Curierul Foaea Intereselor Generale, 1885 (Anul 12, nr. 2-138)
1885-08-02 / nr. 83
OFICII Pe moșia Todirei in județul Botoșani, având de vânzare cu prețuri moderate : juncani, vaci cu viței (de sămânță), laloviți grase, alese din tamazlâc, oi, lâi/b militarii, țurcane și țigăi, masculi, herghelie și cai tineri de la 5 ani in jos. Tóte aceste vite de cea mai aleasă rasă. Domnii amatori de a le cumpără in sume mari, sau pe cât vor voi, mă pot găsi spre târguire in orice timp, la moșia me Rădiu, în apropiere de Todireni, Cost. Corjescu. SubQamnafiil *n OUU publlIclUI giner hotarnic stabilinduse definitiv in Iași are onore de a înștiința onorabilului public că se însărcinăză cu orice fel de lucruri de inginerie precum planuri conomice, expertive, hotărnicie etc. I. A. Catargi, inginer hotarnic Strada Assaki. Anul al Xlll-lea No. 83. IASSt Vineri 2 (14 August) 1885.__________Apare Duminica, Miercurea și Vinerea PREȚUL ABONAMENTULUI ȘI ANUNCIURILOR N IASSI, pe an. 24 Fr. — pe semestru 12 Fr.— pe trimestru 6 Fr. — DISTRICTE, pe an. 23 Fr.— pe semestru 14 Fr.— pe trimestru 7 Fr. STRÉINATATE.....................................■ • • 40 Fr.— NSERȚIUNI ȘI RECLAME, rândul . . 60 Bani. ȘTIRI LOCALE „ . . . . ț Fr.— 5 PISTOLE NEFRANCATE, nu se primesc............................ Inancuri : Pag. I, 50 b. Pag HI, 40 b. Pag. IV, 30 b. |it .%■!. 2 bani. (TH. BALASSAN) FOREA INTERESELOR GENERALE ____________________________________________ Oalenca.r’CLI Septă, rxx a. n. e | ________ __________________ STIL VECHIOI ț>| PA | PATRONUL p'|L V rAHJL DIT SEPTA mana STIL NOD | d m PATROND _________ aa]. Soar Apaaul Soare Iulie —— ^==== '_==ü W> '|' 28 Duminică Apost. Proctor și Nicanor 9 Duminică Roman" <*g#S3& 4—55 7—19 29 Luni Martirul Calinic 10 Luni Laurent cu fen Ti. 4—57 7—16 30 Marți Ap. Lila și Siluan La 30 Iulie la 7 ore dimineța, Lumi li Marți Susana « htffa&A ^ 4-68 7—15 31 Mercuri Sf. Evdocie (îno. n. sf. M.l - 12 Mercuri filaral A S6”/S» *W 4- 59 7—11 1 Aug. Joi Inc. sf. cruci și „f. 7 Macaveinil nou& cu timp placut' 13 Joi Cassian Hipolit VĂ.. 1915-17—72 Vineri Aduc. ref. sf. arhid. Ștefan 14 Vineri Eusebiu VVv*/ 15- 07—63 ________ Sâmbătă Cuv. păr. [s. Dalm. și Paust. 15 Sâmbătă (f) Adorm. M. D-lui X Plun-SI o * 7— 6 CONRESPONDENȚI ÎN STRĂINATATE : Pentru FRANCTA , se primesc anunciuri la Domnul Adam, négociant-comissionaire 4, rue Clément Paris.— John F. Jones, 31 bis, Faubourg Montmartre , 31, Passage Verdeau, Paris.— Societate mutuală de publicitate, pentru anunciuri și reclame, Paris, D-na Lorette, 51 bis strada St. Anna.— Pentru AUSTRIA și GERMANIA la Rudolf Mosse Seilerstatte No. 3, Wien. Rotter & C o Riemergasse 12 Wien.—Pentru ANGLIA la D. John F. Jones, 166, Fleet Street, Londra, E. C. Manuscriptele nepublicate se vor arde, Un Jr. 20 bani. A eșit de sub presă, Legea Sanitară după edițiunea oficială, conținând tote articulele relativ la acesta lege de la art. A. 1 până la 135 inclusiv, precum și statul personalului direcțiunei generle a serviciului sanitar. Se află de vânzare la tipografia nostru cu prețul de 1 leu.—Amatorii de prin județe, pot capata aeastă lege trimeniudine costul în mărci poștale. IASSI, 1 August. 1885. CRONICA AGRICOLĂ ȘI INDUSTRIALĂ. Țara era, cu drept cuvânt, îngrijită de resultatul recoltei grâului și orzului. Seceta atât de îndelungată, în multe localități făcea pe mulți agricultori secreza periclitată recolta grâului și cu osebirea arzelor. Din norocire pleia, deși cam târzie, reînvie speranțele și resultatul treieratului a îmbucurat pe cultivator. Sunt, în adevăr, mai multe județe unde recolta a fost compromisă, unde agricultorii de abia au luat semânță îndoita șii chiar mai puțin ; cu tote acestea re-colta, în general, nu numai ca va fi suficient pentru trebuințele alimentațiunei, dar va lăsa o însemnată reservă pentru exportațiune. Sâ notăm că mai sunt reserve îndestul de considerabile de grâne din anul trecut. Până astăzi mișcarea în porturi este slabă. La Brăila, după cum se vede sau buletinele ce publicăm, se fac preț cari véoturi; prețurile, potrivit cu împrejurările, sunt iu destul de bune ;c insă, încă odată, mișcarea este mârginită. Acesta împrejurare preocupă, s cu drept cuvent, pe agricultori. Putrerea nostră este că nu trebue să exa jc gerâm situațiunea.” Anul trecut, cu tóte că porumbul nu se recomanda, totuși s’au făcut în j destule vânzări potrivit cu imprejurările. De astă dată fața cu excelenta ] cualitate a grâului și cu perspectiva unei frumóse recolte de porumb, ni] vem tot dreptul a spera că productele voastre se vor desface. De altă parte, să nu se scape din vedere că recolta! ^ nu este faimosă în nici o parte a Europei și chiar în America. Pentru a- i „sta din urmă vaat,ie sosite erau, din contra, mai mult defavorabile. Acum însă după cele din urmă prețuri făcute în Iulie de către Departamentul Agriculturei New York, situațiunea recoltei mijlocii pare a se fi ameliorat. Până acum producțiunea grâului de tomnă s-a extimat 215 milione de bushels, (un bushels este egal cu B6 litri 848), și aceea a grâului de primăvară la 148 milione bushels. In tot cașul recolta nu este amenințatore pentru agricultura europeană. Indiile contribuind și deoseb in proporțiuni crescânde la îndestularea Europei, • trebuesc sa ne deprindem ar conta cu acesta concurență pe piețele continentului nostru. In anul acesta recolta fiind terminată, zilele străine ne procură cifre pentru cele șase provincii principale: Pundjaub, Nord West, Bombay, Oude, Centru și Benars. Suprafața cultivată cu grâne in aceste provincii, este ca de 19,868,483 acri (un acru este de o patrie cu 4,046 metri pătrați) și recolta ani ai 1884— 1885 s’a urcat la 6,500 109 tonne. Pentru regiunea Bengalui și așa numitelor „Native States“, suprafața cultivată este de 7,751,740 acri și recolta se prețuește 1,212,187 tone. Din acesta cantitate r.arte se contimâ local, iar restul se xportă pentru Europa. Și pentru ca cetitorii sâ’și lea sema de mersul controlului de exportațiuni cu cereale al Indiilor, câm aici urmâtorele cifre asupra exportațiunei grânelor indiene dimpreunâ cu țerile în cari s’a importat și în proporțiunea respectivă a tone: 1882-1883 1883-1884 1884-1885 Englitera 828,758 525,418 872,249 Belgia. . 72,944 129678 86,934 Francia . 178,385 169 895 165,748 Olanda . 28,912 638 4,627 Italia . . 8,8072276 35,045 Egipt . . 39,9\ ’ 9 110.575 Diverse . WA ^ ,.rA Total . . 707,220!^47â24792,7T4 Târgul cel mai mare al Indiilor este Englitera, lucru forte firesc. Eoglejii au lucrat in acesta imensă colonie ca și in celelalte, să sporesca produțiunea agricolă pentru, ca treptat sa-și facă aprovisionările mai mult din coloniile sale decât de aiurea. Un început bun, un exemplu care merită să fie imitat. Direcțiunea generală a căilor ferate în dorința de a contribui la încuragiarea industriei naționale, a luat măsur ca numeroșii sei impiegați și omeni de serviciu să porte costume confecționate din postavuri fabricate în țară. Au trimis mostre două fabrici române, aceea a d-lui Cuculescu din Pitești și a d-lui . Pop din București. Stofele sunt bune și pot înlocui forte bine fabricatele austriace întrebuințate până acum. Cu tote acestea cele două fabrici producând numai stofe de rând uniformele impiegaților superiori se vor confecționa tot din stofe străine. Ne pare rău că d. colonel Alcaz nu procură aceste stofe. Noi îl rugăm, atât în interesul d-sale cât și al născetdei nostre industrii să facă tot ce este cu putință pentru a lua asupra sa procurarea postavului trebuincios, și acesta cu atât mai mult ca nu se cer cualități extrafine. Mergem și mai departe: rugam și pe direcțiunea căilor ferate și îndemnăm pe impiegați a purta chiar stofe mai ordinare numai să fie de provenința română. Suntem siguri că postavul ce ar Alcaz nu ar fi întru nimic fabrica d. inferior celui adus din Austria, puțină bunăvoință pentru a face un pas înainte. Direcțiunea căilor ferate numară cu miile impiegații sei, prin urmare o clientelă atât de numerosä va incuragia mult fabricațiunea indigenă. Este de dorit ca acest exemplu să ""a vitat doré tote administrațiunile cele mari precum sunt: Telegrafele și Poștele, Regia tutunului și a sărei, Internatele Statului, și altele. Nu mai vorrbim de armată câci acesteea i se procură postavul de d. Alcaz. Chiar armata însă are trebuință de o cătățime mare de pânză, și acesta ar trebui ca fără amânare să se procure din țară. Atragem atențiunea guvernului asupra acestei chestiuni, și’l rugăm a’i da tote atențiunea ce merită mai cu samă în momentele de față. Caute în cartenele Senatului și va găsi un proiect de lege votat, de sunt patru ani de Cameră și care’l obligă a’și procura din țară tote efectele trebuitore pentru armată și alte serviciuri. Astăzi când toți pare ca ne-am pătruns de necesitatea unei industrii române, este timp să înțelegem că industria nu se póte întemeia numai cu legi, cu vorbe; că pentru a exista, orice industrie are nevoe de o clientelă căreia sa-i desfacă productele sale; cât la noi clientul imediat trebue să fie Statul căci el pate să cumpere de unde voește; că așa fiind, dacă în adevăr dorim serios înființarea unei industrii, trebue să căutăm a încurajia a ceea ce să produce, dând preferință producțiunii naționale. Procedând astfel, ne expunem a fi bănuiți ca ne prefacem a dori înființarea unei industrii și acesta pentru a face cor cu opiniunea publică; iar când este vorba de fapte, trecem alături cu producțiunea indigenă și alergăm tot la fabricatele strânse. Să dovedim că facem tot pentru a nu merita o asemenea presupunere, pi putem a face acesta cu mai mare înlesnire deorece nu ni se cere decât puțină bunăvoință. («Ecou. Națion.*) a S FGRAME Viena 10 August. «Corespondența politică desminte știrea unei apropiate Întrevederi a lordului Salisbury cu d. Depress pe teritoriul francez. Hue 10 August. Un mare măcel de creștini s’a întâmplat la Anam. 800 perene s’au refugiat la Quine Hone care a fost ocupat de Francezi. Hue 10 August. Kelung a fost evacuat la 22 Iunie. După plecarea trupelor franceze, Chinezii au jefuit orașul. Viena 10 August Prințul Bulgariei, la sosirea sa, a făcut o visită contelui Kalnoky. El a plecat spre Bulgaria. Berlin 10 August. Conferența telegrafică internațională s-a deschis. După propunerea Baghierei, d. Stephan a fost ales președinte, iar d. Hake vice președinte. FOILETON A. BELLOT. 106 MEDICUL DE ALIENAȚI Roman tradus de d. ilT. II» (Urmare). «Nu, acesta nu se va face-------* astfel îl între? jmp3e Paula. «D. Leclere va eși liber și neimpidi‘ Aat de nime din casa mea, și va putea face cu’i va Jșlăcea.* Georges se uită cuprins de cea mai mare mirare la tânăra fată. «El 80 părăsiască liber casa dv. ?* repetă el,— «ucigașul fratelui dv. ?» «Da,* respinse Paula, «tote ușele să-i fie deschise, însă numai sub o singură condițiune.* Fabrice, care se ridicase încet de pe dușumele* zărind acesta rază de scapare, întrebă: «Care este acesta condițiune ?* «O vei cunosce imediat,* respinse Paula și se adresă apoi către matelot: «Claude, să conduci acum pe d. Leclere în camera mea ; și eu rog pe toți, cari sunt adunați aici să mă însoțiască pănă acolo. El nu trebuie să se gândească ca voim a’i întinde o cursă și că vom chrama poliția fără scirea lui.* ^ Nime nu putu înțelege planul ei, însă toți se supuseră dorinței exprimate. Ajungând in camera ei, luă Paula în mână aceiași hârtie, cu care voia să viziteze pe Fabrice în carcerul său și a cării conținut îl comunicase cu câteva fie în urmă advocatului ei și doctorului Vernier. „D-le Leclere," astfel se adresă ea acum către asasinul fratelui ei, «era Pierre, care a fost decapitat în Melun, complicele d-tale?* «Nu,* murmură Fabrice, care nu scia ce intențiune avea Paula cu acesta întrebare. «Am compus aici o delarațiune în numele d tale, pe care o vei subscre,* continuă Paula, și’i ceti acele rânduri, cari sunt cunoscute deja lectorului. «Dacă d ta vei subscrie acesta declarațiune, atunci îți jur pe onerea mea, câ te vei putea deporta de aici liber șî neîmpedicat de urme, și juca ou sărind peste zid, ci chiar prin poru cea mare a zidului.* Fabrice aruncă o ochire răpide asupra orologiului. Minutarul indica de abia ora unspre dece,—el avea prin urmare încâ destul timp să apuce trenul care pleca din Melun. „Vrei să subscrii ?“ repetă d-sora Baltus. «îmi promiteți că mă veți lasa să mă depărtez în libertate de aici și că nu veți asmuța poliția pe armele mele ?* «Iți jur că voiu ținea acesta promisiune * «Dați’mi dér condeiul.* «Scrie aici: cetit și subscris din libera mea voință.* Fabrice făcu, cum i se ordonase, și presintă apoi Paulei faia de hârtie, care ceti cu atențiune cele scrise. «Este bine.*Ase ea, «Ești liber! Te poți duce! Batâ cheia de la porta parcului, și mai înainte de un cuart de oră nu va eși nime din acesta cameră.* Fabrice se depărtă grabnic și o minută mai târziu se aud cum el se depărtă din casă și cum alergi prin ogradă spre porta cea mare a parcului. «)v. lasați să ne scape din mână un făcător de rele forte periculos, d-șora mea!”lise Georgescu orice forte seriosă și plină de reproșuri. «a, însă scopul cel măreț, după care ne-am alungit cu toții, — îndeplinirea dorinței nóstre celei mai ardente s’a realizat,—inculpabilitatea Paulei este pretată prin acesta hârtie în modul cel mai necontesit. Da, dragă dictare, aveai tota dreptatea când susțneai, că numai frica morții îi va putea storce acela declarațiune. Afară de acesta, nu se pute admite, că el va scapa de penalitatea meritată. Eu nu erei, ca el va ajunge dincolo de frontieră.» î sala de abia finise aceste cuvinte, se și flu Li sunetii clopotului, ce era pus cu vehemența în mișcare. Ce aude, care alergse la ferestru, anunță că o mulțime de ómeni cu fanii ar fi intrat în ogradă «Hura ! Trebuie să fie jandarmi,* adaogă el cu bucurie ; «văd lucind săbiile lor , să trăiască poliția !* In același moment se deschise cu vehemență ușa de la camera Paulei și Fabrice se precipită în ea pald, fără suflet, fără cravată și pălărie, și căflu pe un scaun. «Parcul este înconjurat de omeni ai poliției,* mirmură el, «eu sunt perdut!» «Nu suntem noi culpabili pentru acesta.* (lise Piula. «D-taveli însuși că nime din noi n’a eșit încă din acesta cameră.* Claude se furișă acum pe ușă ca să lase să intre poliția. «Unde este domnișdra Baltus ?* îl întrebă comisarul. «Sus în odaia sale, și vânatul ce’l urmăriți este asemenea prins în capcană.» «Presupuneam acesta. A comis el vreo crimă nouă ?* «Buna intențiune pentru acesta nu i-a lipsit de loc, însă mai trăiesce din fericire un D-e eu în ceruri, care păzesce pe umenii cei buni.» Paula eși înaintea comisarului pănă în coridor îl salută și lăsă să intre el și ómenii săi in cameră Fabrice trebui să înțelegă, că orice resistență din partea lui ar fi zadarnică; fără a mai spune un singur cuvânt se sculă el de pe scaun la intrarea ocaenilor poliției și întinse mânile sale. «Legați’l cu lanțurile de fer,* ordonă comisarul, «și păziți’l bine pănă ce vom încheia cuvenitul prescript-verbal de starea lucrurilor. O oră mai tărziiu Fabrice se află iarăși în penitenciarul din Melun, sub cheia și lacată. Datorim înca lectorilor noștri explicațiunea, cum se făcuse, că se descoperise atât de curând fuga celor trei arestanți și cum jandarmii descoperiseră urma lui Fabrice într-un timp atât de scurt. (Va urma.)