Curierul Foaea Intereselor Generale, 1876 (Anul 3, nr. 51-101)
1876-09-26 / nr. 75
apare Joia și Duminica.Anul al IV-lea No. 75. IASSI, Duminică 28 Septemvre. 1876. Freciul abonamentelor IN IASSI, pil an, 20 fr.—pe semestru 10...Pe trimestru 5 fr. DISTRICTE, pe an, 24 fr.—pe semes. Pe trim. 6 fr. STRĂINATATE...................40 fr. INSERT. îi RECLAME, rândul 00 bI SCIRI LOCALE , 1 fr. Epistole nefrancate nu ne primescu-Unm Mr. 30 bani.Curierul FOAIA INTERESELOR GENERALE. PROPRIETAR SI REDACTOR TE BALASSIR Premul Anunciurilor. PAGINA I. 50 b. Pag. IU 30 b. Pag. IV 20 b. Pentru FRANCIA, se primesc arunnciuri la D. Adam negociant-commissionnaire Carrefour de la Croix Rouge 2 Paris. Pentru AUSTRIA și GERMANIA la D. Fillip Lfib Wie-Reichsraschsplata Nr. 2 și la D. Rudolf Mosen Sellerstatte Nr. 2 Wien. Pentru ANGLIA la D. Sagen Mieoud Londra 81 în Fleet Street E. C. Manuscriptele nepublicate se vor arde, Unu Mii*. 30 bani. ZE Sed.adj-cin.ea. el Administratiunea se afla In Tipografia TH. B^.Ij^.SS A.2Sr 27 Luni If. Martir Calistrat Soft TM c tuni 9 Luni D“ 6 8 5 28 28 Marți G uv. Hariton frumos si căldisor 10 Marți Francisc Borgia 6 7 5 26 29 Mercuri Cnv. Kiriak frumos si căldisori Mercur Nicasiu 6 10 5 24 30 Joi sf. Grigorie epis. Armeniei 12 Joi Maximilian 6 11 5 22 Oct.‘ 1 Vineri Apost. Anania și Romano 13 Vineri Eduard 6 12 5 20 2 Sâmbătă Mart. Ciprian și Justinia 14 Sâmbătă Calist 6 13 5 19 ~ ~ CALENDARUL SEPTEMANEI-STIL VECIN>IDA PATRONULUI LEI STIL NOU PIUA____________PATRONUL țULEI__________ Ras. Soar. Apusul Sor. Șeptenvri ~ 7 ~ ~ Octomvri 26 Duminică 1 Adom. sf. Ion Brang. ,>•_ ___s m 8 Duminică A. 18. Brigita 69 5 -äQ ANUNCIURILE PASIREI I iu. Ili vicomtesa Bivinia urmare la Tragediele Paris ulvit. a eșuatie sub presă și se află de vinorare la Administrațiunea „Curierului“. 1orumul i IV. D-lor Proprietari și Arendași La tipografia TJi. Halasban se află totu feliul de condici agricole, Jurnale de casă, condici de chitanțe de refuială etc. cu premiu foarte moderatu. Locom obiia Jt adreseze la comptuarul B-lni Ștefan Bogdan Buicliu în Roman unde se pete vide și fixa prețul. rfîâ, KT? 0 fÎB0ffmle b0?1â i" cTTe 5i-litere’ m * ®|f '»Ba«' avand și o schnellpressa mare și alte mașinerii necesarii unui ateliu tipografic, tote in cea mai perfectă stare este de vendare pentru un prețu moderat. Doritorii bine-voiască a se adresa la D-lu Iacob Huber in Galatz. prin4 Marți 21 Septembrie în Ias si planul moșii Stănicesci Districtul Nemțui. Găsitorul este rugat al aduce la Intendentul Cămărășescu unde va primi recompensă. np MJU Vpi7nrp dughenile Fraților Bruche din strad U I II,cliada de sus, conținând un apartament in două etaje și un apartament intr’un rănci și un locu sterp cu pivniță de pe strada Aron Vodă. Doritorii de a le cumpără să se adreseze in strada de sus frații Bruche. Pentru Stiitleiftif•. Două odăi separate și bine mobilate înpreună cu totu menagiulu loru sunt de inchirietu cu luna. Pentru informațiuni a se adresa la redacția acestei foi. Mikiefflo! TÜllsi floQi de 120 fălci bătută, 30 Umsu» fanați și 100 suhat, avănd vie și tote acaretele la 2 ciasuri de Iași. Se dă in posesie chiar de acuma. Major hecca.KriQplp sub-scrisului din Păcurari de 10 odăi afară V^dDUlU (se atenanse se dau cu chirie în total sau în apartamente separate cu ogrăzile lor, se dau și cu mobile. Major Lecca. In esploatare și comercia pe moșia Bereslogi. Lemnele foén Cáhen și Fapt cualitățile cele Fete le moară ! Debușeu gara Heciu Lespeili A se adresa la Dl. Anghel Valy in Iași sau la moșia Berezlogi. Legea pentru înființarea dreptului de Ulceniu asupra Băuturilor *pii*tuoa*e, împreună cu modificările din urmă, se află de vânzare la administrația Curierului cu premiu de «1 fr. Slllâllâ SI LA f-m iOîOiflll Ni se asigură că la ocaziunea acestei serbări din istan, guvernul ar fi luatu disposițiuni de a opri pe ilustrul și simpaticul nostru cetățen poet și bard al Bucovinei, D-lu Dim. Petrino Armis, se-și pronunțe discursul ce este hotărât a ținea cu acestă ocasiune, sau cel puțin ar rumpe curentul îndată ce acel discurs ar conținea espresiuni displăcute care caracterisă actul Răpirei Bucovinei. Neputând da nici o crezare unui astfel de zvon, suntem din contra de părere că guvernul și mai cu samă autoritățile locale ar trebui să fie tote măsurile cuvenite, pentru ca D-lu Petrino se nu fie nu numai înpiedecat, dar nici macar întrerupt de vre-o cabală anti-națională în tot cursul acestei triste festivități românești, pe care nici regimul trecut cu totă supunerea sa câtre streini nu a putut-o împedeca. D-lu Petrino este sătean român, el și-a părăsit pământul său natal Bucovina, membru ffînt din corpul Moldovei, și a venit în mijlocul României libere insuflat de o singură și sfîntă cugetare, care este de a aminti necontenit românilor că un glorios pământ, patrimoniu stremoșescu duce în lanțurile sclaviei. Misiunea D-lui Petrino e o sacră solie care atinge cel mai înalt sentiment național, și acel ce pune piedici unui astfel de avânt patriotic nu pate fi român!... Sperăm deci că tote aceste zgomote vor fi efemere, și că trista dar naționala festivitate din Beilic se va efectua cu tot entusiasmul ce conportă o atare festivitate. Grigori Alesandru Ghica VV. Decapitat de Tarei pentru apararea Patriei la anul 1776 Au avut doi fii, pe Prințul Scarlat, murit neînsurat, și pe Prințul Dimitrie, care au avut de soție pe Prințesa Efrosina Caradja; din acestă căsătorie s-au născut șapte copii, două fete și 5 băeți, din fete luia Tarsița au fost măritată cu Dl. Jora, și una Smaranda au fost căsătorită cu Dl. Alecu Vărnav tatăl Colonelului Dimitrie Vârnav a d-lui Grigori Vărnav. Din cinci fii ai Prințului Gr. Ghica, anume Neculai, Grigorie, Costachi, Iancu și Gheorghe, numai unul au fost însurat cu D-ra Ecaterina Cigara și au avut mai mulți copii din care trăesce astăzi o văduvă anume Caliopi Ghica, nenorocită fără sprijinii, fără adăpost, și fără nici un ajutor, și o copilă orfană a unei surori a ei adoptată de D-na Filaret, anume D-ra Clara Antoniu, despre care am vorbit deja în jurnalul nostru din Octe anulu trecut. Este tuturor cunoscut posiția desolantă în care se găsesce astăzi D-na Filaret, deprinsă cu tot confortabilul unei vieți pre îndestulătore. Copila, nepota sa Clara Antoniu, remusă orfană în vrâstă de trei ani în sarcina ei, acuma de 10 ani, are o inteligență cu totul precisă pentru vrâsta ei și talente, dar lipsescu D-nei Filaret mijloco de a le cultiva. Onorata nostră Primărie fără a cu miște de ce anume familie este acea copilă i-au asigurat de câțiva ani o pensiune de 25 fr. pe lună promițându-i a-i mări acestă pensie când va fi mai înaintată în studiu. D-na Leo. Directora unui pensionat privat compătimind de trista posiție a D-nei Filaret au primit pe orfana Clara Antoniu de vreo trei ani în pensionatul ce dirijațiă, numai cu acesta mică pensiune și o învață limbele Română, Francesa, Germană și Piano la care arată multă disposiție, întocmai ca pe celelalte copile cari’i plătescu câte 80 și 100 gl. pe anii. Lauda D-nei Leo care se îngrijește de copile cei sunt încredințate ca o adevarată mamă. Unere Primăriei nostre care prin concursul ei au scosu din întunecime acest rejeton a nemuritorului Martirii, o rugăm ca se continue nobila faptă ce au început și tot odată facem din apel la toți patrioții care se vor aduna la serbarea ce se pregătește pentru 1 Oct. în memoria strălucitului Domn, ca se oferește acestei orfane cât s’a îndura fiecare, pentru ca cu suma ce s’ar aduna să se formeze un micu capital, a câruia dobândă împreună cu ajutorul Onoratei Primării se potă servi la creșterea și educarea acestei orfane, și când va veni în vrâsta legiuită acestuicu capital oferit de adevărați patrioți va fi pentru ea, și pe lângă monumentul de marmură cei rădicăm astăzii va fi un al doile monument viu în memoria unui Domn care au preferații a fi decapitații mai bine decât a trada patria ce-i-s'au fost încredințată. Entusiasmul neaudit care au arătat patrioții la serbarea anului trecut ne dă dreptul a spera ca apelul nostru va ave resultatul dorit. Cronica Internă Comisiunea de ancheta însărcinată a constatat sumele deturnate de la Casa de Depuneri și Consemnațiuni de câtre ex-casierul Constantin Arion și exdirectorul Anton Arion,și a terminata lucrarea și a depus’o autorităților competente pentru a judeca acestu procesu. Sumele deturnate se urcă la 1,700,000 fr. din care 1,130,000 aprope in numerara și 579,000 in efecte. Linia trecută, D. Alexandru Crețescu, primul președinte alu Curții de Casație, a depusa în palatul princiaru din Bucuresci, jurământul sen, în