Curierul Foaea Intereselor Generale, 1883 (Anul 12, nr. 1-143)
1883-07-24 / nr. 83
i Nici unul dintre elevii preparați in pensionatul 15-iul IVcitzseckei*, strada Sf. Grheorghi Lozonschi pentru cursurile primare, de gimnasiu sau de scala fiilor de militari n’a rămas repetent. In deosebi cei doi elevi preparați pentru scala militară au fost admiși cu 1 No. 1 și 2 din 29, Anul al XI-lea No. 83. Prețul Aluni, și Asiuitciiiriim IN IASSI, pe an, 24 fr.—pe semestru 12 fr.— pe trimestru 6 fr. DISTRICTE, pe an, 28 fr.—pe semestru 14 fr.— pe trimestru 7 fr. STREINATATE . . ..............................40 fr.— INSERȚIUNI ȘI RECLAME, rândul . 60 bani. SOIRI LOCALE . . . 1 fr.— EPISTOLE NEFRANCATE, nu se primesc. Auuncuri: Pag. I, 50 b. Pag. III, 40b Pag. IV, 30 b. Unilr. 20 bani IASSI Duminică 24 Iulie ( 5 Aug.) 1883. Apare Duminica, Mercurea și Vinerea FOAEA INTERESELOR GENERALE. . STIL VECHIO I DI ÖA | PATRONUL DILEI___________________TIMPUL DIN SEPTAMANA Q STIL NOU |____MDA j * PATRONUL PILEI. Răs. Soar. | Aposul Soar. Iulie. * 31 = Aug. I ! ! 24 Duminică Martira Cristina 5 Duminică Osvald 4—51 7—25 25 Luni 1 Adormirea Sf. Ana și Sf. Olimpia i Luni ! Sc. la față 4—62 7—23 2« Marți Ieromonahul Ermolau La 22 iulie la 10 ore noptea. Lumină 7 • Marți Chiriac 4—53 7—21 27 Mercuri tiarele Martir Panteleimon noue, cu plaie, apoi bine și iar pláie. £ Mercuri Roman 4-54 7-20 ! 28 Joi Apostolii Prohor și Nicanor * 9 Joi Gaetan 4—55 7—19 K. 29 Vineri Martirul Calinic* 10 Vineri Laurent 4—57 7—16 — \ 30 _____ Sâmbătă Ap. Sila și Siluam _________________________ _ . Sâmbătă Titu ____________________ 4—58 7—15 Pentru FRANCIA: se primesc anunciuri la DAdam négociant-comissionaire 4, rue Clement Paris G. L. Daube & C-ie, 31 bis, Faubourg Montmarte & 31, Passage Verdeau, Paris. Pentru AUSTRIA și GERMANIA la RudolfMosse Seiierstatte No. 3. Wien Vincenz Hrdlicka L, Hauptstrasse No. 36. Wien Rotter & C-o Reimergasse 12 Wien. Pentru ANGLIA la D. Eugen Micoud Londra 81 in Fleet Stree E. C. Manuscriptele nepublicate se vor arde. Un Mn. 20 buni CURIERUL (TH. BAL ASSAN) Ca.levacia.r'u.lSeptă, nan. a. nei ÎNȘTIINȚARE. In urma unei îndatoriri făcută de Comitetele Unite Santa Maria, D-nei Daudun dea Perieres, D-na Daudun a dat un concert cu elevele pensionatului său, al căruia produs urma a fi oferit Comitetului Santa Maria . Comitetul vise nevoind a se folosi de acesta, rugă pe D-na Daudun ca acel produs să fie mai bine pus la disposițiunea intereselor pensionatului, și totodată să priimască D na Daudun viile mulțumiri ale Comitetului Santa Maria pentru amabila sa intențiune. Maria Rosetti Roznovano. 1883 15 iulie. € ii^re$|ionobili in Streinatate. f ^ AMAICIÜ Subsemnatul Anton Lochmann farmacist, reluând dirigearea farmaciei proprietatea sa situată în strada mare, fața bisericei Trei Erarhhi aduc acesta la cunoștința publică. Anton Lochmann ate arendat ^ Moșia Sucrujenii proprietatea locot. I. Tabără in depărtare de o oră și ✓ ,jum. de Botoșani, având 300 fălci aproximativ pământ cultivabil, casă de locuință și și tote acaretele necesare gospodăriei este de arendat de la 23 April 1884. Doritorii se vor adresa la proprietar in Iași strada Surăriei, casele d lui Socot-col. Petrovanu, sau la d-nul Vasile Timuș la moșia Craciunenii districtul Botoșani. £ Inna Macri tubicea minorelui seu fiu LlUNd MaLl I Ioan Constantin Pavii, vinde in puterea art. 396 cod civ. următorea avere a minorelui : popușoii din coșerele de pe moșia Goeștii din județul Iași; vitele aflăIAȘI, 23 iuliu 1883. INDUSTRIA. Am arătat în numerile trecute necesitatea introducerei unei industrii mici la noi în țară. Am arătat mijlocele cele mai nimerite prin cari ar putea fi introdusă precum și profitul material și moral ce s-ar putea trage din ea clasele de jos ale populațiunei de la țară și de prin orașe. Pentru a termina, vom vorbi asupra industriei mari. Necesitatea înființărei de fabrice mari, cari să ne producă obiectile de cari avem Zilnic trebuință este forte mult simțită. Cu înaintarea civilisațiunei aceste trebuinți sporesc din și în gri, și, ca consecință naturală, și cheltuelile cresc asemenea. Ce facem, noi astă ji pentru a ne procura tóte aceste obiective cari avem trebuința . Neavând fabrice în țară cari să ni le procure, de voe de nevoe ne vedem siliți a recurge la fabricile din străinătate de unde, cele mai de multe ori, pentru prețuri destul de mari, luăm obiecte de calitate prostă, tote acestea milionile ei din țară au în mare număr pe fiecare an. Singura ramură a producțiunei vastre este agricultura. Ne având fabrice de instrumenti și mașini agricole, suntem nevoiți a ne procura și aceste instrumente și mașini tot din străinătate, ceia ce face că, cu transportul, cu vama și cu câștigurile ce trebue să le realizeze diferitele persone intemediatare până ce mașina sau instrumentul ajunge la cel ce are trebuință de ele, sâ’i urce prețul aprope îndoit. Din asta rezultă că agricultorii noștri caută a’și cultiva ogarele numai cu brațe, cari, nefiind în număr suficient, proprietarul sau posesorul se vede silit să lase necultivate o buna parte din ogarele sale, ceia ce face că acesta singură ramură de avuție națională nu ne aduce mai mari beneficii decât ne aducea cu zece, douăzeci, cinci-deci sau chiar cu o sută de ani în urmă. Veniturile nóstre stând pe loc, ba de multe ori chiar scăpând când se întâmplă să fie un an rău, și cheltuelile sporind din <Ji?in*$i, numerarul de pe piețile neatre nu pote decât să scadă, ceia ce face să crescă în intensitate clasa ce bântue de-atâța ani piețile nóstre.Ar trebui să ne hotărâm o dată să căutăm să ne sporim ramurile avuției nóstre naționale. Ar trebui să ne hotărâm să fundăm și noi, cât mai multe fabrice cari să se îndestuleze cu poreciile dor ..fi—ti... A. - mi puuii. Materiele brute nu ne lipsesc ; întinșii codri cari acopăr o bună parte din țara nostră, mineralele ce zac în sinul munților noștri necăutate astățîi de nimeni, și’n fine tote celelalte produse brute pe cari astății, neavând ce face cu ele, ne vedem siliți a le trimite străinatăței, ar putea alimenta cu prisosință fabricele nostre ori cât de mare ar fi numărul lor. Inițiativa privată și numai ea pate să ajungă cu reușită la acest scop. Dacă capitaliștii ar căuta să formeze societăți prin acțiuni, capitalurile s’ar putea realisa forte ușor, și ca probă avem fabrica de hârtie ce se face la Bacău. Acționarii ar putea realisa procente mult mai ridicate decât cele cari le primesc astăzi prin plasarea capitalurilor lor. Deci, de la inițiativa privată trebue să așteptam o mișcare în acest sens. Neaparat că, acum la început, pentru a se asigura reușita fabricelor nóstre, guvernul ar trebui să ridice taxele vamale pentru obiectile cari s’ar fabrica și la noi în țară, pentru a contrabalada concurența neleală ce-ar căuta s’o facă fabricele din străinătate fabricelor nóstre. Cât pentru încurajarea din partea consumatorilor români nu ne îndoim de loc, dacă s’ar căuta mai cu samă prin tóte mijlocile ca fabricile nóstre să producă eftin și bun. La lucru deci, domnilor capitaliști. Căutați a înființa cât mai multe și cât mai variate fabrici în țară, și prin asta, asigurându-vă un profit însemnat, veți asigura Statului un beneficiu însemnat, făcând în acelaș timp existența muncitorului mai ușoră și mai plăcută. TELEGRAME Cernăuți 81 iulie. Dieta Bucovinei.Guvernatorul provinciei, respungând unei interpelări privitore la procedările vamei române. Zice că propunerile comisiunei mieste internaționale sunt forte proprii a asigura pentru viitor observarea îndatoririlor ce decurg din tratate pentru România. El adaosé că espectarea formalităților vamale la fruntaria de la Ițcani se face acum fără nici o greutate. Dieta și-a închis sesiunea. Rorna 31 iulie. Cea mai mare parte din cadavrele de la Ischia nu se pot cunoște; numărul morților e înspăimântător. Sindicul din Ischia a calculat ca trebuie să trecă de 5.000. O puternică erupțiune a Vestirului s’a semnalat. Lava coboră acum pe castele de la Torregreco. Casamicio la 1 august. Regele Italiei însoțit de d-nii miniștri Depress, Mancini și Acton au sosit agii diminăță la 5 ore aice. Până ieri s’au descoperit 260 de cadavre îngropate sub ruinele satului Foriș. O damă și o domnișora, probabil mama cu fiica ei, au fost scose cu viață de sub dărâmăturile unei case, se speră că ele vor fi scapate. Paris 1 august. Senatul a adoptat definitiv art. 15 al proiectului de lege asupra reformei judecătorești; acest articol suspendeza pentru trei luni inamovibilitatea magistraturei. Știrile din Frohsdorf spun că forțele contelui de Chambord se reînputernicesc, însă încet. Casamicio la 1 august. Regele în timp de o oră și jumătate a visitat locurile catastrofei. M. S. părea adînc emoționat. Preste tot locul populațiunea ,și-a arătat sentimentele sale de recunoștință. Pe piața orașului, episcopul din Ischia i-a remis o scrisare a arhiepiscopului din Neapole. Regele a mulțumit episcopului pentru caritatea ce el a desfâșurat in privința victimelor desastrului. Din causa marei călduri descompunerea cadavrelor se opereză forte răpide. Casamiciola 1 august. Astăzi pe la ameglă s’a produs pe insulă o nouă surpare de pământ urmată de viteze subterane. Se crede insă că n’a fost nici o victimă. Casamiciola 2 august. Noua surpare ce avu loc ieri după amegla a întârziat lucrarea săpăturilor de scăpare. Regele a mers cel âotăi preste tot locul, chiar și in locurile unde era mai greu de pătruns. Primarul de la Lacco care își perdu soția și copii lui în catastrofa de sâmbătă, a venit înaintea regelui cu eșarpa peste hainele FOILETON, tare la moșia Reușeni, din județul Botoșani anume : porci, boi și vaci grase, vaci tinere, gonitori și gonitore, buhai, oi țurcane, țigăi albe și roșe, oi brumarii. Concurenții sunt rugați a se încredința singuri despre calzalucrurilor ce vând. Popușoii se vând in camera Trib. județului Iași secția II la 1 august, vitele la moșia Reusenii la 25 august. (Urmare). II. Gobert, l’Ecureuil și Pluton. & In momentul în care Gobert, târându’și picioru' * și părând că nu merge decât cu mare greutate, stridi ftcusă de grupa de lucrători, omul cu bluza cerută cu cravata roșă se’ntorsesă pe călcâie și vuiarăși în crâșmă. — Cabintul de societate, degrabă!—Zisă el stă ■Spânului crâșmei —Un litru de cincispre-dece, de pecete galbănă și doua pahare... — Sudată...—replică negustorul de vin luând o butelie de sub tejgheua sa de staniu strălucitor cu argintul, și deschizând ușa unei cămăruțe forte strimtă, dispărută de sala grosa printr’un părete cu giamuri, pe care cădea o perdea de pânză de salte, cadrilată cu roș și cu alb. In mijlocul cămăruței era o masă.—Omul cu cravata roșă se așează la ea.—Gobert trecu pragul, a găsi și se așeză în fața lui, după ce închise să d fcigrijire ușa. 1/^*— Salut pe Ecureuil!...—Buna Ziua ! —Ce mai faci ?...—Zisă Gobert distupând butelia și umplând’și paharul. Y‘~ cureuil râzând. — Dar știi tu, sărmanul meu Gobert, că nu te mai recunosc ? — Ah!ah ! și pentru ce asta ?... — Cum, tu, supranumit Măduvă de soc din causa mlădierei încheieturilor tale, recurgi la măsura trotuarului, nici mai mult nici mai puțin decât un simplu burghez, care calcă pe o cojă de portocală ! — te întinzi!—te faci de rîsul neghiobilor!... — Ah, așadar ai luat căzătură în serios.—strigă Gobert.—Pe cinste’i forte bună —dar era o prefăcătorie, bătrânul meu Ecureuil, o simplă prefăcătorie !...—istoria să vin să te găsesc, făr’a pricinui prea mult scandal, când am auzt semnalul tău !...—In acastă cherestegie de nenorocire, vez' tu, toți mă numesc . Lemn nesățos !...— este mai cu samă un calic de calfă care n’are ochi să mă vadă !... —iată o bestie sălbatică !...—Acela mă întartă !.. mă întartă ! ..—Dac’ar putea să mă puc în lanț pentru a mă împedica să vin la Întâlnirea bunilor copii, in adevăr ar face-o !... — O calfă ?—întrebă Ecureuil.—Acel care se numește Pierre ?...—Cinci-zeci și cinci de ani ? părul alb ?...—acestea’s semnal mentile ?... — Iutocmai. — Cunosc...—am putea pune botniță dac’am voi, bestiei tale sălbatice !...—Dar nu’i vorba de asta acum...—te voi supune unui mic interogator...—gândește-te să’mi răspunzi cu ceva mai multă sinceritate de ce dac’ași un. judecător de instrucțiune în proprie personă... — Haide cu veselie !...—căci nu va eși nici cea mai mică minciună de pe buza mea de roză...— Dar mai ântăi spune’mi un lucru... — Care ? — La ce dracu m’ai făcut să intru, de cincisprezece Zile în acestă bazatcă unde existența mi se veștejește și se jigărește ca o fiare dispărută de tulpina sa, cu tot numărul de păhăruțe cu cari o stropesc în fiecare Zi pentru a căuta s’o reînsuflețesc!...— Tu vezi bine că niț’i aici locul meu!...— în deșert am născocit șărlătănii cu duzina pentru a nu face nimic, făr’a se vedea asta, tot trebue să muncesc cineva puțin, și asta nu’mi place de loc !... —slăbesc !...—am perdut deja mai mult de șapte kilograme din greutatea mea!..—Dacă asta trebue să urmeze încă, trebue să mă înștiințați... îmi voi da dimisia... — Tăcere, șchiopule !...—strigă Ecureuil bătând în masă—iată destul,—iată prea mult!.. — Cu tote acestea, bine voesc sa-ți răspund Te-am făcut să intri pentru că acesta era ordinul stăpânului...—misiunea ta era de încredere... ea ajunge la sfârșitul ei... — Ce noroc!.. — Ai îndeplinit cu religiositate instrucțiunile mele?... — Am făcut cât am putut mai bine. . — Ți - ai dat sucotala, pănă în cele mai mici amânunte, de topografia cherestogiei ?... — Ași nimeni cu ochii închiși... — Ai putea tu să arăți, din afară, locul pe unde coborârea ar fi mai ușoră după escaladă?... — Forte bine...—am făcut un semn cu cărbune pe mul, într’un loc unde este o pilă de lemne care va face lucrul cu totul simplu. —S’ar putea coborâ cineva pe-acolo, cu bastonul în mână... preumblându-să... — Coliba calfei ?... — E în mijlocul cherestegiei...— La caș de trebuință, cu două cue ascuțite bine unse a cărora căpițe vor fi fost învălite în petici, s’ar putea închide ușa pe dinafară fără sgomot.. — Culcușul cânelui ?... — Lângă coliba calfei...—Iată un zăvod turbat !...—sceleratul de Pluton are niște colți cari intră !...—când și-i arată pentru s rânji în tracăt, îți dă fiori prin măduvă... dacă ai!...—Ah ! zăvodul !... ce animal puțin desmerdător !... — Ai găsit mijlocul să’l îmblânzești puțin ?..—Se familiarizază el cu tine ?... — Cu mine, nu!...—Nu’i de făcut nici o iluziune, nu mă sufere de loc !...—Mă iubește pute un fond, dar atunci mă consideră ca un comestibil bun de mâncat și ar voi să mă aprecieze cât se va putea mai de aprope...—Numai cât, se familiarizază cât se pote de bine cu mâncările delicate pe cari i le duc pe ascuns. — Mănâncă fără greutate și fără neîncredere ceia ce’i dai ?... . — Chiar ca o plăcere forte bine simțitaV—mă vede venind și mârâe ..—îi arunc un cârnaț—âl prinde din sbor, îl înghite ca un hap, își linge buzele, și’ncepe a mârâi, ceia ce probază bine totă nerecunoștința caracterului seu!...—Astfel fac de două ori pe Z..—Calicul m’a costat deja treizeci de cârnați, câte 7 d e bani unul...—Cred că mi se va ținea socotală... — Fii liniștit. . te va dispăgubi... — VeZi tu, bătrânul meu Ecureuil, pentru moment apele au scăzut. —Pânzele buzunărilor mele mai mai se ating... — Iată douăzeci și cinci de franci așteptând ceva mai bun.. — Forte bine!...—Trebue să cumpăr alți cârnați?... — De prisos—Acest din astă sară va fi cel de pe urmă, și-l voi procura eu... — Ah! ah! înțeleg,.. Xavier de Montépin. FIICA UCIGAȘULUI. 14