Curierul Foaea Intereselor Generale, 1886 (Anul 13, nr. 2-147)
1886-09-12 / nr. 105
V Anul al XIV-lea No. 105. IASSI Vineri 12 (24) Septembre 1886.____Apare Duminica, Miercurea și Vinerea PREȚUL ABONAMENTULUI ȘI ANUNCIURILOR IN IASSI, pe an, 24 Fr. — pe semestru 12 Fr.— pe trimestru 6 Fr. IN DISTRICTE, pe an, 28 Fr. — pe semestru 14 Fr.— pe trimestru 7 Fr. STRĂINĂTATE..............................................40 Fr.— INSERȚIUNI ȘI RECLAME, rândul ... 60 Bani-ȘTIRI LOCALE . ... 1 Fr.— EPISTOLE NEFRANCATE, nu se primesc..................... Anuncuri: Pag. I, 50 b. Pag. III, 40 b. Pag. IV, 30 b. W7—— 7*Ta* Mm m m M W.Jmm iwy • \wmwaw (TH. BALASSA FOAEA INTERESELOR N) GENERALE 7 Duminică Sfințitul Martir Lozont ^ Duminică Januariu 8 Luni (f) Nașterea Ilabei Domnului , „ £ 0 íluni. Eustatia . 1q~"" 1 9 Marti + Sfântul Iochim și Anna La 9 Septembre Pătrarul din urma 21 Marți Apostolul Matheiu 5—49 5—57 10 Mercuri Sfântul Minodora, Mitrodon, Nimfod cu puț,ng, p|oe, apoi frumos. 23 ^^rom Teda ° 10 5—51 5—53 12 Vineri Sfântul Marti?Autonom 24 £ vneri »HP ® rtu |~| 13 ____________Sâmbătă Sfântul Martir Cornelie Sutagul_____________________________________________ 25 ....___________Sâmbăta Cleofas_______________________________________________________t1_------ CONRESPONDENȚI ÎN STRĂINATATE. Pentru FRANCIA, se primesc anunciuri la Domnul Adam négociant-comissionaire 4, rue Clément Paris.— John F. Jones, 31 bis, Faubourg Montmartre , 31, Passage Verdeau, Paris.— Societate mutuală de publicitate pentru anunciuri și reclame, Paris, D-nul Lorette, 51 bis strada St. Anna.— Pentru AUSTRIA și GERMANIA la Rudolf Messe Seilerstatte No. 3, Wien. Rotter & C o Biemergasse 12 Wien.—Pentru ANGLIA la D. John F. Jones, 166, Fleet Street, Londra, E. C. Manuscriptele nepublicate se vor arde, lIn ./!>•• 20 MOTJEIL „nJLCMJL“ situat in centrul orașului Roman, capul stradei Stefan cel Mare și strada Primăriei. Hotelu primului rang cu 12 odăi complect mobilate și un salon mare cu biliard se închiriează de la 26 Octombre 1886. Doritorii se pot adresa prin o scrisoare sau oral la proprietarul Domnul Doctor in Medicină Leo Rabener, domiciliat in Roman. _________________________________________ __________________________ Calenda.r USl Septamene |_____________________________________________ STIL VECHIU ;piu A PATRONUL |ILEI TIMPUL DIN SĂPTĂMÂNĂ_______|___STIL NOU |____f.IUA | PATRONUL ^ILEI | Apus. Sorelui —a~~ V -------- ~ ~ Septembrei ~ \<* A,V De vânzare Moșia Verșești din județul Bacău plasa Trotuși, Tazlău de Jos. La 3 Octomvre viitor se vinde prin licitațiune publică înaintea Tribunalului de Bacău moșia Verșești proprietatea reposatului G. P. Ianoiu (a se vedea publicația oficială in Gazeta de Iași No. 101 și 102 din 29 și 31 August 1886). Această frumoasă proprietate are o întindere de 922 hectare sau 644 fălci, din care locul caselor, cârciumelor, vie, livadă și coșarele 9 fălci 28 prăjini arătură, 210 fălci 44 prăjini, fânaț 55 fălci 15 prăjini; imaș 76 fălci 12 prăjini; pădure 254 fălci 16 prăjini; drumuri 6 fălci 63 prăjini; apa Taslăului cu prundurele. bălți 32 fălci 10 prăjini, moșia a fost arendată pe acești din urmă 6 ani, cu contractul ce expiră la Sft. Gheorghe viitori, pentru suma de lei 9400 anual. Pe acesta moșie se află o moră pe un iaz tras din apa Taslăului, cu patru petre ; un han la drumul mare și o cârciumă in sat ; o vie de 9 pogane in bună stare ; un caz cu pește in întindere ca de un hectar, cu 2 luntre de lux, o casă (vilă) cu grădină și parc, cu 7 camere, un salon și un antret spațios, bine mobilate cu mobilele ce se văd trecute in inventariul ce se află la trib. (a se escepta biblioteca și tote cărțile precum și tablourile de familie care aceste nu se vând) iar tote celeilalte mobile cuprinse in inventar, precum biliari, piano, oglinzi, serviciu de masă, trăsuri, hamuri și tote obiectele mobile ce se găsesc trecute in sus zisul inventar, ce se află in dosarul moștenirii de la trib. Bacău, intitulat Ianole Gheorghe def. No. 582 din 1886, se vând împreună cu imobilele. O casă cu 5 odăi, pentru arendaș (posesor), grajdi, șură de zid, tăvălită cu tablă, odăi pentru servi, cuhne cu mașini, pivniță, etc. hambare și coșere restaurate din nou. Vânzarea va începe de la suma de 165.000 lei. Doritorii o pot vizita in orice zi, moșia ALBEȘTII din județ C OdnicilG lui Botoșani, 1040 fălci pământ, acarete, moră pe Jijia, iazuri, pivniță etc. Proprietatea fraților D. A. M. Cantacuzin și Alexandru Cantacuzin. A se adresa la casele Bașotă din Iași la d. Anastasi Cantacuzin de la 11—12 <5re dim. ASUSCI, PENSIONATUL DE BREȚI compus de A. Weltzseckeer Profesor la Liceul Național, Fundacul Sf. Gheorghe Lozonski No. 2 Iași. Toți elevii preparați în acest pensionat au fost promovați la esamenele oficiale de Iuniu Cursurile reîncep la 1 Septembrie. înscrierile se fac in fiecare si de la 8 ore a. m. până la 8 ore sura. Direcțiunea. De vânzare sau de inchiriet de pe acuma casele mele din str. Sf. Gheorghe Lozonski No. 1, compuse din opt odăi și două pavilione pentru stăpâni și cinci odăi pentru servitori, grajdi, șură, pivniță, beciu pentru verdețuri florărie, grădină cu pomi roditori și cu bassen. Se ca dăză și florile. A se adresa la proprietar d C. A. Vidrașco în casele d-lui Pogor str. Coroi sau la d. avocat Mircea. UE VÎINrip^.IRE Moșia parte din DRĂGUȘENI și PARAVA, din jud. Putna, pl. Răcăciuni. In depărtare 15 minute de gara Răcăciuni, proprietatea soției mele Maria născută Lipan, se vinde de veci. Doritorii de cumpărare se vor adresa la subscrisul în Iași strada Serăriei, pentru tratare. Moșia are mărime la 380 fălci, case de zid cu șese odăi, șură grajdiu în stare bună. N. A. Alesandrini Hnitip hipioî do 1 ® Sf Dimitrie 1886 UXL IVI vilui Iul caseie defunctului Iorgu Voinescu, în total sau în parte. Amatorii vor bine-voi a se adresa la dl. Nicolai I. Burky strada Banu casele d-lui Dr. Ciurea. Moșiile Siliște și Știrbățat, megieșite, județul Suceava, la calea ferată, sunt de arendat pe cinci ani începători de la 23 April 1887. A se adresa la D. Nicolae Stamatu, Folticeni, IASSI, II Septembre 1886. I Cronica financiara si comerciala. Cine sunt faliții în România, țliarul Deutsche Handelsunion publică urmatorele asupra comisionarilor români: Prin expirarea convențiunei comercială între Austro-Ungaria și România , își perceperea drepturilor vamale conform tarifului vamal autonom, comercianții de aici sunt siliți a-și procurat mărfurile lor din Germania, statul cel mai favorizat. Dacă până acum creditul român nu se prea bucura de un bun renume în străinătate, causa ia fost necunoșterea împrejurărilor țerii și procedarea comisionarilor cari mijlocesc afacerile comerciale între străinătate și România. S’a constatat prin statistică că eroii numeraselor falimente ce s’au ivit în timpul din urmă în principalele piețe ale României, ca București, Iași, Galați, Brăila și Craiova au fost în cea mai mare parte strftiüi și forte puține escepțiuni români. Motivul trebue sa’l căutăm în împrejurările țarei, care nu produce decât aprope numai cereale și în care majoritatea locuitorilor au cunaște instituțiunile celorlalte țări. Se ppate deci explica prea bine că o mulțime de indivizi de renume problematic din țările limitrofe ale României s’au stabilit aci în calitate de comisionari și abuzează de încrederea fabricanților străini; aceștia, din parte-le, sunt nevoiți a se servi de un comisionar, fiind-că nu cunosc limba și obiceiurile țarei. Ce rol a jucat mare parte din acești comisionari, rezultă din procedarea lor; dânșii nu se țineau de prețurile fixate și faceu afaceri cu orice mușteriu, bun sacron, numai și numai pentru a realisa provisionul lor. Scurt, comisionarii susținau rou interesele fabricanților străini. Cât timp orașele Galați și Brăila au fost libere, micul comerciant se susținea ușor, fiindcă, afară de cheltuelile de transport, nu mai avea și alte cheltueli. Astâ di din causa drepturilor vamale urcate, dânsul este pus aprope în imposibilitate de a face vre o afacere. Marele comerciant, pe de altă parte, care avea ceva capital, nu lucra decât pentru a da faliment de mai multe ori și a se îmbogăți pe cheltuiala fabricanților străini. Mențiovara și asa că comercianții de acesta categorie sunt străini, fiind-că comerciul român nu cunoște astfe de manopere. Mare avantagiu ar fi pentru fabricanții străini, dacă s’ar putea face ceva în acesta privință. Credem că urmatoreie le putem propune ca bune. Fabricanții să înființeze în România depouri pentru obiectele fabricate de ei și atunci micul comerciant va putea cumpăra, contra prețului în numerar, și cantități mai mici de mărfuri și prin urmare nu va fi nevoit a lua marfă pe credit. Repreectantul depoului va trimite fabricantului raporturi hebdomadare asupra mersului afacerilor și astfel cel d’auteiu va putea fi ușor controlat de cel dal doile. Să nu se mai acorde 1 credite pe 8, 9 sau și mai multe l luni, ci pe timp mai scurt. * Exportul spirtului se desvoltază din ce în ce mai mult. Astfel în anul trecut s’a exportat în lunile Aprilie, Maiu, Iuniu și Iulie 558,749 litri, pentru care statuia plătit indemnisarea 129,081 lei. In același luni din anul curent s’a esportat 1,461,040 litri, adică întreita indemnisare a fost de 366,272 lei,dihnește amar pe acesta sporire neocei de la Pesta. Iată în adever ce zice „ Pester-Lloyd “ : „Am arătat în timpul din urmă cu cifre, în ce mod stăpânește spirtul român piața Triest. Este fapt constatat ca importul spirtului român la Triest, cu tote că relațiunile comerciale cu România sunt întrerupte, face progrese din ce în ce mai mari și acesta o considerăm tot d’odată ca un avertisment pentru autoritățile nostre. In luna lui Iulie ,,expirat au sosit la Triest în total 5,349 hectolitri spirt, din cari „nu mai puțin de 4434,“ adică mai mult de șasezeci procente au fost de proveniență română. Credem că aceste cifre sunt destul de „clare și semnificative“. Așa este, cifrele sunt semnificative , dar ce, őre ați dori sa nu mai exportăm nimic în țara vostra? Apoi închideți granițele cu desăvârșire, și la rândul nostru să ve închidem pe ale nostre. Bieții bucovineni și transilvăneni strigă mereu ca să se închee fără întârziere un tractat de comerciu cu România, căci altmintrelea sunt pierduți. Spupă aceste celor de la Pesta și mai cu samă gazetei săsești de la Sibiu care pucea mai de unuzi că noi perim de când s’au închis granițele. Pricepuți mai sunt și sașii. Apoi dacă murim de feme pentru ce toți sașii din România nu’și iau lumea în cap, sau de ce nu trec la frații lor de la Sibiu cei cu îmbelșugul ? (Econ Naț.) TELEGRAME Viena 21 Septembrie. «Fremdenblatt» condamnând cu sinceritate atentatul în contra vieții primului-ministru al României, țlice că nu trebue să existe nici o îndoială asupra raporturilor politice amicale dintre Austro Ungaria și România, cu tota neînțelegerea economică dintre aceste două state vecine. Dl. Dimitrie Sturza a vizitat pe contele Kalnoki, FOILETON, Emile Richebourg și E. de Lyden. 6AMORELELE DIN PARIS Traductiune din limba francesa PARTEA ANTEIA. Prumesa Exxiperiei. (Urmare). Cu totu existența sa stranie, sau din causa acestei existențe, era forte căutat de femei, și cu atât mai mult, fiindcă el nu le acorda acea atențiune curtenitare și superficială ce comandă politeța și usul lamei. Mai multe din cele mai frumose și abile, în lumea salanelor ca și in acea a budoarelor, voiseră a avea bucuria orgoliosa de a îmblânzi pe nesimțitor, de a civilisa acesta specie de sălbatic. Sforțări vane ! In aceată vânátare curiosă, tot deauna vânătorul cădea în cursă. Astfel, câte supărări și are contra lui! Unul dintre amicii sei îi oferi pe față, mâna aurorei sale, o lună și încântătore moștenitore, forte căutată pentru dotă, frumuseța și virtuțile sale, a trebuit să pardă amiciția sa. , O femee adorabilă, fină, piosă, virtuosă, și reputată invulnerabilă, încercă de a lua afacerea. Atacul reuși așa de bine încât resultă un duel scandalos cu bărbatul. Acest din urmă primi o împunsătură de spadă și soția fu obligată de a se retrage la țară în timp de mai multe luni. De atunci vicontele fu recunoscut de toți ca original, un urs de la care nu era nimic desperat, și urmă... de a fi adorat. D. de Brogni umbla adesea mult cu capul aplecat și gânditor. Cum era singur, se abandona cugetărilor sale fără a impune feței sale vr’o expresiune de circonstanța. Era grav, îngajat și arăta a fi descursgrat Calcule omenești, cât sunteți de mincmose și neputincise! își țicea el. Prevederi, cât sunteți de vine! întâmplarea, mai tare ca tot, dejaca proiectele cele mai bine concepute. M’am expatriat, am risipit bani, am chemat în ajutorul meu cutezanța, viclenia ; am fost stăruitor... Totul a fost inutil, totul!... Atât de mare era preocupațiunea sa, încât uitând rezerva sa obicinuită, murmură aceste cuvinte : Sermana femee ! Un tenor, care îl urma de câtva timp, îl opri deodată. Ce fel, scumpul meu, îi flse el, la cine te gândesci ? Sunt dece minute de când merg alăture cu d-ta, fără a mă zări. Marcel smuls din preocupațiunea sa, își reluă masca La ce voiesci a mă gândi, scumpul meu domnule Selvay ? respunse el întingând repede mâna întrerupătorului meu. Dar vă gândeați la cineva. La nimeni, vă asigur. Cu tote acestea, a’ți ^Lis: «Sermană femee!* Am ^Lis acesta ? Forte clar. A’ți auzit reu. Și începu a rîde. Îmi place astfel. Secretele unui amic sunt sacre. Scumpul meu Selvay, n’am nici un secret, respinse vicontele perțând răbdarea. Luați sema. Dacă vă supărați, voiu crede că aveți două... încă ! Să nu mai vorbim, și eroți-mi imprudența. Unde mergeți ? La mine. Aștept pe Imperia. Pe Imperia ! $ se Servay prefăcându-se a fi scanddnsat. Marcel surise cu dispreț. Oh! uitam că supteți un puritan. Nu am acesta pretenține, respunse Marcel... îmi place a alege. Dar, uitați pe contele de Rostang. Intr’adevăr , căci Gaston este totd’auna un Jupiter al acestei Danae. Totd’auna... pănă la sfârșitul... Averei sale, se grăbi a adăoga Serway Nu, a vanitaței sale. Nu se pace ruina un Rostang. Oh! oh! Tocmai așa. Gaston va ține pe amanta sa atât cât orgoliul seu va fi impacat. Dar, dacă s’ar ivi o altă celebritate, el va părăsi pe Imperiu pentru a alerga după noul său idol. Sunt de părerea vostru Gaston nu are nici pasiune, nici temperament, nici capriciu. Credeți că are orgoliu, eu nu’i dau decât vanitate. Posibil. Fiți convinși, el suferă mai mult de o înțepătură de ac decât de o lovitură de pumnal Judecata e prea severă. Dar e justă. Cred ca exagerați, scumpul meu de Selway. Gaston este mai bun decât se crede el însuși. Fie. Dacă voiți îi dăm tate virtuțile. Nu. Dar eată ne la mine, adaugă Marcel, voiți să intrați ? Tocmai uite Danae. In acest moment un cuplu elegant, tras de doi măreți cai negri, se opria dinaintea otelului vicontelui. Porțile se deschiseră și un valet alergă pentru a deschide ușa. Marcel înaintă și oferi brațul unei femei june de o frumuseța rară și demnă de a purta numele Imperia ce il daseră în lumea galantă în care strelucea de câțiva ani. Unde’s Gaston ? întrebă ea. La catechismul perseverenței, respinse Marcel surițlend, îl voia aștepta aici, dacă o voiți. Ce gândiți Selway? de Marcel Intorcându se in partea, tânărului. Sermaoele nóstre inimi nu vor fi în pericol ? Fără a socoti gelosia lui Gaston. Acesta alusiune la gelosia contelui de Rostang, era o glumă crudă. Ea atinse pe Imperiu. Fața sa se acoperi de o pasare stranie, buzele sale se încrețiră, uu fulgereși din ochii săi și părăsi brusc brațul lui Marcel. Domnii: D’Orca, d’Ormesson și d’Encilly aștept în salon, d-le conte, 4ise valetul. Atât mai bine, Ilise Marcel, oferind din nou brațul junei femei, vom fi sase, amicul nostru Gaston nu va avea dreptul să se supere. Imperia își regăsi sângele rece, acceptă pe Marcel ca cavaler, și câte trei intrară in casă. Personele numite de valet erau trei tineri, aprope de aceiași vrâstă cu vicontele. D. d’Ormesson era un atașat de ambasadă inespectativă ; d. d’Encilly o a trecea parte de agent de Sc hmb pe cale de a se ruina. Ear al treilea, era amicul intim al lui Marcel. Se numea Leon d'Orca.