Curierul Foaea Intereselor Generale, 1880 (Anul 7, nr. 2-147)
1880-10-26 / nr. 123
Anul al Mea No. 123.____________IASSI, Duminică 26 Octomv. (7 Noemv.) 1880. Apare Duminica, miercurea și Vinerea. Prețul abonamentelor in IASSI, pe an. 24 fr.— pe semestru 12 fr.— pe trimestru 6 fr. DISTRIOTF, pe an. 28 fr.—pe semestru 14 fr.— pe trimestru 7 fr. STREINATATE.........................................40 fr.— INSERȚIUNI ȘI RECLAME, rÂndul 60 b. SCIRI LOCALE „ 1 fr. Epistole nefrancate nu se primesc. (TH. BALASSAN) ....................................—-------------------------------------------------------------------.-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------1 — .Ht ■ ---— Calendaru 1 Septa. m. a. n e | STIL VECHI ZIUA PATRONUL ZILEI TIMPUL DIN SEPTAMANA _ STIL NOU Z [ țj A PATRONUL ZILEI | Răs. Soar. Apusul Soar.Jctomv. ~* . Noemv. " ” " 2ß Duminică [fl M* M* Dimitrie I-<‘|itlnu 7 Duminică Fitaelbert 6~53 4~ 27 Luni M. Nestor Capitolina _ „„ . . . .. 8 Luni oB“P 6—55 4—32 28 Marfă M. Terentie Neonila Africanka 28 Oct. 10 ore 7 m. dim. cu 9 Maria Teodor 6—57 4—30 29 Mercuri M. Anastasia C. Avram ninsoare, pătrarul vităi. 10 Mercuri Andrei 6—58 4 29 . 30 Joi M. Zenobie Zenobia 11 Joi Martin 7 — 1 4—27 31 Vineri Ap. Amplin Narcis Urban 12 Vineri Ioana 7— 2 4—26 1 Sâmbătă Cozma și Damian M. Iuliana 13_____________Sămbătă________ Stanislau 7— 34—25 tin Jo a. bani FOAIA INTERESELOR GENERALE. Prețul Anunciurilor PAGINA I. 50 b. Pag. III. 40 b. Pag. IV. 30 b. Pentru FRANCIA: se primesc anunciuri la D-I Adam négociant-commissionaire 4, rue Clément Paris. Pentru AUSTRIA și GERMANIA la Rudolf Mosse Seilerstatte No. 2. Wien. Vincenz Hrdlicka Teinfaltstrasse No. 31 Wien, Fillip Löb Esc’ibnohgasse 6 Wien și a Rotter & C-o Reiraergusse 17 Wien. Pentru ANGLIA la D. Eugen Micoud Londra 81 in Fleet Stree E. C. Manuscriptele nepublicate se vor arde. Un Nr. 20 bani inchiriet Casa mare zidită din nou a D-lui Gheorghi Cozadin situată in strada Română. (409 — 6) Subsemnatul aduce la cunoscința onor. Public că a primit un nou transport de COVOARA PERSIENEȘTI in diferite mărimi și de o calitate bună precum și diferite anticități, mese și fețe de mese etc. și le vend cu prețuri moderate la magazia ce am descrin’o in strada mare visa-vis de grand Hotel d’Europe (Glanzl alăture cu Dl. Heck fotograf, jMizzzi Tiltssen 403 f.) sunt de dat in arendă 1200 fălci pământ de arat, sudat și cosire in total sau in părți mai mici, pe unul sau mai mulți ani. Doritorii se pot adresa la cancelarie a moșiei spre a lua informațiuni despre preț și condițiunele arendării. 6 JXXXXXXXXXXXXXXTN UROASNUL de HOUVEAUTES ORI HENDEL JACOWITÎ 8 NO. S. Du/Imn eh. Ghemich No. 8. Aduce Îi cunoștința Onor. Pu Siblic că au primit acum de curând O ) în magasie felurite mărfuri de ma Q I nu factură adică: Mătăsării A I colorate și negre, sau» X fnuri de matasă si cati X [ fele tie matasă In tiirite V r colori. Asemene toate felurile de w I jaquete, paltoane, dormale de titlu Q I și de matasă pentru dame și copii A f de cele mai nouă modele ; costume X r gata și costume de robe, batiste X , felurite colori etc. lînărie, cadimir, w l felurite crepouri și felurite gar Q V nituri pentru camașe, olandă de A C Ueurtai belgiene și alte feluri de X 9 f olande albituri pentru de masă stofe X de mobile, de gustul cel mai elev gant precum și alte obiecte de îmbrăcăminte și de mobilat etc. etc. , \ cu prețuri foarte moderate. X TELEGRAME Boma 3 noemy. „Diritto“ anunță că consiliul de miniștri a încuviințat in principiu proiectul Maghiar pentru desființarea cursului silit in Italia. Consiliul va procede in o nouă întrunire la cercetarea amănuntelor. Constantinopol , noemv. Poarta a ordonat rechemarea imediată a rechifelor din Tesalia și Epir spre a înlocui trupele din Scutari. Milan, 3 noemv. La inaugurarea monumentului ridicat in amintirea bătăliei de la Mentana, mai mulți oratori, intre care Rochefort, au rostit discursuri. La această serbare a participat o mare mulțime, ordinea a fost perfectă. Viena 3 noemy. Gazeta oficiala din Viena publica numirea principelui Wrede, consilier al legațiunei de Roma in postul de ministru plenipotențiar al Austro-Ungariei in Atena. Constantinopol 4 noeme. In cea ce privește convențiunea propusă de Bedri-bey, Muntenegrinii fac observațiune privitoare nu numai la cesiunea Dulcignei, dar și la remiterea pacinică și regularea acestei localități. Ei insistă ca să ocupe Dulcigna după trei zile de la subsemnarea convențiunei in loc de 12 zile. Galea Mazura, propusă pentru intrarea Muntenegrinilor este din puntul de vedere militar neacceptabilă, fiindcă e ocupată și fortificată de Albanesi. Oștirile turcești trebue să ocupe Mazura și celelalte punte ocupate de Albanesi. Muntenegrul ia asupră și după ocupațiune responsabilitatea actelor Albanejilor cari locuesc in Dubigno, nu insă și a acelor din afară de fruntarii, a cărora respundere cade asupra Porței. In cât privește art. 8, Muntenegrul crede că varsarea de sânge s’ar putea înlătura numai atunci când s’ar statornici toate puntele fruntariei fără a se lasa nimic nehotărit. Respinge însă prelungirea eventuală a terminului de 12 zile, propusă pentru ocuparea Dulignei, Paris 4 noemy. Isgonirea ordinilor religioase continuă in provincie. Pretutindine autoritățile sunt silite să strice porțile. Esecuțiunile produc farecare emoțiuni. Raguza 4 noemy. Apărătorii Dulignei , cari sporesc, a trimis, la 29 octomvre, consulilor o protestațiune, prin care declară că sunt hotăriți să se lupte atât in contra Muntenegrenilor cât și in contra Turcilor. Riza-pașa se află acum la Frascahnett Derviș-pașa a mers la Dubigno Nete york 4 noemy. Victoria lui Garfield este decisivă. Resultatul alegerei a fost pretutindene primit fără ezitațiune. Pesta 4 noemy. Cu pensiunea desbaterei bugetului minerului de esterne in sinul depei austriace, baronul Hubner a rostit un lung discurs, in care a desvoltat primejdia unui războiu viitor amenințător din partea Franției. Oratorul a vorbit in favoarea amânărei chestiunei Orientului și a alianței cu Germania și Rusia. Daniel a respins alianța cu Rusia și a cerut să cunoască scopurile politicei austriace. Suess a vorbit despre chestiunea Dunărei și despre interesele monarhiei in această chestiune. Grocholski a respins asemine energic,alianța cu Rusia. Baronul Haymerle, respândind la mai multe chestiuni, a accentuat că sarcina guvernului este de a salvgarda interesele economice ale monarhiei. In urmă, bugetul ministeriului său a fost primit conform propunerei făcute de comisiunea delegațiunei, Soia 4 nov. Respundind la discursul tronului, Camera a votat o adresă principelui, in care ea reînoește espresiunea simțimintelor de credință și de devotament ce națiunea bulgară are pentru suveranul ei mult iubit. "Vorbind despre visita principelui României la Rusciuk și despre primirea făcută principelui Alexandru la Belgrad, adresa zice: „Nu ne îndoim că, primirea ce A. V. a avut la Belgrad și visita ce v’a făcut principele Carei, nu sunt ecourile credincioase ale dorințelor naționale, și că nu sunt și o solidă garanție de menținerea relațiunilor amicale intre cele trei popoare vecine legate prin aceaș religiune, prin relațiuni istorice și prin interese comune. Națiunea incredetare in armată dacă s’ar ivi împrejurări grave exprimă recunoștința sa cătră principe, capul suprem al oștirei pentru silințele ce a pus la organisarea militară a țerei. Camera va examina cu atențiune toate proiectele care vor fi presentate de guvern și mai cu samă chestiunea drumurilor de fer, a cărei soluțiune, după întârzierea sau graba ce se va pune, va putea grăbi mărirea sau ruina țerei. Munich 4 nov. Regele Bavariei a numit pe comtele de Lerchenfeld Kochering, actual consilier al legațiunei din Viena, in postul de ministru plenipotențiar la Berlin in locul d-lui de Rudhart, care e numit ministru la Petersburg. Baronul Tautphoeus, însărcinatul de afaceri din Petersburg, este numit ministru pe lângă regele Italiei. Budapesta 5 nov. Baronul Haymerle a declarat in finul delegațiunei austriace că concertul european nu va înlătura toate dificultățile, ci se va sili de a impaca opiniunile contrarii fără a jigni interesele reciproce. țnice, că chestiunea bulgară și cea elenică datează de mult timp, și că prin urmare nu e sigur cum că ar fi cu putință soluțiunea lor acum. In momentul de față, adauge ministrul, guvernul consideră ca o datorie de a Întrebuința măsuri moderate, pentru ca elementul elenic care este elementul civilizator sa-și vadă recunoscută, in timpul oportun, posițiunea sa legitimă, dar puterile semnatare nu sunt obligate de a interveni in favoarea liniei de fruntarie fixată. Politica generală a guvernului tinde de a menține echilibrul intre populațiunile Balcanilor, precum și echilibrul inmurirei puterilor in aceste țări. Guvernul dorește raporturi amicale cu toți vecinii dar nu ar putea tolera ca interesele sale să fie compromise. D. Haymerle <zice apoi că raporturile cu România s’au îmbunătățit intr’un mod considerabil și că basa politicei guvernului in anii din urmă a fost stabilitatea in raporturile și scopurile politice. Poporul elvețian s’a pronunțat negativ la plebiscitul care i-a fost supus, adică revizuirea constituțiunei elvețiene a fost respinsă. Partizanii revizuirei a suferit o învingere mai decisivă decât cum se așteptau. Până acum n avem încă intreg resultatul scrutinului, dar cifrele deja cunoscute arată că majoritatea antirevizionistă întrece mult prevederile. Proiectul de revizuire e datorit d-lui doctor Joos, deputat din Schaffhouse. El a fost respins o dată de cameră fără discuțiune. Constituțiunea obligând pe Cameră o pune înaintea poporului chestiunea revizuirei când o cer 30,000 cetățeni, D. Joos organisă o petiționare care -și ajunsă scopul după o laborioară propagandă. FOILETON 16 Philibert Ăudebrand. Ochii Negri ȘI OCHII ALBAȘTRI. (Urmare). Lucrul era expus în totă lungimea sa, forte clar, forte legal, în trei articole ale unui testament olograf, neatacabil din îndoitul punct de vedere al fontului și al formei. Matilda era cât se pote de surprinsă de cea ce se întâmplase. Scrisorea prin care vechiul pirat îi rimitea tasul lui Tippo Said îi venea în spirit. In urma cărei minuni nesperate bătrânul revenisă asupra hotărârei sale de a’și lașa averea mateloților narinei olandeze pentru a’i-o da ei in extremis ? Ura urmarea unei remușcări ? Era consequența unui consiliu ? In orice cas, asta tot ținea puțin de magie. Totuși, Matilda era femee pentru a lasa să se adă ceva din înmărmurirea sa. După ce s’a asiguat, de la maistrul clerc, despre validitatea testamentului, ea se pasă din contra a simula siguranța, a avu aerul a spune că se aștepta la acestă generositate, că nu era decât un act de justiție,—și a se retrasă. Parisul este orașul din lume în care cineva cauza se ascunde mai mult; el este asemenea, prin posițiune, locul de pe pământ unde există mai puține secrete. Totă lumea știe totdeuna istoria intregei lumi. După cum s’a aflat sinuciderea lui La i Roserare o oră după ce speculatorul s’a lovit la pădurea de Boulogne, asemenea se află forte degrabă în lume că frumosă văduvă își regăsea tinereța devenind moștenitorea unui bătrân marinar care murea lăsându-i un milion și jumătate. Moraliștii sunt liberi să fie târâți în mari trase contra înjosirei inimelor. La Paris, succesul va merge totdeuna lângă succes. Acest adevăr este din tote timpurile fără î ndoială, dar e dominator mai cu samă în zilele nóstre. Matilda redevenind bogată, tote amicițiele cari deșertase își redeschise îndată aripele pentru a reveni la densa. O găseau mai frumosă, i se spunea, de când găsisă cu cale a emigra in micul otel din foburgul Saint-Germain. Nu mai sfârșeau asupra gradelor spiritului seu care se arata mai grav. Acum plouau împrejurul ei invitările, complimentele, protestațiunele de zel. La Bruyère are dreptate: este in bogăție un magnet invizibil și neresistibil. Cât despre tinera femee care ar fi putut gâci causa acestor întorceri, ea se găsea cea întăi sub lovitura de beție pe care o încercau ceilați. Ea atribuea reînturnarea atâtor omagii, nu unui nou capriciu a sortei, ci meritului său personal. Dacă olină de felul celora cari se văd arărându-să pe orecare teatruri ar fi venit in strada Saint-Dominique pentru a atinge cu bagheta sa și a transforma micul otel, desigur că ea n’ar fi făcut mai bine decât frmasa văduvă. Trebuia ca acestă locuință să nu mai aibă aerul așa de sumbru. Cineva nu póte reveni la viața lumei frumase și să aibă sub ochi aspectul unui fel de închisore. Matilda nu mai avea de trăit in economie. Ea schimbă totul după modă. — M’au sfătuit mult să părăsesc acest quartier. Dar nu vreu. Pentru ce să mă întorc la șoseau d’Antin ? își zicea ea. La urma urmei, strada Saint- Dominique are un parfum aristocratic mai pronunțat Se va tencui, se va îndrepta, se va rezidi totul, cei cari me iubesc desigur că nu vor da înapoi din fața ostenelei ce trebuesc să’și eie pentru a trece podurile. Va fi o serbare pentru ei ca să vie păn’aicii. Pentru a doa oră, ea se abandona plăcerea de a se simți incunjurată. Luxul, care, în fond, era singurul seu cult, nu’i mai cruța nici una din ilustele sale. Ce’i păsa de rest ? Din Ziua în care testamentul venit din Olanda îi redăduse bogăția de altă dată, ea era cea întăi care rîdea cu un dispreț luător în rîs de veiietățile de reformă pe cari le manifestase în Zducrele. — Eu o redusă, eu o evlaviosă în mijlocul Parisului! în adevăr asta ar fi de o frumosă estravaganță! Astăzi când sunt sigură că văd bine în mine însumi, mă întreb cum am putut să mă ’nșel că voi putea fie chiar pentru douăzeci și patru de ore numai, să nu mé duc la Italieni s’aud pe Patti și să scnimb rochia de trei ori pe zi In virtutea procedeului pe care metafizicii îl numesc asociațiunea ideilor, Matilda ajungea în urmă a’și aminti de viața pe care o ducea odinioră la șoseua d’Antin, și căuta a o pune din nou în acțiune în foburgul Saint-Germain. Scuturându-și capitolul amintirelor sale ea regăsi îndată în memoria sa figura deja pe jumătate ștersă a cavalerului său servant de altă dată. — Ah! fără îndoială ea avea a se plânge de o fugă ofensatore; Saint-Rambert își luase concediu de la ea în momentul în care ea avea multă trebuință de prezența lui ; dar, după tote, el era acela dintre amici care-i rămăsese mai mai mult timp. Retrăgându-să, el vorbise de un voiaj, dar unde se dusese ? Cedasă, și el asemenea, la vr’o mișcare de misantropie ? N’ar fi fost de loc înspăimântător ca un altfel de om să se fi făcut călugăr în fundul vr’o unei mănăstiri. Sau póte, după cum era o inimă de leu rătăcit in mijlocul turmelor civilizațiunei moderne póte să fi fugit din continentul european pentru a se arunca in America, in mijlocul aventurelor ? Domna de La Roseraie era forte sigură că el nu putea să se sfârșască într’un mod obscur. Desigur, se va auzi vorbindu-se despre el, într’o Z* sau *Q alta, căci, in ciuda unui desnodământ burghez, el va fi șeful orecărui imperiu de pe la Tropice sau împușcat la vr’un stâlp după cum a fost comtele de Raousset-Bourbon. Matilda trecea în revistă aceste eventualități. — Puțin îmi pasă, relua ea, șef de întreprindere, călugăr sau împușcat, el îmi lipsește. Acest cap nebunatic făcea frumosă figură în lume. Nu cred că amintirea lui să fi lasat în inima mea o armă profundă. Dar ca cavaler, e un om de regretat. Nu-și va avea niciodată egalat sau ca să servască de port-respect unei femei. Sermanul Saint-Rambert VI. Sunt în viață coincidenți bizare. Mai cu samă orecare incidente par a fi fost aranjate de destin cu arta unui mașinist care lucreză pentru teatru. Chiar în momentul în care frumosă văduvă rescolea aceste gândiri, Matilda tremură ca și cum ar fi fost sub lovitura unei comoțiuni electrice. Un valet rîdicală cu bruschetă portiera micului salon.