Curierul Foaea Intereselor Generale, 1885 (Anul 12, nr. 2-138)

1885-08-02 / nr. 83

O­FICII Pe moșia Todirei in­ județul Bo­toșani, având de vânzare cu prețuri moderate : juncani, vaci cu vi­ței (de sămânță), laloviți grase, alese din tamazlâc, oi, lâi/b milita­­rii, țurcane și țigăi, masculi, herghelie și cai tineri de la 5 ani in jos. Tóte aceste vite de cea mai aleasă rasă. Domnii amatori de a le cum­pără in sume mari, sau pe cât vor voi, mă pot găsi spre târguire in ori­ce timp, la moșia me Rădiu, în apropiere de Todireni, Cost. Corj­escu. Su­bQamnafiil *n OUU pub­llIc­lUI giner hotarnic stabilin­­duse definitiv in Iași are onore de a înștiința onorabilului public că se însărcinăză cu ori­ce fel de lucruri de inginerie precum planuri conomice, expertive, hotărnicie etc. I. A. Catargi, inginer hotarnic Strada Assaki. Anul al Xlll-lea No. 83. IASSt Vineri 2 (14 August­) 1885.__________Apare Duminica, Miercurea și Vinerea PREȚUL ABONAMENTULUI ȘI ANUNCIURILOR N IASSI, pe an. 24 Fr. — pe semestru 12 Fr.— pe trimestru 6 Fr. — DISTRICTE, pe an. 23 Fr.— pe semestru 14 Fr.— pe trimestru 7 Fr. STRÉINATATE.....................................■ • • 40 Fr.— NSERȚIUNI ȘI RECLAME, rândul . . 60 Bani. ȘTIRI LOCALE „ . . . . ț Fr.— 5 PISTOLE NEFRANCATE, nu se primesc............................ Inanc­uri : Pag. I, 50 b. Pag­ HI, 40 b. Pag. IV, 30 b. |­it .%■!­. 2 bani. (TH. BALA­S­SAN) FOREA INTERESELOR GENERALE ____________________________________________ Oalenc­a.r’CLI Septă, rxx a. n. e | ________ __________________ STIL VECHIO­I ț>| PA | PATRONUL p'|­L V­­ rAHJL DI­T SEPTA mana STI­L NOD | d­ m PATROND _________ aa]. Soar Apaaul Soare Iulie —— ^==== '_==ü W> '|' 28 Duminică Apost. Proctor și Nicanor 9 Duminică Roman­­" <*g#S3&­­ 4—55 7—19 29 Luni Martirul Calinic 10 Luni Laurent cu fen Ti.­ 4—57 7—16 30 Marți Ap. Lila și Siluan La 30 Iulie la 7 ore dimineța, Lumi­­­ li Marți Susana «­ htffa&A ^ 4-68 7—15 31 Mercuri Sf. Evdocie (îno. n. sf. M.l - 12 Mercuri filara­l A­­ S6”/S» *W 4- 59 7—11 1 Aug. Joi Inc­. sf. cruci și „f. 7 Macavei­nil nou& cu timp placut' 13 Joi Cassian Hipolit VĂ.. 191­5-1­7—7­2 Vineri Aduc. ref. sf. arhid. Ștefan 14 Vineri Eusebiu VVv*/ 1­5- 0­7—6­3 ________ Sâmbătă Cuv. păr. [s. Dalm. și Paust. 15 Sâmbătă (f) Adorm. M. D-lui X Plun­-­S­I o­­ * 7— 6 CONRESPONDENȚI ÎN STRĂINATATE : Pentru FRANCTA , se primesc anunciuri la Domnul Adam, négociant-comissionaire 4, rue Clément Paris.— John F. Jones, 31 bis, Faubourg Montmartre , 31, Pas­sage Verdeau, Paris.— Societate mutuală de publicitate, pentru anunciuri și reclame, Paris, D-na Lorette, 51 bis strada St. Anna.— Pentru AUSTRIA și GERMANIA la Rudolf Mosse Seilerstatte No. 3, Wien. Rotter & C­ o Riemergasse 12 Wien.—Pentru ANGLIA la D. John F. Jones, 166, Fleet Street, Londra, E. C. Manuscriptele nepublicate se vor arde, Un J­r. 20 bani. A eșit de sub presă, Legea Sanitară după edițiunea oficială, conținând tote ar­­ticulele relativ la acesta lege de la art. A. 1 până la 135 inclusiv, precum și statul personalului direcțiunei generle a servi­ciului sanitar. Se află de vânzare la tipo­grafia nostru cu prețul de 1 leu.—A­­matorii de prin județe, pot capata aeastă lege trimeniudine costul în mărci poștale. IASSI, 1 August. 1885. CRONICA AGRICOLĂ ȘI INDUSTRIALĂ. Țara era, cu drept cuvânt, îngrijită de resultatul recoltei grâului și or­zului. Seceta atât de îndelungată, în multe localități făcea pe mulți agri­cultori se­creza periclitată recolta grâu­lui și cu osebire­a arzelor. Din no­rocire pleia, de­și cam târzie, reînvie speranțele și resultatul treieratului a îmbucurat pe cultivator. Sunt, în a­­devăr, mai multe județe unde recolta a fost compromisă, unde agricultorii­­ de abia au luat semânță îndoita și­­i chiar mai puțin ; cu tote acestea re-­­­colta, în general, nu numai ca va fi s­­uficient pentru trebuințele alimenta­­­­țiunei, dar va lăsa o însemnată re­­­­servă pentru exportațiune. Sâ notăm­­ că mai sunt reserve îndestul de con­­­­siderabile de grâne din anul trecut.­­ Până astăzi mișcarea în porturi este­­ slabă. La Brăila, după cum se vede s­a­u buletinele ce publicăm, se fac pre­­ț cari véoturi; prețurile, potrivit cu­­ împrejurările, sunt iu destul de bune ;­c insă, încă odată, mișcarea este mâr­­­ginită. Acesta împrejurare preocupă, s cu drept cuvent, pe agricultori. Pu­­t­rerea nostră este că nu trebue să exa­ jc gerâm situațiunea.­­” Anul trecut, cu tóte că porumbul­­ nu se recomanda, totuși s’au făcut în­ j destule vânzări potrivit cu impreju­­­­rările. De astă dată fața cu excelenta ] cualitate a grâului și cu perspectiva­ unei frumóse recolte de porumb, n­i] vem tot dreptul a spera că productele­ v­oastre se vor desface. De altă parte,­­ să nu se scape din vedere că recolta! ^ nu este faimosă în nici­ o parte a Eu­­r­­opei și chiar în America. Pentru a- i „sta din urmă vaat,i­e sosite erau, din contra, mai mult defavorabile.­­ Acum însă după cele din urmă pre­țuri făcute în Iulie de către Depar­tamentul Agriculturei New­ York, si­­tuațiunea recoltei mijlocii pare a se fi ameliorat. Până acum producțiunea grâului de tomnă s-a extimat 215 milione de bushels, (un bushels este egal cu B6 litri 848), și aceea a grâului de pri­măvară la 148 milione bushels. In tot cașul recolta nu este amenințatore pentru agricultura europeană. Indiile contribuind și deoseb­ in proporțiuni crescânde la îndestularea­ Europei, • trebuesc sa ne deprindem ar conta cu acesta concurență pe piețele­­ continentului nostru. In anul acesta recolta fiind terminată, zi­lele străine ne procură cifre pentru cele șase pro­vincii principale: Pundjaub, Nord West, Bombay, Oude, Centru și Benars. Su­prafața cultivată cu grâne in aceste provincii, este ca de 19,868,483 acri (un acru este de o patrie cu 4,046 metri pătrați) și recolta ani ai 1884— 1885 s’a urcat la 6,500 109 tonne. Pentru regiunea Bengalu­i și așa nu­mitelor „Native States“, suprafața cul­­tivată este de 7,751,740 acri și re­­colta se prețuește 1,212,1­87 tone. Din acesta cantitate r.arte se con­­timâ local, iar restul se xportă pen­­tru Europa. Și pentru ca cetitorii sâ’și lea sema de mersul controlului de exportațiuni cu cereale al Indiilor, câm aici urmâtorele cifre asupra ex­­portațiunei grânelor indiene dimpreunâ cu țerile în cari s’a importat și în proporțiunea respectivă a tone: 1882-1883 1883-1884 1884-1885 Englitera 828,758 525,418 872,249 Belgia. . 72,944 129678 86,934 Francia . 178,385 169 895 165,748 Olanda . 28,912­­ 638 4,627 Italia . . 8,807­2­276 35,045 Egipt . . 39,9\ ’ 9 110.575 Diverse . WA ^ ,.rA Total . . 707,220!^47â24792,7T4 Târgul cel mai mare al Indiilor este Englitera, lucru forte firesc. Eo­­glejii au lucrat in acesta imensă co­lonie ca și in cele­l­alte, să sporesca produțiunea agricolă pentru, ca treptat sa-și facă aprovisionările mai mult din coloniile sale de­cât de aiurea.­­ Un început bun, un exemplu care merită să fie imitat. Direcțiunea generală a căilor ferate în dorința de a contribui la încuragiarea industriei naționale, a luat măsur ca numeroșii sei impiegați și omeni de serviciu să porte costume confecționate din pos­tavuri fabricate în țară. Au trimis mostre două fabrici române, aceea a d-lui Cuculescu din Pitești și a d-lui . Pop din București. Stofele sunt bune­­ și pot înlocui forte bine fabricatele a­­­ustriace întrebuințate până acum. Cu tote acestea cele două fabrici produ­când numai stofe de rând uniformele impiegaților superiori se vor confec­ționa tot din stofe străine. Ne pare rău că d. colonel Alcaz nu procură aceste stofe. Noi îl rugăm, atât în in­teresul d-sale cât și al născetdei no­­stre industrii să facă tot ce este cu putință pentru a lua asupra sa pro­curarea postavului trebuincios, și a­­cesta cu atât mai mult ca nu se cer cualități extrafine. Mergem și mai de­parte: rugam și pe direcțiunea căilor ferate și îndemnăm pe impiegați a purta chiar stofe mai ordinare numai să fie de provenința română. Suntem siguri că postavul ce ar Alcaz nu ar fi întru nimic fabrica d. inferior celui adus din Austria, puțină bună­voință pentru a face un pas înainte. Direcțiunea căilor ferate numară cu miile impiegații sei, prin urmare o clientelă atât de numerosä va incura­­gia mult fabricațiunea indigenă. Este de dorit ca acest exemplu să ""a vitat do­­ré tote administrați­­unile cele mari precum sunt: Tele­grafele și Poștele, Regia tutunului și a sărei, Internatele Statului, și altele. Nu mai vorrbim de armată câci a­­cesteea i se procură postavul de d. Alcaz. Chiar armata însă are trebuin­ță de o cătățime mare de pânză, și acesta ar trebui ca fără amânare să se procure din țară. Atragem atențiunea guvernului a­­supra acestei chestiuni, și’l rugăm a’i da tote atențiunea ce merită mai cu samă în momentele de față. Caute în cartenele Senatului și va găsi un pro­iect de lege votat, de sunt patru ani de Cameră și care’l obligă a’și pro­cura din țară tote efectele trebuitore pentru armată și alte serviciuri. Astă­zi când toți pare ca ne-am pă­truns de necesitatea unei industrii ro­mâne, este timp să înțelegem că in­dustria nu se póte întemeia numai cu legi, cu vorbe; că pentru a exista, orice industrie are nevoe de o clientelă căreia sa-i desfacă productele sale; cât la noi clientul imediat trebue să fie Statul căci el pate să cumpere de un­de voește; că așa fiind, dacă în ade­văr dorim serios înființarea unei in­dustrii, trebue să căutăm a încurajia a ceea ce să produce, dând preferință producțiunii naționale. Procedând ast­fel, ne expunem a fi bănuiți ca ne prefacem a dori înființarea unei in­dustrii și acesta pentru a face cor cu opiniunea publică; iar când este vor­ba de fapte, trecem alături cu pro­ducțiunea indigenă și alergăm tot la fabricatele strânse. Să dovedim că fa­cem tot pentru a nu merita o ase­menea presupunere, pi putem a face acesta cu mai mare înlesnire de­ore­­ce nu ni se cere de­cât puțină bună­voință. («Ecou. Națion.*) a S F­G­R­AM­E Viena 10 August. «Corespondența po­litică desminte știrea unei apropiate În­trevederi a lordului Salisbury cu d. De­press pe teritoriul francez. Hue 10 August. Un mare măcel de creștini s’a întâmplat la Anam. 800 per­ene s’au refugiat la Quine Hone care a fost ocupat de Francezi. Hue 10 August. Kelung a fost evacuat la 22 Iunie. După plecarea trupelor fran­ceze, Chinezii au jefuit orașul. Viena 10 August Prințul Bulgariei, la sosirea sa, a făcut o visită contelui Kal­­noky. El a plecat spre Bulgaria. Berlin 10 August. Conferența telegra­fică internațională s-a deschis. După pro­punerea Baghierei, d. Stephan a fost ales președinte, iar d. Hake vice președinte. F­OILETON A. BELLOT. 106 MEDICUL DE ALIENAȚI Roman tradus de d. ilT. II» (Urmare). «Nu, acesta nu se va face-------* astfel îl între­? jmp3e Paula. «D. Leclere va eși liber și neimpidi­­‘ Aat de nime din casa mea, și va putea face cu­’i va Jșlăcea.* Georges se uită cuprins de cea mai mare mirare la tânăra fată. «El 80 părăsiască liber casa dv. ?* repetă el,— «ucigașul fratelui dv. ?» «Da,* respinse Paula, «tote ușele să-i fie deschi­se, însă numai sub o singură condițiune.* Fabrice, care se ridicase încet de pe dușumele* zărind acesta rază de scapare, întrebă: «Care este acesta condițiune ?* «O vei cunosce imediat,* respinse Paula și se a­­dresă apoi către matelot: «Claude, să conduci acum pe d. Leclere în ca­mera mea ; și eu rog pe toți, cari sunt adunați aici să mă însoțiască pănă acolo. El nu trebuie să se gândească ca voim a’i întinde o cursă și că vom chra­­ma poliția fără scirea lui.* ^ Nime nu putu înțelege planul ei, însă toți se su­puseră dorinței exprimate. Ajungând in camera ei, luă Paula în mână ace­iași hârtie, cu care voia să viziteze pe Fabrice în carcerul său și a cării conținut îl comunicase cu câ­­te­va­­ fie în urmă advocatului ei și doctorului Vernier. „D-le Leclere," ast­fel se adresă ea acum către asasinul fratelui ei, «era Pierre, care a fost deca­pitat în Melun, complicele d-tale?* «Nu,* murmură Fabrice, care nu scia ce inten­­țiune avea Paula cu acesta întrebare. «Am compus aici o delarațiune în numele d tale, pe care o vei subscr­e,* continuă Paula, și’i ceti a­­cele rânduri, cari sunt cunoscute deja lectorului. «Dacă d ta vei subscrie acesta declarațiune, atunci îți jur pe one­rea mea, câ te vei putea deporta de aici liber șî neîmpedicat de urme, și juca ou sărind peste zid, ci chiar prin poru cea mare a zidului.* Fabrice aruncă o ochire răpide asupra orologiu­lui. Minutarul indica de abia ora un­spre­ d­ece,—el avea prin urmare încâ destul timp să apuce trenul care pleca din Melun. „Vrei să subscrii ?“ repetă d-sora Baltus. «îmi promiteți că mă veți lasa să mă depărtez în libertate de aici și că nu veți asmuța poliția pe ar­mele mele ?* «Iți jur că voiu ținea acesta promisiune * «Dați’mi dér condeiul.* «Scrie aici: cetit și subscris din libera mea voință.* Fabrice făcu, cum i se ordonase, și presintă apoi Paulei faia de hârtie, care ceti cu atențiune cele scrise. «Este bine.*­­Ase ea, «Ești liber! Te poți duce! Batâ cheia de la porta parcului, și mai înainte de un cuart de oră nu va eși nime din acesta cameră.* Fabrice se depărtă grabnic și o minută mai târ­ziu se au­d cum el se depărtă din casă și cum a­­lergi prin ogradă spre porta cea mare a parcului. «)v. lasați să ne scape din mână un făcător de rele forte periculos, d-șora mea!”­­lise Georges­cu o­rice forte seriosă și plină de reproșuri. «­a, însă scopul cel măreț, după care ne-am a­­lungit cu toții, — îndeplinirea dorinței nóstre celei mai ardente s’a realizat,—inculpabilitatea Paulei este pretată prin acesta hârtie în modul cel mai necon­­tesi­t. D­­a, dragă dictare, aveai tota dreptatea când susțneai, că numai frica morții îi va putea storce acela declarațiune. Afară de acesta, nu se pute ad­mite, că el va scapa de penalitatea meritată. Eu nu erei, ca el va ajunge dincolo de frontieră.» î sala de abia finise aceste cuvinte, se și flu­ Li su­­netii clopotului, c­­e era pus cu vehemența în mișcare. Ce aude, care alerg­se la ferestru, anunță că o mulțime de ómeni cu fani­i ar fi intrat în ogradă «Hura ! Trebuie să fie jandarmi,* adaogă el cu bucurie ; «văd lucind săbiile lor , să trăiască poliția !* In același moment se deschise cu vehemență ușa de la camera Paulei și Fabrice se precipită în ea pald, fără suflet, fără cravată și pălărie, și căflu pe un scaun. «Parcul este înconjurat de omeni ai poliției,* mirmură el, «eu sunt perdut!» «Nu suntem noi culpabili pentru acesta.* (lise Piula. «D-ta­ve­li însuși că nime din noi n’a eșit încă din acesta cameră.* Claude se furișă acum pe ușă ca să lase să intre poliția. «Unde este domnișdra Baltus ?* îl întrebă co­­misarul. «Sus în odaia­­ sale, și vânatul ce’l urmăriți este asemenea prins în capcană.» «Presupuneam acesta. A comis el vre­o crimă nouă ?* «Buna intențiune pentru acesta nu i-a lipsit de loc, însă mai trăiesce din fericire un D-e eu în ceruri, care păzesce pe umenii cei buni.» Paula eși înaintea comisarului pănă în coridor îl salută și lăsă să intre el și ómenii săi in cameră Fabrice trebui să înțelegă, că ori­ce resistență din partea lui ar fi zadarnică; fără a mai spune un singur cuvânt se sculă el de pe scaun la intrarea ocaenilor poliției și întinse mânile sale. «Legați’l cu lanțurile de fer,* ordonă comisarul, «și păziți’l bine pănă ce vom încheia cuvenitul pres­cript-verbal de starea lucrurilor. O oră mai tărziiu Fabrice se află iarăși în peni­tenciarul din Melun, sub cheia și lacată. Datorim înca lectorilor noștri explicațiunea, cum se făcuse, că se descoperise atât de curând fuga ce­lor trei arestanți și cum jandarmii descoperiseră ur­ma lui Fabrice într-un timp atât de scurt. (Va urma.)

Next