Curierul Foaea Intereselor Generale, 1886 (Anul 13, nr. 2-147)
1886-09-26 / nr. 111
Anul al XIV-lea No. III. IASSI Vineri 26 Septembre (8) Octombrie 1888. Apare Duminica, Mercurea și Vinerea PREȚUL ABONAMENTULUI ȘI ANUNCIURILOR IN IASSI, pe an, 24 Fr. — pe semestu 12 Fr pe trimestru 6 Fr. vi ]N DISTRICTE, pe an, 28 Fr. — pe semestru 14 Fr. ~ pe trimestru 7 Fr. STREINATATE..........................................40 Fr.— INSERȚIUNI ȘI RECLAME, rândul ... 60 Bani-ȘTIRI LOCALE » ... 1 Fr.— EPISTOLE NEFRANCATE, nu se primesc..................... Anunciuri: Pag I, 50 b. Pag. III, 40 b. Pag. IV, 30 b. CURIERUL (TH. BALASSAN) FOAEA INTERESELOR GENERALE 71 Junmi »1 —Septembre.—------------------------------— “ Octombrie^ 21 Duminică Apostolul Codrat ^ Duminică Candidu 5— 2 5—86 22 Luni Martira Foca și Iona 4 îium. Francisc 5— 4 5—34 23 Marti f Zămislirea Sfântului Ion și Sfânta Polixenia La 22 Septembre P trarul ântăi cu 5 Marți Placid 5— 6 5—32 24 Mercuri întâia Martiră Iecla plóe vânt, apoi bine. ^ ^rours ® ruf?° k~ 7 25 Joi Maica Eufrosina 7 Joi ^ Iustina 5— 7 5—28 26 Vineri + Adormirea Sfântului Ion Evanghlistul 8 Vineri Brigida 5— 8 5—26 27 ____________Sâmbata_______Sfântul Martir Calistrat_______________________________________________________________________________________ Sâmbătă_______Diouiaiu______________________________________________—10____________5—24 An IW#v 20 bani. CONRESPONDENȚI: ÎN STRĂINATATE: Pentru FRANCIA: se primesc anunciuri la Domnul Adam, négociant-comissionaire 4, rue Clément Paris.— John F. Jones, 31 bis, Faubourg Montmartre , 31, Passage Verdeau, Paris.— Societate mutuală de publicitate pentru anunciuri și reclame, Paris, D-nul Lorette, 51 bis strada St. Anna.— Pentru AUSTRIA și GERMANIA la Rudolf Mosse Seilerstatte No. 3, Wien. Rotter , C-o Riemergasse 12 Wien.—Pentru ANGLIA la D. John F. Jones, 166, Fleet Street, Londra, E. C. Manuscriptele nepublicate Un JVr. 2(ß ---------------------------------------------------------- --------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------Y& —f*,--------- BOTJEMI „JORUMA“ situat in centrul orașului Roman, corțul stradei Stefan cel Mare și strada Primăriei. Hotelu primului rang cu 12 odăi complect mobilate și un salon mare cu biliard se închirieaza de la 26 Octombre 1886. Doritorii se pot adresa prin o scrisoare sau oral la proprietarul Domnul Doctor in Medicină Leo Rabener, domiciliat in Roman. ‘Hai‘walaicha+ 'n Present in casele sub* ■*6 momim semnatului str. Seulescu Noi in etajul de jos 5 odăi mobilate s’au nemobilate după dorință, plus o bucătărie și un grajdiu. Doritorii bine-voiasca a se adresa la sub-semnatul Nicolai Suțu. S ’a perdut o carte de literatură, legată în pînză albă, cu note manuscrise în text. Găsitorul este rugat a o aduce proprietarului ei, strada Carp No. 4 pentru care i să va da o recompensă. IDE Moșia parte din DRĂGUȘENI și PARAVA, din jud. Putna, pl. Răcăciuni. In depărtare 15 minute de gara Răcăciuni, proprietatea soției mele Maria născută Lipan, se vinde de veci. Doritorii de cumpărare se vor adresa la subscrisul în Iași strada Serăriei, pentru tratare. Moșia are mărime la 380 fălci, case de zid cu șese odăi, șură grajdiu în stare bună. N. A. Alexandrini De vânzare sau de inchiriet de pe acuma casele mele din str. Sf. Gheorghe Lozonski No. 1, compuse din opt odăi și două pavilióne pentru stăpâni și cinci odăi pentru servitori, grajdi, șură, pivniță, beciu pentru verdețuri, florărie, grădină cu pomi roditori și cu bassen. Se cedază și florile. A se adresa la proprietar d. C. A. Vidrașco în casele d-lui Pogor str. Coroi sau la d. avocat Mircea, sa închiriet de la sf. Dimitrie viitor, una păreche case situate in desp. 3-a strada Sărărie, in doua etaje cu prindătore, sus, de un salon, 4 odăi, antret cu balcon și coridor, iar etajul de jos cuprinde: 3 odăi, 1 cameră și coridor, un curte grajd, șură, 3 odăi pentru servi cu bucătărie, fântână și pivniță, precum și grădină spațiosă cu pomi roditori.—Amatorii se vor adresa la proprietar, d colonel Ion Petrovanu, strada Carol No. 30. Daina7 Ciro moșia ALEFEȘTII din jude-ul VdIIACI a lui Botoșani, 1040 fălci pământ, acarete, moră pe Jijia, iazuri, pivniță etc. Proprietatea fraților D. A. M Cantacuzin și Alexandru Cantacuzin. A se adresa la casele Bașotă din Iași la d. Anastasi Cantacuzin de la 11 — 12 ore dim. AÄUMCIU PENSIONATUL DE BAEȚI e indus de A. Weltzsecker Profesor la Liceul Național, Fundacul Sf. Gheorghe Lozonski No. 2 Iași Toți elevii preparați in acest pensionat au fost promovați la esamenele oficiale de Iuniu Cursurile au reînceput la 1 Septembrie. înscrierile se fac in fiecare (si de la 8 ore a. m. pănă la 8 ore sura. Direcțiunea Hoân 70ro casele d-nei Elena Gheorghiu StîrdlIZdi ti situate în Iași dispârțrea IV stradela Hagi Lupu Informațiuni la redacția acestui ziar. De vânzare sau de inchiriet de la Sf. Dimitrie a curent casele Radichevschi din strada Sf. Neculai. A se adresa la D-nul avocat Abgar M. Buiucliu Do închiriat Dimitrie Isso, UO MIOIIIMCI magasinul cu odăi și atenansele, unde au fost 10 ani magasinul de mobile și tapiserii a d-lui Neissen, strada de Sus No. 268 lângă hotel Binder. Informațiunele la Cofetăria Georges & Co, strada Lăpușneanu. IASSI, 25 Septembre 1886. ARTICOLUL 67. din legea pentru alegerea consiliului comunale. Acest articol conține disposiția că nu pot fi primari cei cari nu sciu citi și scrie. Acesta disposițiune s’a introdus în lege în scopul de a se pune in capul comunelor rurare perseoe cari sâ aibä cunoștințâ de datoriela lor. Un primar fârâ cunoștință de carte, oricât de cinstit om om ar fi, este departe de a-și îndeplini însărcinările ce diferite legi i le impune. El nu este decât un tent incoosciu al notarului, care asiiînvârtește primăria cum rolul seu se mârginesce ’i place, iar a trage cu degetul pe mica cruce făcută de notar cu condeiul, pe așa zisul act încheiat de însuși d. primar. Aplicarea însă în comunele rurale a nemnei disposițiuni a »cg- i póte sa presinte nisce dificultăți, cari ar face ca ea sa rémâna în unele cozuri o literă morta. S’a pus în lege ca primarul sâ scie sâ scrie și sâ citesca , dar ce se întâmplă dacă toți aleșii nu sciu carte ? Comuna remâne fără primar ? Ori se casază alegerea ? Dar neșciința de carte a aleșiior nu pate fi un motiv de casare, căci toți aleșii sunt, până după validarea alegerei și alegerea primarului, simplii consilieri, și acestora în comunele rurale nu li se cere a soi carte. Atunci cum se pote cși din încurcătură ? Disolvând consiliul ? Dar pentru ce motiv s’ar disolva un consiliu validat, fara sa fie culpabil de ceva ? Alt cas, care pote fi mai freqvent? Ce se întâmpla când primarul este revocat și printre consilieri nu se afla un altul cu sciință de carte ? Alt mod de a se urma legei nu ar fi decât a se menține primarul ori cât de râu ar fi, ori a se disolva întregul consiliu. Dar în acest din urmă cas, ce vinovați sunt consilierii pentru păcatele primarului. Apoi, este citire și citire, scriere și scriere. Legiuitorul cred că nu s’a gândit de cât la acela scrie și să citescă curent, care scie să iar nu la acela care silabiseșce când citesce, sau sgârie când scrie, căci acest cas disposițiunea Egei nu’și va produce rudele așteptate. Cine și cum va aprecia schița de carte a primarului ? Iată nișce dificultăți cari se pot ivi în aplicațiunea disposițiunei art. 67 din legea pentru alegerea consilielor comunale și care reclamă complectarea acelei disposițiuni-Socot că aceste dificultăți se pot înlătura întroducându-se în lege urmator de noui disposițiuni. Consiliul comunal sa fie în drept în comunele rurali, ca să alegă pe primar nu numai din sânul său, dar și dintre alegătorii din comună. Intre aceștia se pot găsi destui cari să satisfacă cerințele legei, și astfel sa se evite disolvarile de consilii sau eludarea legei. Iar solința de carte să se dovedesca prin certificat de absolvirea cursului primar, sau printr’un certificat că alesul a ocupat vr’o funcțiune într’o cancelarie publică, sau printr’un certificat din partea unui învățător recunoscut de Stat, că alesul scie sa scrie și să citescă curent. S’ar putea face acesta obiecțiune. Oare primarul de s’ar alege și afară din sânul consiliului, nu s’ar viola principiul constituțional, că interesele comunelor trebue sa fie regulate de consiliere comunali, cari datoresc mandatul lor alegătorilor ! Nici de cum. După legea comunală în vigore, consiliul comunal participă la tote actele de administrațiune a intereselor comunale, căci nu este cel mai mic act de administrațiune care sâ se pota face de primar farâ decisiunea consiliului și fǎrâ sâ dea acestuia socotela. Astfel primarul nefiind decât un executor responsabil al decisiunilor consiliului, acesta este care reguliza interesele comunei, iar nu primarul. Primarul se pote numi și direct de guvern fără ca principiul constituțional să fie violat întru cât primarul nu pate face nimic fără decisiunea consiliului și întrucât da socotela acestuia de faptele sale. E bineînțeles că primarul, în cazul când nu face parte din consiliul comunal, nu pate sâ aibă decât vot consultativ în deliberările consiliului, căci altfel s’ar viola Constituțiunea amestecându-se în regularea intereselor comunale o persona ce nu face parte din consiliu. In constituționala Belgie, a cărei Constituțiune am împrumutat’o, primarii nu se aleg, ci se numesc de Rege după avisul deputațiunei permanente a provinciei, din sânul consiliului sau dintre alegători. Și acesta disposițiune s’a adoptat acum în urmă pentru cuvântul că primarii aleși, ca și la noi, nu’și îndeplineu ] cedând influenței alegătorilor,datoriele Când în Belgica nu s’a găsit inconstituțional a se numi primarii de Rege, pentru ce la noi s’ar găsi inconstituțional ca ei sa se alega de consiliu și afară din sânul lui, când acesta e mijlocul de a avea în fruntea comunelor rurali omeni mai capabili, astfel cum actuala lege o voesce ? Este adevărat că la noi n’ar conveni sistemul numirei primarilor, pentru că în alte condițiuni se gâsesce starea socială a comunelor rurale la noi. La noi sunt arendași și diferiți speculanți, cari caută a avea primarii lor prin mijlocul căror sâ storcă pe sătean. Este știut că arendașii și speculanții au mai multă trecere la administrațiunile locali, și in totdeauna ar isbuti ca sa fie recomandați ca primari creaturile lor. Legiuitorul nostru pe deplin convins de modul cum arendașii și speculanții de băuturi spirtase se conduc față cu săteanul, ai declarat incapabili de a fi consilieri comunali. Prin sistemul numirei primarilor s’ar oferi arendașilor și speculanților mijlocul de a face cu stânga, ceea ce nu pot face cu drepta. Condițiunea de a sei carte, trebue fie cerută nu numai primarului dar și ajutorului său, care în forte multe cozuri este chemat a’l înlocui. Nesciința de carte a ajutorului prezintă un mare inconvenient în aplicarea legei autentificarei actelor. După acesta lege, nu se pute face autentificarea actelor decât de primarii cari sciu carte. Prin urmare când primarul va fi în comună se autentifică actele, iar când va lipsi, sau va fi suspendat, de nu va sei ajutorul carte, dosarul de au- r alene Lari al Săptămânei —'i— ^JÎL VECHID !I o A PATRONUL țI LEI ! TMPUL DIN SEI TĂMÂNĂ ~ STIL NOU ! țI Ü A j PATRONUL țI LEI j Rän. Sorelui FOILETON. Emile Richebourg și E. de Lyden. AMORELELE DIN PARIS Traductiune din limba francesa PARTEA ANTEIA. E’ruaaacea Imperia. (Urmare). Scumpul meu conte,licea d’Orca, Imperia este o femee excepțională. Însăți gluma la o parte, sunteți un fericit muritor. Totă lumea acivă invidiază. Convin la aceste ca voi, acesta femeie este minunată, dar ceia-laitâ... Care ceialalta ? M ise d’Orca prefacându-se a nu înțelege... Ce fel! Luisa Maubert! Vă gândiți încă ? Mai mult ca niciodată. Apoi, este vorba de nu părea. Oh! nu fin la acesta... Vă este frică ? De loc... Dar să vorbim de altceva. Da, căci ea ca Imperia. Ea ne aduce pe Marcel. Ce Miceați, d-lor ? întrebă juna femee. Vorbiam de virtute, respinse d’Orca. De virtutea femeilor, adftoga Gaston norocește. Și ce gândește domnul conte ? Eu, scumpa mea. . că este o monedă ce nu mai are curs. Și voi, d-le d’Orca ? Eu, sunt prost, cred. Se mulțumesc din partea femeilor oneste, zise cu seriositate Imperia. Și, retorcându-se spre Marcel. Și voi, d-le de Broqui, ce gândiți despre virtutea femeilor ? întrebă ea. Eu,dic că acest salon nu este o catedră de filosofie, afară dacă n’ar fi Epicur acela ce ar ocupa o. Oh! bravo! Uite cine s’a gândit bine, și a respins bine, apasa o voce nouă cu un accent britanic forte pronunciat. Marcel se intorse tresărind. Acela ce venise a se amesteca brusc in conversațiune îi era recunoscut. Nici odată nu’l întâlnise in lume, și cu tote acestea îi păru că nu’i era strein Timbrul vocei sale îi causase o emoțiune neplăcută Examinându-l, găsi o asemănare neînțelesă a baronului Bartholomeo. Dar Englezul purta favoriți roșii, părul ras blond deschis și o mustață mică, și ca semn distinctiv al naționalităței sale, avea acea duritate stângace a fiilor albionului, ceia ce contrasta cu spiritul liber și cutezanța de care Italianul dase probe la Zitella. Ah! Sunteți voi, Sir John Harry,lise Imperia. D-lor, continuă ea, vă prezint pe Sir John Harry, un Englez de rasă... ca și caii sei, un gentlemen care vorbesce puțin și bea mult... care nu socotesce niciodată... Are inima caldă, spiritul liber!... Tinerii salutară, afară de Marcel. In acest moment, juna femee fu prevenită că supeul era servit. Aidem, la masă!lise Imperia cu un ton vesel. Brațul vostru, viconte. Sir John Harry, ostășii, locul vostru este la drepta mea. In ceia ce vă privesce, Gaston, adaogă ea ridând, faceți ca la voi acasă. Desigur, își lise Marcel observând pe Englez, am spiritul turburat... cel-lalt este mai subțire, mai mărunt... Cu tote acestea el continuă a’l observa cu multă atențiune, înainte de a se așea la masă, el se apropie de d’Orca și’ilise la ureche. Eummeza bine pe acest Englez. Pentru ce ? Oare nu găsesci că samănă cu un Italian ? Cu’n Italian ? pe credința mea nu: dar s’ar putea să fie un Grec. Un motiv mai mare pentru a’l supraveghia. Ana Înțeles. Iți voiu da un compt exact de faptele și gesturile sale. IX.—Servitorii noștri. Intimii Imperiei, nu plecară decât la lină. Marcel remase printre cei din urmă. Ear Sir Harry, luase concediu imediat după supeu. Vicontele intră la el cu totul ingrijat. Cu cât se gândia la baronul Bartholomeo cu atât gâsta că semăna in mod straniu cu Englezul. Era aceiași voce, cu tota deosebirea de accent. De partea sa, d’Orc a rămas sub reaua impresiune a cuvintelor lui Gaston, plecase făcând reflecțiuni durerose de sorta de care era amenințată Luisa Maubert. Lftsându-se a fi inițiat in speranțele lui Gaston, amestecându-se până la orecare punct in acesta tentativă miserabilă de seducțiune, d’Orca se supusese unui sentiment de curiositate, unei fantazii de descreerat. Aversiunea ce’i inspirase acest proiect, se mări. Inima sa reală, se revolta contra odiosului complot ce amenința pe Luisa, și in care pareul său îl făcea complice. Pentru aceia încercase ca să depărteze pe Gaston de proiectele sale. Dar nu va fi făcu apel la sentimentele generose ale contelui, nu reuși decât a mări dorința junelui corupt. El se gândi de a preveni pe Luisa, dar se angagiase pe parolă de a remânea neutru pe timp de zece zile și prin o greșită interpretare a poneiului operei, el se opri când putea fi folositor. Aceste scrupule culpabile sunt din nenorocire forte comune. Apoi, își zise el, acesta fată va să se lupte lece Zile, altfel ar trebui sâ mă îndoiesc de tóte femeile... El se duse acasă, urmărit de imaginea Luisei... Imperia se pusese in pat; dar cu tote că’i plăcu mult somnul și era obosită, nu putu să adormá. Ea se gândia la Marcel, îl iubia ore ? Mândra curtizană nu voia să’și întrebe inima. Nu, ea nu credea ca iubesc pe gentilomul rece; ar fi putut chiar afirma ca’i era indiferent, dar se temea că’l va iubi. Simția că odată pasiunea aprinsă in peptul sen, ar fi pentru ea o mare nenorocire! Dominată numai de dorința nesățcită de a streluci, având cum am mai f s, tóte defectele și viciile ce perd pe-o femee, Imperia nu iubise niciodată. Ea fugise de amor ca de un pericol. Acesta nu era o femee, ci o statue cu viață. (Va urma).