Curierul Foaea Intereselor Generale, 1883 (Anul 12, nr. 1-143)
1883-10-14 / nr. 115
T Anul al XI-lea No. 115. Prețul Alion, și Anunclurilor [NIASSI, 12 fr. pe an, 24 fr.—pe semestru pe trimestru 6 fr. DISTRICTE, pe an, 28 fr.—pe semestru 14 fr.— pe trimestru 7 fr. STREINATATI...........................................40 fr.—NSERȚIUNI ȘI RECLAME, rândul . . 60 bani. SCĂRI LOCALE . . . 1 fr.— EPISTOLE NEFRANCATE, nu se primesc. Amineri: Pag. I, 50 b. Pag. III, 40 b. Pag. IV, 30 b. Vinilir. 20 bani Apare Duminica, Miercurea și Vinerea FOAEA INTERESELOR GENERALE. 11 Marți Sfantu Apostol Filip La 10 oct., la 7 ore sara, Pătrarul 23 Marți Severu 6—275__ 7 12 Mercuri Apostolii Prov. Tarah și Andronic din urma cu timp frumos dar frig. 24 Mercuri Rafael 6—28 5— 1 13 Joi Martirul Carp și Papii 25 Joi Crispina 6—29 4—59 14 Vineri (f) Sf. Cuv. IaraHolilusi (corpul in Iași) 26 vineri Amandus 6—30 4—591 15 Sâmbătă Martirul Lukian preotul 2ȚV____________ȘIugbgist Sabina 6—32 41a58 MOȘIA PUNGESTII J Din plasa Racova județul Vaslui situată între Roman și Vaslui se dă in arendă cu toată Gospodăria, semănăturile de tomnă, acaretele trebuitóre precum și velniță cu condițiuni avantajose. Informațiuni la sus (lisa Moșie Pungeștii. Cil JL (TH. BAL ASSAN) Conrespondențl in Stiéinatate Pentru FRANCIA : se primesc antnciuri la DAdam négociant-comissionaire 4, rue Clíment Paris G. L. Daube & C-ie, 31 bis, Faubourg Hontmarte & 31, Passage Verdeau, Paris. Pentru AUSTRIA și GERMANIA la RudolfMosse Seiierstatte No. b Wien Vincenz Hrdlicka I., Hauptstrasse No. 36. "Wien Rotmr & C-o Reimergasse 12 Wien. Pentru ANGLIA la D. E,gren Micoud Londra 81 in Fleet Stree E. C. Man,gcriptele nepublicate se vor arde. WJn iW#\ 20 bani C a, 1 a d a r u 1S p t ä m â, as. e STIL VECHIU 1 PIUA ! PATRONUL LILEI TIMPUL DIN SEPTAMANA | STIL NOU | gI üA 1 PATRONUL LILEI Soar Anusul Soar Oct. - * = bct. •------------------------1 • I " ~~ 9 Duminică Sfântul Apostol Iacov Alfeu ( 21 Duminică Ursula 1)-24 5_ 4 10 Luni Sfinții Evlampie și Evlampia 22 Luni Cordula 6—>5 5— 5 I AȘI, 11 octombre 1883. Chestiunea aducerei apei. Ne grăbim a publica in primul loc însemnatul raport a d-lui primar Leon Negruzzi asupra diferitelor sisteme după cari s’ar putea aduce ln oraș cantități indestulatere de apă de băut, și de trebuințe casnice și publice. Fazele prin care chestiunea apei a trecut de la 1872 incace sunt prea cunoscute incât să le mai reamintim. Acuma însă, după direcția ce d. primar Leon Negruzzi a dat acestei afaceri, avem speranța, ca consiliul comunal actual va fi mai fericit decât cel din 1872 și ca mulțumită drumul mai rațional ce a apucat se va putea mândri, că a îndeplinit nevoia cea mai mare a orașului nostru, inzestrându-l cu un apeduc suficient. Eata raportul menționat: Domnilor Consilieri. După cum am avut onorea ve spune, sunt acum câteva file cu ocazia discuției asupra luminărei orașului, o altă chestie mult mai grea, mult mai interesantă încă a venit astăzi la ordinea dilei este chestia de mult pusă la ordinea de a cetățenilor ieșani și a tuturor consilielor comunali, cari s’au urmat de vr’o câțiva ani încoce, chestia înzăstrărei orașului cu apă. In adevĕr d-lor, conductele nóstre de astăzi, care recoltează isvorele de la Aroneanu și Șapte omeni, conducte care pănă în astă vară ajunsese a nu mai împărți zilnic decât, mai puțin de 500 m. cubi de apă, prin cișmele și care acum în urma lucrărilor ce au bine-voit a aproba ne vor da îndoit, adică cam 1000 m c. căci s’au reparat cele degradate și s’au recoltat încă isoare, sunt departe, forte departe, de a fi de ajuns pentru trebuințele orașului. Ce sunt 1000 m. c. de apă pentru populația Iașilor? De unde apă pentru nevoile serviciilor publice, precum stropirea și curățirea stradelor, curățirea canalurilor care există, și în care zac acum, murdării ce infectează aerul fără să fie alt chip de curățire decât clemența providențială care trimite câteodată ploi mari și furtuni, coșurile de incendiu etc. , de unde apă pentru o eventuală desvoltare, cât de puțin însemnată a industriei ? De unde apă chiar de ajuns pentru locuitori? De nii ar fi mulțimea de fântâni, în cea mai mare parte cu apă sarată dar în sfărșit cu apă, o mare parte din populațiunea acestui oraș ar trebui să’l părăsască, căci apa este una din cele dintâi, dacă nu cea dintâi chiar, trebuință vitală la omeni ca la tot ce trăește s’au vegetează; și nu orice apă îndeplinește, scopul la care este menit de natură, căci, rea și coruptă, departe de a susținea existența populației ea’i este dușmană, produce miasme și boli, este propagatorul epidemiilor, astfel cu din nenorocire, Bahluiul și Calcaiia, cu drept cuvânt, prin urmare, se cere de la noi să facem tot ce va fi cu putință, să facem imposibilul chiar......... pentru a indrepta o stare de lucruri vătămătore, care nu se mai póte prelungi mult timp fără ca orașul Iași, care a început a cade mult, precum cu toții o știm, să nu fie amenințat a căde mai jos decât orașele mult mai neînsemnate, cari au fericirea să fie așezate pe malurile vreunui rîu ce le dă apă în deajuns Am dinaintea mea d-lor două lucrări însemnate pe care voi ruga să bine-voiți a le asculta cu luare aminte, aceste sunt: Un estract dintro lucrare mai întinsă asupra hygienii orașului a medicului nostru Primar, d. Dr. Filipescu și un memoriu a distinsului inginer specialist belgian, maiorul de geniu în retragere, d. Dusart, înainte însă de a intra în citirea acestor lucrări, vă rog să’mi dați voie a vă supune câteva scurte observații asupra stărei de lucruri. In urmă voi arata propunerile ce le avem pentru formarea studiilor, studii fără de care nu putem păși decât orbește. Teoria ne spune că tata apa de pe pământ provine din plaie. Apa de plaie pătrunde prin paturile pământului, hrănește isoarele, aceste paraele, care formăză rîurile, și așa mai departe. Pornind de la acestă teorie, apa cea mai bună, în regulă generală, pentru trebuințele pământești ar fi apa de plaie pănă a nu fi trecut prin pământ, nu a putut, deci, atrage la sine materii supuse influenții sale, vreo felie, care se disolvă și amestică cu dânsa dar, care sunt străine compunerii sale firești, ar fi prin urmare, cel mai minerit lucru a se intrebuința apa de ploie înaintea oricărei abia, dacă ploile a’ar regula după nevoile de apă ale omenilor s’au macar dacă apa de plaie s’ar putea păstra un timp mai îndelungat fără să se corumpă, negreșit fără mari cheltueli, căci cu cheltuială mare multe se pot; apa însă trebuie să fie numai de cât eftină căci quantitatea trebuitóre este mare la sarac ca și la bogat Pănă mai dăunății, un oraș însemnat, Odesa, nu avea altă apă, decât apă de ploie (fântănele nu dau decât o apă rea) pe care o culegea în cisterne anume instalate la fiecare casă, precum.Și astăzi se găsesc încă la casele cele mai vechi. Acum Odesa aduce apă din Nistru. Piteți se vă închipuiți ce putea să se întâmple cu apa la un timp de răcită și arșiță mare. Se înțelege că nu vorbesc de apă de plaie decât pentru teorie, căci instalarea de enorme cisterne pentru culegerea apelor de plaie este un lucru forte costisitor, și apoi la noi, după calculele plutometrice, cade chiar prea puțină apă ; în practică, ca apa cea mai bună este de regulă considerată de izvor ca una care trebuie și puține materii străine, este și mai rece și are, mai cu samă, materii organice supuse corupțiilea rând ar veni numai de rîul e, deși mai aerisită, este mai încurățănit și, tocmai la urmă ap mai ales din lacuri în care se plante. Condițiile cele mai pentru ca o apă se fie privită ( A : 1). Să fie limpede, fără gust v. ......fî și de culore deschisă . 2). Să conțină cât mai puține săruri precum de. magnesie, sare, var, și, pe cât cu putință, nici de cum materii organice și 3). Să disolve soponul fără a forma buburuși, și să nu lese deposite. Pe lângă aceste condițiuni esențiale, sunt și altele, pe care le veți audi din memoriele dr. Filipescu și Dusard. Șapte sunt chipurile, mai cunoscute, prin care s’ar putea înzestra orașul Iași cu apă trebuitóre, fie aproximativ 10.000 m. c. pe zii, calculând cam 150 litre de apă pe zi, după cum aceasta se cere în regulă generală ca minimum, și în prevedere la sporirea populației în timp de 100 ani. Orașe cu multă industrie, precum Parisul, Berlinul Bruxelle etc., au nevoe de mai bine de iire de apă de cap pe b. Bată ac teme: 1). Recoltarea de îănă la quantul trebuitor. 2). Un iraj (iezire a unei mari întinderi ă d. Dusard cam 6—7000 fălci încrin acest chip scurgerea părâelor și icrele din acel loc și adunând apele de ploie. 3). Apa de Prut. 4). Apa de Șiret. 5). O combinație cu isvare și apă de Prut sau Siret, cea dintăi pentru beut a doua pentru trebuinți. 6). Facerea de galerii de filtrațiuni (drainages adică recoltarea apelor subpămăntesci, prin unul sau mai multe canaluri de lărgime de 4—5 metri și lungime cât ar fi trebuitóre și 7). Puțuri artesiane. La unul sau mai multe din aceste șapte sisteme va trebui se recurgem, deci studiul acestor va trebui se sa aibă pe tote în vedere și póte altele încă, pe care eu nu le cunosc. O scurtă lămurire asupra unora din aceste sisteme cred că ne putem ia, chiar înainte de a avea studiile complete dinaintea nostră. Înainte de tóte, cred că va trebui se ne ferim, pe cât ne va fi cu putință de sistemul la care ar fi nevoe de mașini elevatoare, atât din causa neajunsurilor ce se nasc din stricarea sau smintirea macar momentană, a mașinilor precum s’a întâmplat și trebuie să se întâmple câte odată tot la Odesa deja numit, că a remas orașul ori fără apă, și apoi și din causa costului mare,alnie a intreținerei serviciului de mașine. Acest neajuns l’am avea la Prut. Pe lângă aceasta însă se arată și altele mai grave, astfeliu, nefiind stăpâni pe cursul Prutului care este un rîu de fruntarie nu am putea impede ca să se așeze fabrici de ori-ce natură, spălătorii sau văpsitorii pe malul stâng, care ar putea să ne otrăvească apa." Așa cum curge astăzi, când nu sunt așezate nici un fel de fabrici pe maluri și tot cară tot feliul de necurățării și de materii organice, provenite din leșuri de vite, și deseori de vite morte de boale molipsitore, și alte putrezeciuni asupra cărora filtrarea și mai ales filtrarea pe an picior mare, mai nu are efect. Pe cursul Siretului suntem, în adevăr, deși numai de la un loc, stăpâni, dar, pe lângă că nu cred să se potă înlătura, cu totul, inconvenientul mașinelor, faptul că trăgând 10.000 m. c. de apă din Siret, pe zi, vom trebui, în unele anotimpuri se’i luăm totă apa, ș’apoi cheltuiala ce va fi necesară pentru săparea unui canal de 60—70 kilometri cu lucrări de artă însemnată precum tuneluri, îmi pare a face o asemene lucrare imposibilă: d. Dusard împărtășește părerea de mai sus, în privința apei din Prut și Siret care se găsește și la dosar într’un memoriu a d-lor Culman și Bürckli-Ziegler din 17 Oct. 1880 în timpul primăriei d-lui Pogor. O combinațiune prin care s’ar face două conducte, unul pentru apă de băut din isoare și altul pentru apă de trebuință din rîuri, îmi pare greșită, căci pe lângă îndoita cheltuială, este cunoscut că apa necurată nu este bună nici la întrebuințare. pentru că adauge și hrănește miasmele mai mult decât le înlăturază, câteva fapte ne probază acesta. Orașul Viena de și așezat pe Dunărea și de și a făcut cheltuieli mari pentru a se aprovisiona cu apa din Dunking, mrasi net.Schh a sacrificat 24 milione florini pentru a aduce apă de isvor tocmai din munții Stiriei, prin acesta în adevăr că a stârpit epidemiile de Typhus care băntuiau nesfârșit orașul și mortalitatea s’a redus cu aprope 40%. Lyonul iarăși, unul din cele mai industriale orașe ale Franciei așezat pe Rhone s’a hotărât asemenea să nu se mai slujască cu apele fluviului, și se aducă apă de isvor din munți și astfel și alte orașe. Ca mai practice și mai seriose ne rămân ipotezele cari lucreză mașinele și apele din rîu, adică eventuala găsire de apă indestulatare de isvor prin captațiune în tuburi sau galerii de filtrațiune, un baraj însemnat și puțurile artesiane. Nu știu dacă ar fi cu putință a se face un lac în proporție atât de mare în care ar fi trebuitor pentru ca nu evaporațiunea și infiltrațiunea apei în pământ se-i scadă în mod simțit câtimea de apă, din cauză că iezătura ar trebui să opresca apele pe un loc destul de nalt ca ele să se reserve în mod natural în oraș. Eu unul nu cunosc un tapșan destul de întins în județul Iași, la înălțimea trebuitóre, ori din care parte a județului am privi, nici văd rîulețe și isidre puternice care ar putea procura apă trebuitóre. Dacă neaparat că cu studii amănunte și seriose, s’ar putea eventual descoperi, căci părerea mea se rafirmă numai pe cunoștinți superficiale a localităților, prin ochiu. Consiliul general a provinciei Brabant din Belgia, a adoptat pentru aglomerația Bruxeless un sistem ca acesta după propunerea d-lui Dusard, admițând a se reri rîul »Ourthe« și a înlăturat tóte celelalte proiecte, 21 la număr. Prin amabilitatea D-lui Dusard, posed tóte discuțiile urmate în materia îndestrării aglomerației Bruxeles cu apă și le pun la disposiția d-vostră căci sunt forte instructive și interesante. Puțurile așa numite arteziane din causă că se obicinuesc mai cu samă și sau sapat sau sfredelit, după cum se crede, mai întâi în provincia franceză „Artois” sunt cunoscute din vechime, cel mai vechi s’a făcut la Dillers în 1126 și se întrebuințază și astăzi mult chiar de particulari, proprietari cari au nevoe de apă, pentru cultură sau industrie. Ele consistă în facerea unei borte înguste prin sfredelitură sau alt sistem și îngroparea adâncă în pământ a unor țevii de spijă cari se lega una de alta de regulă pănă la întinderea de apă subpământenă, care găsând loc să aruncă cu putere afară. Cumpăna care produce ridicarea apei, provine din faptul că isoarele ce o formaba se scurg din deluri, de acea nici se pot aședa puțuri artesiane cu succes decât în văi apropiate de deluri nalte cele mai cunoscute puțuri de acest fel sunt :Le puit de Grenelle» care procură apă trebuitore abatoriului din Paris, institutului de orbi și î și revarsă restul în conductul orașului. Acest puț este opera d-lui Mullat, care a sfredelit timp de nouă ani (Decemb. 1833—30 nov. 1842). El are pu-f înampi 19 metri, și dă pe di mai bine de 3000 m. c. de apă, care eșind din pământ, are o temperatură de 28 ° Celsius, este deci caldă, costul ei s’a urcat la 362,432 ft. Puțul de la Poissy făcut de inginerul Kind dă 8000 m.c. de apă în 24 ore și puțul de la bariera de Italia care dă 10,000 m.c.; cel d’ântăi a costat peste un milion, al doilea la care s’a lucrat 4 ani, 300,000 fr. îmi este târnă ca formațiunea pământului din părțile nostre să nu fie nefavorabile pentru puțuri artesiane, căci, schistul nu dă loc unei infiltrări destul de însemnată a apei interiore pentru a forma întinderea de apă subterană trebuitóre, și acesta încă este obiectul unor studii mai amănunte și, fiiindcă avem, dupa cum veți vedea îndată, o propunere avantajosă în acestă privință nimic nu ne impedică a face o încercare. Pentru canaluri de filtrațiune sau captare prin tuburi de apă de izvor, un studiu serios prin sondagiuri, cotitul isvorelor în diferite anotimpuri și cercetarea amănuntă a terenului este neaparat. In chestia apei D-lor Consilieri îmi este cu neputință a veni cu vr’o anume propunere FOILETON. Xavier de Montdpin. 43 FIICA UCIGAȘULUI. (Urmare). XXII. Registrul cassei. Am părăsit pe Lucie în momentul în care D. Verdier, absorbit de întrevorbirea sa cu Maugiron, în sărcina pe fată să-l scutască de importurile și inoporturile demonstrațiuni ale domnei Blanchet. Lucie, după ce-a întovărășit pe văduva locotenentului de pompieri pănă la corpul principal de locuință, eși printr’o ușă de din dos și’ncepu a căuta pe calfă prin cherestegii. Pierre Landry, doborât de desperare, intrasă în căsuța construită în lemn pe care o ocupa de-atâța ani lângă cușca conului Pluton, acum deșartă... Fata’l găsi acolo, ascundendu’și fața între mâni și oftând de’ți topea sufletul. — Haide, Pierre, amice, curaj !...—îi lisă ea cu vocea cea mai dulce,—un barbat nu trebue să plângă așa !.„—îmi e forte greu și’mi face forte mult râu să te văd în acestă stare .. Bătrânul rădică capul.—Un fulger de tandreță nesfârșită se ivi în privirea sa dintre lacrimile ar$ă ,1 tere cari curgeau pe obrajii sei. ■ —■ Aici domnișdră, dac’ai ști...—îngână el. — Știu ceia ce s’a petrecut acum câteva momente în fața tuturor lucrătorilor noștri... — Ei bine, domnișdră, veli bine că’s perdut, pentru că’i peste putință să mai stau aici, și că o dată afară din acestă casă nu’mi mai rămâne decât să mor... — Vei rămânea aici, ți-o făgăduesc... Calfa dădu din cap și răspunsă: — Vai!... domnișoră, e peste putință... — Tata nu va consimți niciodată să te deie afară... — Va trebui să consimtă când toți ceilalți vor refuza să lucreze cu mine... — Tovarășii d-tale nu’s răutăcioși... vor avea milă de d-ta... — Nu’s răutăcioși, nu, desigur!... dar sunt cinstiți!...—ei nu voesc să aibă’n rândurile lor decât omeni cum trebue asupra cărora nu’s nimic de tris... — niște omeni c’un trecut fără pată...—Nu’mi e dat mie să’i blamez, și’n locul lor, o simt bine, ași face ca ei... — Pierre, ascultă-mă... — Te ascult, domnișară, ca și cum însuși bunul D-deu’mi-ar vorbi prin gura unuia din îngerii sei... — Ai încredere în mine?... Calfa răspunsă printr’o privire care prețuea cât cea mai eloquentă din protestări. Lucie reluă: — Vorbește’mi deci cu inima deschisă!...—spune’mi ce este adevărat în acusările formulate contra d-tale... Pierre începu a tremura din tot corpul, și abea dacă fata auzi aceste cuvinte pronunțate cu o voce slabă ca o suflare. — Totul e adevărat... — Astfel, ai fost condemnat ?... — De două ori... — Și, ai comis... o... Domnișoră Verdier nu-și putu sfârși fraza.—Biiele sale refuzară să pronunțe cuvântul îngrozitor are o complecta. — Am comis un omor...—îngână calfa. Lucie se înfioră. — Și cu tote acestea...—reluă Pierre cu viociune și cu mai multă putere—D-leu îmi e martor, eram aprape nevinovat de acestă crimă scump expiată!... — Iată pentru ce-am venit ..—strigă fata—iată ieia ce vrea să știu...—Spune’mi cari’s scusele dale... pune sub ochii mei adevărul întreg... și te voi vede... și, dacă ești nevinovat, te voi achita în suletul meu, deși judecătorii te-au condamnat... — îmi ceri o tristă istorie, domnișoră... voi deștepta, pentru a-ți răspunde, niște amintiri îngrozitore... și totuși te ascult cu bucurie, căci asta va pentru mine o mare mângâere, singura, la cosul meu de pe urmă care acum e aprope... de a ști că s ta nu mă blăstămi... că nu mă disprețuești... Povestirea lui Pierre Landry dură mai mult deo oră. In acest timp, D. Verdier închis în camera sa, se dădea la Intunecasele și îngrozitorile gândiri din cari am pus unire sub ochii cititorilor noștri. Când calfa sfârșită, Lucie îi lisă: — Și tata cunoștea tóte acestea ?... — Da, domnișoră...—el asemenea ascultasă mărturisirea mea... — Tata’i un judecător sever, el are dreptul să fie așa, și d-ta veli că nu te găsește deloc nedemn de stima sa... — E adevărat... dar d-ta, domnișdră ?... d-ta ?... —îngână Pierre Landry, cu o neliniște adîncă în privire și’n voce. — Ceia ce-am avzt n’a diminuat afecțiunea mea pentru d-ta!...—răspunsă fata,—o afirm în sufletul și’n conștiința mea, ai fost nenorocit mai mult decât vinovat, și de-altmintrelea expiațiunea a întrecut greșala!...—Sper încă, sper mai mult decât oricând, să’ți cruț durerea unei dispărțri care’miar fi tot așa de penibilă ca și d-tale...—Tine cu mine să găsim pe D. de Villers...—el îl purta, sunt sigur, un interes forte viu...—el p eți vom găsi mijlocul de a desamăgi pe lucrători în socotela d-tale și a-i face să renunțe la hotărârea pe care niște aparenți funeste au putut să le-o inspire... Pierre Landry nu cerea decât să se lege de speranță, ori cât de slabă ar fi fost ea, a căreia luciri mongâetare Lucie o făcea să strălească în ochii săi. El o urmă în biurou, și D. de Villers se sili să uite propriele sale chinuri și propriele sale neliniști pentru a nu se ocupa decât de protejatul Lucien. Se hotărâ că în sara chiar aceia, puțin înainte de prin care cherestegia devenea deșartă, André să adu de pe toți lucrătorii, să le povestască durerósa i“°.r.e a celor două greșăli și a celor două conde*făn ,a lui Pierre Landry, și să le cerá în numes.domni‘ s0rei Verdier, să întindă mâna bătrânul*1 se arăte mai severi decât ânsăși !‘striia 3 ] care nu pronunța să contra lui opp‘ePsa iar — Fă asta, domnule Andra!““striSa fata“f desigur e peste putință ca avocatul unei asemn cause să nu repurteze un pucces deplin .... (Va urma).