Curierul Foaea Intereselor Generale, 1879 (Anul 6, nr. 18-150)

1879-10-24 / nr. 124

Pag! 2. ANUL YII No. 124. • rove cu ramurile ei, ipotecă scutită de ori-ce inscripțiuni și pe ori ce drepturi sau cheltueli fiscali de înregistrare sau de timbru. Art. 4. Guvernul este autorizat a face cheltuelile prevăzute in convențiunea men­ționată. Aceste cheltueli se vor acoperi in limi­tele prevăzute in art. 2 de mai sus prin Obligațiuni de Stat 6 °­ C. Art. 5. Guvernul este obligat a investi convențiunea ce este a se încheia cu So­cietatea Acționarilor căilor ferate române și care face parte integrantă din presenta lege, cu toate formele legale, cerute de legele germane pentru validitatea și ese­­cutarea ei. Ministru de finance, D. Sturza. CURIERUL TH. BALASSAN. CRONICA INTERNĂ PROIECT de LEGE pentru cesiunea căilor ferate a Societă­­ ­­tei Acționarilor către Statul român.­­ Art. 1. Guvernul este autorizat a in­­cheia cu Societatea acționarilor căilor fe­rate române alăturata Convențiune pentru cedarea definitivă și fără restricțiune că­tre guvernul român a administrațiunei și a esploatațiunei căilor ferate a zisei soci­etăți cu toate drepturile și îndatoririle lor, și în genere toată cestiunea intreprinde­­rei sociale, precum și pentru preschimba­rea Acțiunilor primitive și de serioritate în Obligațiuni de Stat 6%. Art. 2. Guvernul este autorizat a emi­te Obligațiuni de Stat 6% amortisabile în 44 ani pentru o sumă care nu va trece peste cifra de 237,500,000, adică două sute trei­zeci și șapte milioane cinci sute mii lei noi, valoare nominală, din care 209,820,000, adică două sute nouă mi­lioane opt sute două­zeci mii lei noi, pen­tru preschimbarea acțiunilor primitive și de prioritate in Obligațiuni de Stat 6%, iar restul de 27,680,000, adecă două­zeci și șapte milioane șase sute opt­zeci mii lei noui, pentru scopurile anume desem­nate în convențiunea menționată. Art. 3. Se constituie pentru Obligațiu­nile de Stat 6%, create in virtutea art. 1 de mai sus, o ipotecă legală asupra in­tregei rețete a căei ferate Roman-Verd­o­ CONVENȚIUNEA î încheiată intre Statul roman si Societatea acționarilor căilor ferate române. Intre domnul.....................mininistru de finance, lucrănd in numele guvernului ro­mân in virtutea legei din........................... de o parte și doi. . . . .........................imputerniciți din partea Societăței acționarilor căilor ferate române prin autorizația legală in virtutea decisiunei adunărei generale ex­­traordinare a acționarilor Societăței din ședința din....................de altă parte. S’au convenit cele următoare : Art. 1. Societatea acționarilor căilor ferate romane cu reședința in Berlin ce­dează și transferă Statului roman cu în­cepere de la 1 Ianuarie 1880 și pentru tot restul duratei concesiune­ primitive in mod definitiv și fără nici o restricțiune, administrațiunea și exploatațiunea intregei rețele a liniilor ferate ale Societăței și in genere­zază gestiunea intreprinderei sociale. Art. 2. In contra cesiunei complecte a administrațiunei și a exploatațiunei pre­văzute in articolul 1 precedent, guvernul roman se obligă a preschimba acțiunile primitive și acțiunile de prioritate actual­mente in ființă ale Societăței, in titluri e­­manente direct de la Stat și create in condițiunile mai jos precisate. Art. 3. Obligațiunea de a preschimba acțiunile primitive și de prioritate in tit­luri noi ale Statului român va incepe cel mai tărziu la 1 Martie 1880, adecă din ziua in care Consiliul de supraveghere a zisei Societăți va fi constatat, că ține la disposițiunea guvernului roman cel puțin majoritatea absolută (adecă mai mult de căt­r­io) a tuturor acțiunilor de prioritate sau primitive, fără distincțiune, actualmente esistente, precum și a capitalului total re­presentat prin aceste acțiuni. Spre acest sfărșit, indată ce prezenta convențiune va fi aprobată de adunarea generală a acționarilor și subsemnată de către reprezentanții Guvernului român și ai Societăței, Consiliul de supraveghiere Representațiunea esecutivă (Vorstad) ale Societăței vor publica imediat un avis, prin care vor invita, in numele guvernului ro­mân, pe detentorii de acțiuni primitive sau prioritare, cari vor vor să-și preschimbe titlurile să depue acțiunile lor însoțite de cupoanele de dividentă aferentă anului 1880 și celor viitori, in localurile desem­nate in acest avis. In dreptul titlurilor depuse, acționarii vor primi certificate care le vor da dreptul la noui obligațiuni ale Statului, emise conform articolului 11 de mai jos. Aceasta bine­înțeles numai pen­tru cazurile, unde majoritatea absolută a capitalului și a acțiunilor primitive și de prioritate fără distincțiune, vor fi depuse in termenul fixat de către Consiliul de supraveghiere și de către Representațiu­nea executivă (Vorstand) termen care nu va putea trece peste 1 Martie 1880. Dacă majoritatea absolută menționată va fi depusă înainte de 1 Martie 1880, preschimbarea in titluri 6 la sută ale Sta­tului roman, precum și transformarea ad­ministrațiunei căilor ferate către Guvernu romăn, se va face înainte de acest ter­men și din ziua in care se va fi constatat depunerea sus zisei majorități. Art. 4. Consiliul de supraveghere pen­tru a constata că majoritatea absolută a capitalului și a acțiunilor au și fost pre­zentate in termenul stipulat la preschim­bare in titluri nouă 6 la sută ale statu­lui romăn, va presinta un certificat de­taliat al Băncei Imperiului german, ates­­tănd că această majoritate se află deja depusă la sus zisa bancă Acest certificat tradus in limba franceză va fi legalisat de către Cancelaria Impe­riului german și va fi remis Ministerului de finance al României. Dacă majoritatea absolută menționată mai sus nu a fost prezentată pentru a fi preschimbată cel mult până la 1 Martie 1880, convențiunea de față va fi nulă și de nul efect fără vre o altă somațiune sau judecată prealabilă, și aceasta prin simpla expirațiune a termenului, amândouă părțile fiind deslegate de ori-ce angaja­­cer, s’a îmbarcat la 12 ore de dimineață­ment reciproc, fără indemnitate de o parte sau de alta.—Numai in acest caz acțiu­nile depuse precum și cupoanele lor vor fi restituite depozanților in schimbul cer­tificatelor lor. Art. 5. Dacă majoritatea absolută men­ționată mai sus va fi preschimbată (art. 3 și 4), guvernul romăn se obligă a oferi in timp de doi ani cu începere de la 1 Martie 1880, restului de purtători de ac­­țiuni primitive și de prioritate, care ar voi să profite de această preschimbare a acțiunilor lor in contra titlurilor emanând direct de la Stat, in conformitate cu art. 11. Preschimbarea va continua astfel a se efectua la București prin mijlocirea casei de Depuneri și Consemnațiuni, la Berlin prin Direcțiunea­­„Disconto Gesellschaft" și a Băncei S. Bleichroder, la Paris prin o altă casă de bancă. Este bine înțeles că acționari care se vor prezintă după termenul fixat de către Consiliul de supraveghere și de către Re­­prezintațiunea executivă (Vorstand), ter­men care nu va tr­ece peste 1 Martie 1880, nu vor avea drept la prima prevăzută in articolul 12 de tîrfu­ jos. Art. 6. Acțiunile date Guvernului ro­măn in schimbul celor nouă vor fi însem­nate, prin îngrijirea Consiliului de admi­­nistratiune a Casei de Depuneri și de Consemnațiuni din București, cu un tim­bru care va constata scoaterea lor din circulațiune. In tot timpul duratei So­cietății aceste acțiuni vor remănea depuse la Casa de Depuneri și Consemnațiuni. De altfel s’a pastrat tuturor acestor ac­țiuni drepturile lor salutare. Ele participă la amortizare (art. 13). Pe căt timp amor­tizarea acțiunilor primitive se va efectua prin răscumpărare, acțiunile primitive pre­schimbate vor putea fi întrebuințate pen­tru acest scop. In urma cesiunei administrațiunei și a exploatațiunei prevăzute la art. 1 al pre­­zintei convențiuni, numai guvernul va pu­tea exercita prin mandatarii sei toate drepturile legate de titlurile cele vechi ast­fel preschimbate, și mai ales să așeze de ele pentru a lua parte și a vota in Adunările generale. In conformitate cu statutele, fie­care acțiune primitivă sau de prioritate dă drept la un vot. Cu toate acestea, Guvernul va exercita drepturile sale de a asista și de a vota la Adunările generale prezintănd numai re­­cipisa de depunere a acțiunilor, emanată de la Casa de Depuneri și Consemnațiuni din București,recipisă care va ține locul chiar a titlurilor. Art. 7. Cheltuelile și ris­curile de trans­port ale titlurilor celor vechi și ale celor noi, precum și cheltuiala de confecțiune și de timbru, de preschimbare și de e­­misiune, ale acestor din urmă vor fi in sarcina Statului Romăn. Art. VIII. Totalitatea titlurilor de emis de cătră Statul român este ficsată la suma de fr. nominali 237,500,000 (190,000,000 mărci nom.), din care franci nominali 209,820,000 (167,856,000 mărci nom.), vor fi exclusiv destinați pentru preschim­barea acțiunilor primitive și de prioritate, și restul de franci nominali 27,680,000 (22,144,000 mărci nom.) vor rămânea la disposițiunea guvernului român, însă nu­mai pentru a servi la îmbunătățirea dru­mului de fer, la schimbarea traseului unei părți al liniei ferate, la construcțiuni de gaze și de magazii, la lucrări de poduri și de porturi, la sporirea materialului de exploatațiune s. c. 1, la plata cheltuelilor menționate în art. VII, a primei prevăzute in art XII, a sumelor conținute în sen­tințele sau hotărârele rămase definitive și pronunțate în contra Societății, și în fină pentru a servi la diferitele transacțiuni pe care direcțiunea Princiară le va face pentru stingirea unor procese pendinte s.c 1. Cifra de franci 237,500,000 nu va fi întrecută niciodată. Cu toate acestea insă guvernul român­ își reservă facultatea de a imita titluri m­ai identici, care vor servi exclusiv, fie in mod direct, fie indirect, la la preschimbarea obligațiunilor de 6 la sută actualmente existente a societăților căilor ferate. Totalitatea acestor operațiuni va trebui se fie supraveghiată de cătră consiliul de administrațiune al casei de depuneri și de consemnațiuni. (Va urma), pentru Cernavoda, unde a sosit in zori de zi. Atât la Hârșova, pe lângă care am trecut la mezul nopței, cât și la Cerna­voda, tot orașul a fost toată noaptea ilu­minat și populațiunea in picioare. La debarcader, A. S.­­ Domnul a fost întimpinat de clerul ortodox și de hoge­­lele otomane, de autorităților civile și militare, de agenții societăței Imperiale Regale de navigațiune și de onor, D. Harris, directorul general al căei ferate de unire a Dunărei cu Marea­ Neagră (Cernavoda-Z­­ustenge), care venise cu tre­nul princiar, decorat sărbătorește, spre a conduce la Constanța pe noul Domn al Dobrogei. La 8 ore dimineața, A. S. R. s-a urcat in vagonul princiar, care, de și de ani era pregătit pentru Sultanul, însă numai astă-dată, și pentru prima oară primi un Suveran. Durata călătoriei a ținut două ore, fiind­că, atât la stațiunea Medjidiei, cât și la stația Murfatlar, cortegiul a trebuit a se opri, spre a putea populațiunile a vedea și a saluta pe Suveranul lor. Aceste populațiuni, compuse de toate naționalitățile, de toate religiunele. Ro­mâni, Greci, Bulgari, Germani, Turci, Tatari, erau toate întrunite printr-un sin­gur sentiment : dorința de a vedea, de a saluta, de a iubi pe bunul lor Domnitor, pe representantul libertăței, justiției, to­leranței și civilisațiunei europene. La Medjedie ântăiul hogea al celei mai mari moschee din Dobrogea a citit Dom­nitorului o rugăciune înadins compusă pen­tru R. S. Regală, și la care toată popu­lațiunea musulmană, după fie­care verset, respundea prin sute de amin. De la Cernavoda, pănă la Kiustenge trenul a trecut prin mai multe sate tur­cești și tătărești, odată iflorite, astă­zi arse și sfărâmate. Din ruinele lor, insă, alergau puținii locuitori ce au mai ramas spre a zări, spre a saluta, măcar in fuga căei ferate, pe Suveranul român. Iar femeele și copii ză­rind trenul, in semn de respect, se arun­cau la pamânt. La Medjedie, R. S. Regală a fost a­­clamat prin un imn, intonat național de școlarii români și tătari din acest oraș. (Monitorul). Mesele politice ale țarei nu le poate pricepe și poate chiar să le fie opuse. c). „In cât timp căile ferate ale „unui stat mic aparțin unei societăți „de acționari, ele vor putea deveni „ușor proprietatea unuia din statele „vecine, care n’ar avea de căt­re cum­­„pere pe sama lor o cutime suficientă „de acțiuni, pentru a dispune după „voință de Adunările generale, de Di­recțiune, de Consiliul de suprave­ghere, și in fine de întreaga esplo­­atare și de întregul personal al li­niilor ferate. Ca dovadă despre pericolul real ce există, amintim nu­mai Convențiunea încheiată intre So­cietatea Acționarilor căilor ferate ro­mâne și Societatea Austriacă Staatsbahn din 1872 prin care se cedează aceștia, intr’un mod indirect dar sigur, es­­ploatarea liniilor române, cu toate că art. 17 din Convențiunea din 2 Fe­bruarie 1872 interzice aceasta in mod formal,i Dar mai presus de toate aceste trebue ca țara să aibă tot timpul tre­buincios pentru a studia, prin repre­­sentanții națiunei și prin presă, cu toată maturitatea ce merită o ches­tiune de o ordine atît de superioară. Dacă cestiunea israelită s’a terminat cu bine și conform dorințelor mai u­­nanime a țerei, aceasta se datorește in cea mai mare parte studiilor apro­fundate, discuțiunelor minuțioase ce s’au făcut asupra acestei cestiuni. Ar trebui ca bărbații ce se află astăzi la putere să-și reamintească a­­cuzările grave și până la oare­care punct îndreptățite ce ei făceau, pe când erau in opozițiune, oamenilor regimului căzut, pentru că votau cu precipitare, la sfîrșitul sesiunelor, legi mai mult sau mai puțin importante. Nu ar fi nici demn nici politic din partea guvernului liberal, acuzatorii de ori, să comită astăzi aceeaș gre­­șală pe care o imputau regimului conservator. Să se lase dar Corpurilor Legiui­toare și opiniunei publice tot răgazul de a studia această cestiune, și de a se rosti asupra ei în deplină cunoș­tință de cauză, iar nu cu acea grabă, cu acea precipitare care este vătămă­toare chiar celor mai simple legi de organizare internă. O cestiune de o însemnătate atît de capitală ca acea a răscumpărărei căilor noastre ferate, unde sunt in joc soarta a sute de milioane și a unor interese naționale din cele mai vitale, curmată cu pre­cipitare și nn contra intereselor țerei, ar fi nu numai o greșală dar chiar o crimă politică. Publicăm mai jos proectul de lege și conversiunea relativă la rescumpă­­rarea căilor ferate. CRONICA ESTERNA Anglia.­ Depeșile vice­ regelui In­­diei conțin o proclamațiune a generalului Roberts prin care declară că in urma ab­­dicărei emirului, Afganistanul va fi vre­melnic guvernat de adminisstrațiunea en­gleză. In urmă, toți capii siidari vor fi convocați de a stabili in țară un guvern permanent. Așteptând, guvernul se pare că a luat hotărîrea de a lăsa să erneze la Cabal trupele engleze care ocupă actualmente a­­cest oraș și de a suspenda operațiunile pănă la primăvară. Intr’un discurs ce a pronunțat in 80 Oct. la Preston, colonelul Stanley, secre­tarul departamentului de război, a mani­festat o încredere statornică in menține­­rea păcei europeene. Consiliul de miniștri este convocat pen­tru astăzi marți 3 Nov. „Standard" primește o depeșă din Vir­­na prin care se asigură ca Rusia a hotă­rât de aș continua mergerea înainte asu­pra Mervului, in scop de aș asigura o compensațiune pentru posițiunea luată de curând de Anglia in Afganistan. O telegramă din Berlin afirmă că Per­sia a refuzat definitiv de a ajuta pe Rina­sia in campania ce a interprins in Asia Centrală. Germania. — împăratul primind demisiunea d-lui Leonhardt, ministru de justiție, a hotărît înlocuirea sa prin d. dr. Friedberg, care împlinea pănă acum func­țiunea de secretar de Stat al consiliului de justiție a imperiului. Dr. Friedberg este in numerul oame­nilor politici care se bucură de încrederea simpatică a principelui imperial și trece in politică ca având tendințe destul de li­berale. Această alegere este considerată ca foarte fericită. In Camera deputaților, procedănduse la formarea biuroului, conservatorii uniți au repurtat o victorie mare. Toată lista con­servatorilor uniți a trecut. D. Koeller s-a ales președinte cu 218 voturi contra 168 obținute de d.de Ben­nigsen. D. de Beuda (național-liberal, a fost ales prim vice-președinte cu 220 voturi contra a 125 obținute de d. pe Bethusy- Hul (conservator-liberal). D. de Herman (ultra-montan) a fost ales al doilea vice-președint cu 215 voturi contra 167 obținute de d. Bethusy-Hul. Prin urmare coalițiunea conservatorilor uniți, a ultramontanilor și a Polonezilor au­ repurtat o victorie decisivă. Se crede a se ști la ambasada Rusiei că Țarul a fixat itinerarul călătoriei sale la Cannes astfel ca să treacă prin Berlin și să facă vizită împăratului Wilhelm. Principele Gorciacoff ar fi anunțat, ase­­mene, sosirea la Berlin pentru 20 sau 21 Noemvrie. Italia.—„Diritto” dă publicității un articol remarcabil asupra politicei externe a Italiei, prin care se constată că sepa­rarea Italiei din ministeriul ungar în E­­gipet s’a dovedit a fi mai pernicioasă pen­tru cele două puteri occidentale, decât pentru Italia, și care avu drept resultat convenirea intre Italia Germania și Au­stria relativ la questiunea financiară egip­teană. «Diritto” recunoaște, că Europa se află astăzi intro situațiune din cele mai nesigure, cari de regulă resultă în urma unor evenimente mari. Intrun atare in­terval, când vechile alianțe fac schimb între ele, și se nasc combinațiuni noue.— cea mai recomandabilă demarșă pentru Italia este­ reculegerea liniștea. Este cu­noscut că Italia actualmente stă în rela­­țiuni bune cu toate celelalte puteri. El nu aspiră la alianțe, însă tinde cu atât mai vîrtos a menține amiciția tuturor pu­terilor. Această politică a reculegerii și a păcii, nu este o politică nesigură fără țintă, căci ea are de scop progresul eco­nomiei populare și îndeplinirea reorgani­­zării financiare, administrative și militare a țării, pentru ca la cas de necesitate, să-și poată alege alianțele sale în mod liber și avantagios. Numai ast­fel Italia va fi în stare, a învinge difficultățile ac­tuale și a privi cu desceptare cătră vii­torul nesigur. — Dimisionarea lui Cialdini din pos­tul de ambasador la Paris, se constată: succesorul său este contele Corfi, actua­lul ambasador din Constantinopoli. Bulgaria.O încoronarea principelui Alexandru al Bulgariei este indifinit a­­mânată. Se vede sosind succesiv toți șefii de bande cari întrețineau răscoala in Mace­donia in timpii din urmă. Mișcarea insu­recțională a luat sfârșit. Cetim in „Românul" : După cum anunțasem de mai nainte, MM. N­. Regale Domnul și Doamna s’au reîntors in capitală. M. S. Domnitorul a sosit in București alaltă­ eri Sâmbătă la 11 ore sara. Ieri M. S. s’a dus­ la Titu ca să întimpine pe M. S. R. Doamna, cu care s’a întors in București la 7 ore sara. La Pitești M. S. grațioasa noastră Doam­nă a fost primit de d. I. C. Brăteanu, președintele consiliului, care se dusese a­­colo înadins pentru acest scop, iar la sta­țiunea de la Cotroceni, unde s’a oprit tre­nul princiar, MM. II. au fost primite de toți d-nii miniștri presenți, de casa ci­vilă și militară a Lor, de înalții demni­tari ai Statului și de d. prefect al poli­ției capitalei. M. S. R. Doamna Elisabe­­ta s’a întors cu mult mai bine de­cet cum era când a plecat in străinătate și cre­dem a fi interpreții simțimântului unanim al țerei exprimând bucuria noastră pen­tru aceasta. D. ministru-președinte a mai primit de la D. ministru de interne, M. Kogălni­ceanu, următoarea telegramă asupra că­lătoriei A. S. R. Domnului. Kiustenge, 19­ ș1 Octomvre 1879. După ce Alteța Sa Regală a pus piatra fundamentală la monumentul destinat a perpetua amintirea aniversărei, amintirea anexărei Dobrogei către Romania, incon­giurat și salutat de toată populația Tul­ucile din Capitală ne aduc vestea tris­tă că d. loan Strat, senator, fost minis­tru, fost agent diplomatic, unul din cei mai de frunte printre Români, prin inte­ligența și cunoștințele sale, lovit de o pa­­ralisie a intestinelor, a încetat din viață după trei zile de suferință. Perderea lui loan Strat lasă un gol simțit intre numeroșii sei­smici, cari îl iubeau pentru calitățile caracterului său, și chiar în societatea română, care nu mai are pe unul din fruntașii sei. Posturi de medici de plăși. In jude­­ul Bacău trei, fie­care câte 200 lei leafă și 100 diurnă, pe lună. In județul Do­­rohoi trei, fie­care cu câte 350 lei leafă pe lună. In județul Iași, patru, cu căte 250 lei leafă și 150 diurnă pe lună. In județul Neamț două, unu cu 350, și al­tul cu 300 lei pe lună. In județul Ro­man două, unu cu 400 și altul 300 lei pe lună. In județul Suceava unu, cu 500 lei leafă pe lună. In județul Vaslui, două fie­care căte 250 lei și 50 diurnă pe lu­nă. In județul Tecuciu unu cu 200 lei leafă pe lună. Titlu să fie sub-chirurg vaccinator. Doritori se vor adresa cu cereri înscrise la Direcția sanitară sau la cerințele permanente ale județelor. IAȘI Mercuri 24 Octomvri 1879.

Next