Curierul Foaea Intereselor Generale, 1883 (Anul 12, nr. 1-143)

1883-07-24 / nr. 83

i Nici unul d­intre elevii preparați in­­ pensionatul 15-iu­l IVcitzseck­ei*,­­ strada Sf. Grheorghi Lozonschi pentru­­ cursurile primare, de gimnasiu sau de­­ scala fiilor de militari n’a rămas repetent. In deosebi cei doi elevi preparați pen­tru scala militară au fost admiși cu 1 No. 1 și 2 din 29, Anul al XI-lea No. 83. Prețul Aluni, și Asiuitciiiriim­ IN IASSI, pe an, 24 fr.—pe semestru 12 fr.— pe trimestru 6 fr. DISTRICTE, pe an, 28 fr.—pe semestru 14 fr.— pe trimestru 7 fr. STREINATATE . . ..............................40 fr.— INSERȚIUNI ȘI RECLAME, rândul .­­ 60 bani. SOIRI LOCALE . . . 1 fr.— EPISTOLE NEFRANCATE, nu se primesc. Auunc­uri: Pag. I, 50 b. Pag. III, 40b Pag. IV, 30 b. Un­ilr. 20 bani IASSI Duminică 24 Iulie ( 5 Aug.) 1883. Apare Duminica, Mercurea și Vinerea FOAEA INTERESELOR GENERALE. . STIL VECHIO I DI ÖA | PATRONUL D­I­L­E­I___________________TIMPUL DIN SEPTA­MANA Q STIL NOU |____­­MDA j * PATRONUL PILEI. Răs. Soar. | Aposul Soar. Iulie. * 3­­­1 = Aug. I ! ! 24 Duminică Martira Cristina 5 Duminică Osvald 4—51 7—25 25 Luni 1 Adormirea Sf. Ana și Sf. Olimpia­­ i Luni ! Sc. la față 4—62 7—23 2« Marți Ieromonahul Ermolau La 22 iulie la 10 ore noptea. Lumină 7 • Marți Chiriac 4—53 7—21 27 Mercuri tiarele Martir Panteleimon noue, cu plaie, apoi bine și iar pláie. £ Mercuri Roman 4-54 7-20 ! 28 Joi Apostolii Proh­or și Nicanor * 9 Joi Gaetan 4—55 7—19 K. 29 Vineri Martirul Calinic­­* 10 Vineri Laurent 4—57 7—16 — \ 30 _____ Sâmbătă Ap. Sila și Siluam _________________________ _ . Sâmbătă Titu ____________________ 4—58 7—15 Pentru FRANCIA: se primesc anunciuri la D­­Adam négociant-comissionaire 4, rue Clement Paris G. L. Daube & C-ie, 31 bis, Faubourg Montmarte & 31, Passage Verdeau, Paris. Pentru AUSTRIA și GERMANIA la RudolfMosse Seiierstatte No. 3. Wien Vincenz Hrdlicka L, Hauptstrasse No. 36. Wien Rotter & C-o Reimergasse 12 Wien. Pentru ANGLIA la D. Eugen Micoud Londra 81 in Fleet Stree E. C. Manuscriptele nepublicate se vor arde. Un Mn. 20 buni C­URIERUL (TH. BAL ASS­AN) Ca.levacia.r'u.l­S­e­p­t­ă, nan. a. n­e­i ÎNȘTIINȚARE.­ ­ In urma unei îndatoriri făcută de Co­­mitetele­ Unite Santa Maria, D-nei Daudun dea Perieres, D-na Daudun a dat un con­­­­cert cu elevele pensionatului său, al că­ruia produs urma a fi oferit Comitetului Santa Maria . Comitetul vise ne­voind a se folosi de acesta, rugă pe D-na Daudun ca acel produs să fie mai bine pus la dis­­posițiunea intereselor pensionatului, și tot­­­odată să priimască D na Daudun viile mul­țumiri ale Comitetului Santa Maria pen­­­­tru amabila sa intențiune. Maria Rosetti Roznovano. 1883 15 iulie. € ii^re$|ion­ob­ili in Streinatate. f ^ AMAICIÜ Subsemnatul Anton Lochmann farmacist, reluând dirigearea farmaciei proprietatea sa si­tuată în strada mare, fața bisericei Trei Erarhhi aduc acesta la cunoștința publică. Anton Lochmann ate arendat ^ Moșia Sucrujenii proprietatea locot. I. Tabără in depărtare de o oră și ✓ ,j­um. de Botoșani, având 300 fălci aproxi­mativ pământ cultivabil, casă de locuință și și tote acaretele necesare gospodăriei es­te de arendat de la 23 April 1884. Do­ritorii se vor adresa la proprietar in Iași strada Surăriei, casele d lui Socot-col. Petrovanu, sau la d-nul Vasile Timuș la moșia Craciunenii districtul Botoșani. £ Inna Macri tub­icea minorelui seu fiu LlUN­d M­­aLl I Ioan Constantin Pa­vii, vin­de in puterea art. 396 cod civ. următorea avere a minorelui : popușoii din coșerele de pe moșia Goeștii din județul Iași; vitele află­­IAȘI, 23 iul­iu 1883. INDUSTRIA. Am arătat în numerile trecute ne­cesitatea introducerei unei industrii mici la noi în țară. Am arătat mij­­locele cele mai nimerite prin cari­ ar putea fi introdusă precum și profitul material și moral ce­ s-ar putea trage din ea clasele de jos ale populațiu­­nei de la țară și de prin orașe. Pentru a termina, vom vorbi asu­pra industriei mari. Necesitatea înființărei de fabrice mari, cari să ne producă obiectile de cari avem Zilnic trebuință este forte mult simțită. Cu înaintarea civilisa­­țiunei aceste trebuinți sporesc din­­ și în gri, și, ca consecință naturală, și chel­­tuelile cresc asemenea. Ce facem, noi astă­­ ji pentru a ne procura tóte aceste obiecti­ve cari a­­vem trebuința . Neavând fabrice în țară cari să ni le procure, de voe de nevoe ne vedem siliți a recurge la fabricile din străi­­nătate de unde, cele mai de multe ori, pentru prețuri destul de mari, luăm obiecte de calitate prostă, tote acestea milionile ei din țară au în mare număr pe fie­care an. Singura ramură a producțiunei vas­­tre este agricultura. Ne având fa­brice de instrumenti și mașini agri­cole, suntem nevoiți a ne procura și aceste instrumente și mașini tot din străinătate, ceia ce face că, cu trans­portul, cu vama și cu­­ câștigurile ce trebue să le realizeze diferitele per­­sone intemediatare până ce mașina sau instrumentul ajunge la cel ce are trebuință de ele, sâ’i urce prețul a­­prope îndoit. Din asta rezultă că agricultorii noș­tri caută a’și cultiva ogarele numai cu brațe, cari, nefiind în număr su­ficient, proprietarul sau posesorul se vede silit să lase necultivate o buna parte din ogarele sale, ceia ce face că acesta singură ramură de avuție na­țională nu ne aduce mai mari bene­ficii de­cât ne aducea cu zece, două­­z­eci, cinci-d­eci sau chiar cu o sută de ani în urmă. Veniturile nóstre stând pe loc, ba de multe ori chiar scăpând când se întâmplă să fie un an rău, și chel­­tuelile sporind din <Ji?in*$i, numera­rul de pe piețile neatre nu pote de­cât să scadă, ceia ce face să crescă în intensitate clasa ce bântue de-atâța ani piețile nóstre.­­Ar trebui să ne hotărâm o dată să căutăm să ne sporim ramurile avuției nóstre naționale. Ar trebui să ne ho­tărâm să fundăm și­­ noi, cât mai multe fabrice cari să s­e îndestuleze cu poreciile d­o­r ..fi—ti... A. - mi puui­i. Materiele brute nu ne lipsesc ; în­­tinșii codri cari acopăr o bună parte din țara nostră, mineralele ce zac în sinul munților noștri necăutate astă­țîi de nimeni, și’n fine tote cele­l­alte produse brute pe cari astă­ții, neavând ce face cu ele, ne vedem siliți a le trimite străinatăței, ar putea alimenta cu prisosință fabricele nostre ori cât de mare ar fi numărul lor. Inițiativa privată și numai ea pate să ajungă cu reușită la acest scop. Dacă capitaliștii ar căuta să formeze societăți prin acțiuni, capitalurile s’ar putea realisa forte ușor, și ca probă avem fabrica de hârtie­ ce se face la Bacău. Acționarii ar putea realisa procente mult mai ridicate de­cât cele cari le primesc astă­z­i prin plasarea capitalurilor lor. Deci, de la inițiativa privată trebue să așteptam o mișcare în acest sens. Neaparat că, acum la început, pen­tru a se asigura reușita fabricelor nóstre, guvernul ar trebui să ridice taxele vamale pentru obiectile cari s’ar fabrica și la noi în țară, pentru a contrabalad­a concurența neleală ce-ar căuta s’o facă fabricele din străinătate fabricelor nóstre. Cât pentru încurajarea din partea consumatorilor români nu ne îndoim de loc, dacă s’ar căuta mai cu samă prin tóte mijlocile ca fabricile nóstre să producă eftin și bun. La lucru deci, domnilor capitaliști. Căutați a înființa cât mai multe și cât mai variate fabrici în țară, și prin asta, asigurându-vă un profit însem­nat, veți asigura Statului un beneficiu însemnat, făcând în acelaș timp exis­tența muncitorului mai ușoră și mai plăcută. T­ELEGRAME Cernăuți 81 iulie. Dieta Bucovinei.­­Guvernatorul provinciei, respungând unei interpelări privitore la procedări­le vamei române. Zice că propunerile comisiunei mieste internaționale sunt forte proprii a asigura pentru viitor observarea îndatoririlor ce decurg din tratate pentru România. El adaosé că espectarea formalităților vamale la fruntaria de la Ițcani se face acum fără nici o greutate. Dieta­­ și-a închis sesiunea. Rorna 31 iulie. Cea mai mare par­te din cadavrele de la Ischia nu se pot cunoște; numărul­ morților e în­spăimântător. Sindicul din Ischia a calculat ca trebuie să trecă de 5.000. O puternică erupțiune a Vestirului s’a semnalat. Lava coboră acum pe castele de la Torregreco. Casamicio la 1 august. Regele Ita­liei însoțit de d-nii miniștri Depre­ss, Mancini și Acton au sosit agii di­­minăță la 5 ore aice. Până ieri s’au descoperit 260 de cadavre îngropate sub ruinele satului Foriș. O damă și o domnișora, probabil mama cu fiica ei, au fost scose cu viață de sub dă­râmăturile unei case, se speră că ele vor fi scapate. Paris 1 august. Senatul a adop­tat definitiv art. 15 al proiectului de lege asupra reformei judecătorești; acest articol suspendeza pentru trei luni inamovibilitatea magistraturei. Știrile din Frohsdorf spun că for­țele contelui de Chambord se reîn­­puternicesc, însă încet. Casamicio la 1 august. Regele în timp de o oră și jumătate a visitat locurile catastrofei. M. S. părea adînc emoționat. Preste tot locul populați­u­­nea ,și-a arătat sentimentele sale de recunoștință. Pe piața orașului, epis­copul din Ischia­­ i-a remis o scrisare a arhiepiscopului din Neapole. Re­gele a mulțumit episcopului pentru caritatea ce el a desfâșurat in privin­ța victimelor desastrului. Din causa marei călduri descompunerea cadavre­lor se opereză forte răpide. Casamiciola 1 august. Astăzi pe la ameglă s’a produs pe insulă o nouă surpare de pământ urmată de viteze subterane. Se crede insă că n’a fost nici o victimă. Casamiciola 2 august. Noua surpa­re ce avu loc ieri după amegla a în­târziat lucrarea săpăturilor de scăpare. Regele a mers cel âotăi preste tot locul, chiar și in locurile unde era mai greu de pătruns. Primarul de la Lacco care își perdu soția și copii lui în catastrofa de sâmbătă, a venit îna­intea regelui cu eșarpa peste hainele FOILETON, tare la moșia Reușeni, din județul Botoșani anume : porci, boi și vaci grase, vaci tinere, gonitori și gonitore, buhai, oi țurcane, țigăi albe și roșe, oi brumarii. Concurenții sunt­­ rugați a se încredința singuri despre cal­za­­lucrurilor ce vând. Popușoii se vând in camera Trib. județului Iași secția II la 1 august, vitele la moșia Reusenii la 25 august. (Urmare). II. Gobert, l’Ecureuil și Pluton. & In momentul în care Gobert, târându’și picioru' * și părând că nu merge de­cât cu mare greutate, st­r­idi ftcu­să de grupa de lucrători, omul cu bluza ce­rută cu cravata roșă se’ntorsesă pe călcâie și vu­­iarăși în crâșmă. — Cabin­tul de societate, degrabă!—Zisă el stă ■Spânului crâșmei —Un litru de cinci­spre-d­ece, d­­e pecete galbănă și doua pahare... — Sudată...—replică negustorul de vin luând o butelie de sub tejgheua sa de staniu strălucitor cu argintul, și deschizând ușa unei cămăruțe forte strim­tă, dispăru­tă de sala grosa printr’un părete cu gia­­muri, pe care cădea o perdea de pânză de salte, cadrilată cu roș și cu alb. In mijlocul cămăruței era o masă.—Omul cu cra­vata roșă se așează la ea.—Gobert trecu pragul, a găsi și se așeză în fața lui, după ce închise să d­ fcigrijire ușa. 1/^*— Salut pe Ecureuil!...—Buna Ziua ! —Ce ma­­i­ faci ?...—Zisă Gobert distupând butelia și umplân­­d’și paharul. Y‘~­ cureuil râzând. — Dar știi tu, sărmanul meu Gobert, că nu te mai recunosc ? — Ah!­ah ! și pentru ce asta ?... — Cum, tu, supranumit Măduvă de soc din cau­sa mlădierei încheieturilor tale, recurgi la măsura trotuarului, nici mai mult nici mai puțin de­cât un simplu burghez, care calcă pe­ o cojă de portocală ! — te întinzi!—te faci de rîsul neghiobilor!... — Ah, așa­dar ai luat căzătură în serios­.—stri­gă Gobert.—Pe cinste’i forte bună —dar era o prefăcătorie, bătrânul meu Ecureuil, o simplă pre­făcătorie !...—istoria să vin să te găsesc, făr’a pri­­cinui prea mult scandal, când am auz­t semnalul tău !...—In acastă cherestegie de nenorocire, vez' tu, toți mă numesc . Lemn nesățos !...— este mai­­ cu samă un calic de calfă care n’are ochi să mă vadă !... —iată o bestie sălbatică !...—Acela mă întartă !.. mă întartă ! ..—Dac’ar putea să mă puc în lanț pen­tru a mă împedica să vin la Întâlnirea bunilor copii, in adevăr ar face-o !... — O calfă ?—întrebă Ecureuil.—Acel care se nu­mește Pierre ?...—Cinci-zeci și cinci de ani ? părul alb ?...—acestea’s semnal mentile ?... — Iu­tocmai. — Cunosc...—am putea pune botniță dac’am voi, bestiei tale sălbatice !...—Dar nu’i vorba de asta a­­cum...—te voi supune unui mic interogator...—gân­­dește-te să’mi răspunzi cu ceva mai multă sinceri­tate de c­e dac’ași u­­n. judecător de instrucțiune în proprie personă... — Haide cu veselie !...—căci nu va eși nici cea mai mică minciună de pe buza mea de roză...— Dar mai ântăi spune’mi un lucru... — Care ? — La ce dracu m’ai făcut să intru, de cinci­­spre­zece Zile în acestă bazatcă unde existența mi se veștejește și se jigărește ca o fiare dispăru­tă de tulpina sa, cu tot numărul de păhăruțe cu cari­ o stropesc în fie­care Zi pentru a căuta s’o reînsufle­țesc!...— Tu vezi bine că niț’i aici locul meu!...— în deșert am născocit șărlătănii cu duzina pentru a nu face nimic, făr’a se vedea asta, tot trebue să muncesc­ cineva puțin, și asta nu’mi place de loc !... —slăbesc !...—am perdut deja mai mult de șapte ki­lograme din greutatea mea!..—Dacă asta trebue să urmeze încă, trebue să mă înștiințați... îmi voi da dimisia... — Tăcere, șchiopule !...—strigă Ecureuil bătând în masă—iată destul,—iată prea mult!.. — Cu tote acestea, bine­ voesc sa-ți răspund Te-am făcut să intri pentru că acesta era ordinul stăpânului...—mi­siunea ta era de încredere... ea ajunge la sfârși­tul ei... — Ce noroc!.. — Ai îndeplinit cu religiositate instrucțiunile me­le?... — Am făcut cât am putut mai bine. . — Ți - ai dat sucotala, pănă în cele mai mici a­­mânunte, de topografia cherestogiei ?... — Ași nimeni cu ochii închiși... — Ai putea tu să arăți, din afară, locul pe unde coborârea ar fi mai ușoră după escaladă?... — Forte bine...—am făcut un semn cu cărbune pe mul, într’un loc unde este o pilă de lemne care va face lucrul cu totul simplu. —S’ar putea coborâ cine­va pe-acolo, cu bastonul în mână... preum­blându-să... — Coliba calfei ?... — E în mijlocul cherestegiei...— La caș de tre­buință, cu două cue ascuțite bine unse a cărora că­pițe vor fi fost învălite în petici, s’ar putea închide ușa pe dinafară fără sgomot.. — Culcușul cânelui ?... — Lângă coliba calfei...—Iată un zăvod tur­bat !...—sceleratul de Pluton are niște colți cari in­tră !...—când și-i arată pentru s rânji în tracăt, îți dă fiori prin măduvă... dacă ai!...—Ah ! zăvodul !... ce animal puțin desmerdător !... — Ai găsit mijlocul să’l îmblânzești puțin ?..—Se familiarizază el cu tine ?... — Cu mine, nu!...—Nu’i de făcut nici o iluziu­­ne, nu mă sufere de loc !...—Mă iubește pute un fond, dar atunci mă consideră ca un comestibil bun de mâncat și ar voi să mă aprecieze cât se va putea mai de aprope...—Numai cât, se familiarizază cât se pote de bine cu mâncările delicate pe cari i le duc pe ascuns. — Mănâncă fără greutate și fără neîncredere ceia ce’i dai ?... . — Chiar ca o plăcere forte bine simțitaV—mă vede venind și mârâe ..—îi arunc un cârnaț­—âl prinde din sbor, îl înghite ca un hap, își linge­­ bu­zele, și’ncepe a mârâi, ceia ce probază bine totă ne­recunoștința caracterului seu!...—Ast­fel fac de două ori pe Z­­..—Calicul m’a costat deja trei­zeci de câr­­nați, câte 7 d e bani unul...—Cred că mi se va ținea socotală... — Fii liniștit. . te va dispăgubi... — VeZi tu, bătrânul meu Ecureuil, pentru mo­ment apele­ au scăzut. —Pânzele buzunărilor mele mai mai se ating... — Iată două­zeci și cinci de franci așteptând ceva mai bun.. — Forte bine!...—Trebue să cumpăr alți cârnați?... — De prisos—Acest din astă sară va fi cel de pe urmă, și-l voi procura eu... — Ah! ah! înțeleg,.. Xavier de Montépin. FIICA UCIGAȘULUI. 14

Next