Curierul Foaea Intereselor Generale, 1886 (Anul 13, nr. 2-147)
1886-02-14 / nr. 19
Anul al XIV-lea No. 19. IASSI Vineri 14 (2B) reoruane 1d86. Apare Duminica, Miercurea și Vinerea PREȚUL ABONAMENTULUI ȘI ANUNCIURILOR IN IASSI, pe an, 24 Fr. — pe semestru 12 Fr — pe trimestru 6 Fr. IN DISTRICTE, pe an, 2S Fr. — pe semestru 14 Fr.— pe trimestru 7 Fr. STREINATATE..............................................40 FI.~ INSERȚIUNI ȘI RECLAME, rândul ... 60 Bani. ȘTIRI LOCALE » ... 1 FI.EPISTOLE NEFRANCATE, nu se primesc......................... Anunciuri: Pag. I, 50 b. Pag. III, 40 b. Pag. IV, 30 b. Wm 20 bani. CURIERUL (TH. BALASSAN) FOR SIA INTERESELOR GENERALE Calendstrul Săptămânna STIL VECHIUL ȘIDA PATRONUL ȘILEI ________TIMPUL DIN SFPTĂMÂNĂ____ STIL NOU________ȘI UA | PATRONUL ȘI LEI | Răn. Sórelui Arul Serelul"" Fevruarie. 1" ~ ” Fevruarie. 9 Duminică Sf. Martir Nicefor 21 Duminică Elefterin 6—49 5—36 10 Luni Sf. Martie Haralambie 22 Luni Eleonora 6—48 5—37 11 Marți Părintele Leon papa Romei La 14 Februarie Pătrarul din urmă 23 Marți Petru C. 6—47 5—39 12 Mercuri Sf. Apostol Arhipomă și vânf 24 Mercuri Severus 6—46 5—40 13 Joi Părintele Leon Episcopul Satanei * 25 Joi Victoria 6—45 5—42 14 Vineri Cuv. Păr. Timotei din Simvoli 26 Vineri Ap. Mateiu 6—43 5—44 15 15 ______________Sâmbătă_______Aflarea ref. sf. Martir din Eugenia__________________________ 27 Sâmbătă Alexandru 6—41 5—46 Disră domnii abonați. Administrațiunea ziarului nostru a început a trimite de la 1 Ianuarie curent onor, sei abonați pentru propria D-lor înlesnire, prin cărți poștale compturile respective de sumele ce datoresc pentru abonament până la 1 Ianuarie al anului 1886. In urma acestor cărți poștale, mulți din onori noștri abonați s’au grăbit a ne aguita sumele datorite și noi nu lipsim a li exprima prin acesta mulțumirile vastre cele mai sincere.— Adresăm totodată respectuosa rugăminte tuturor din abonații noștri, cari sunt încă in restanță cu plata abonamentului, să bine-voiasca a ni’l aquita cât mai curând, considerând multiplele cheltuieli re are administrațiunea pentru aparițiunea regulată a ziarului. Administrațiunea. CONRESPONDENȚI ÎN STRĂINATATE: Pentru FRANCIA : se primesc anunciuri la Domnul Adam, négociant-comissionaire 4, rue Clément Paris.— John F. Jones, 31 bis, Faubourg Montmartre , 31, Passage Verdeau, Paris.— Societate mutuală de publicitate, pentru anunciuri și reclame, Paris, D-nul Lorette, 51 bis strada St. Anna.— Pentru AUSTRIA și GERMANIA la Rudolf Messe Seilerstatte No. 3, Wien. Rotter & C-o Riemergasse 12 Wien.—Pentru ANGLIA la D. John F. Jones, 166, Fleet Street^-Load^a, E. C. Manuscriptele nepublicate WJn iVf. A apărut de sub presă : SUGRUMATORII DIR PARIS Roman Contimporan Traducere de Gr. N. E PART JE A I. se află de vânzare la Tipografia nostră, prețul » iei, cerere ae prin funețe se pote* adresa prin timbru postal. Comitetul Societăței de Binefacere din Iași Aduce viile sale mulțumiri publicului iașan care ca totdeauna au dat și de astă dată binevoitorul seu concurs, cu ocasiunea balului de la 1 Fev. 1886. Tot odată mulțumesce d-nei Ana Sturza și d-lor comisari de amabilul lor concurs. Balul a produs suma de lei 1794 40 Cheltuielile 598 70 Beneficiu net 1195 70 Asemenea aducem tote ale nóstre mulțumiri d-lui general Catargi, d-nei Effie Cerkez, și Prințului și P sse Catestcheff, care au contribuit prin ofrandele lor la sporirea beneficiului acestui bal. Comitetul Aducem la cunoștința generală că in sala balului s’au găsit un lanț de ceasornic; proprietarul este rugat a se adresa la d-na vicepreședintă Maria A. Catargi, stradela 40 de Sfinți No. 3. MULȚUMIRE. Subsemnata Elena Ivanovici, domiciliată in Iași, aduc viele mele mulțumirii lui Dr. Zamfirescu, pentru interesul ce a pus în căutarea, de bala care sufeream, făcându-mă scoatesa numai prin buna îngrijire a D nnei-sale. Pentru care-i voi fi etern recunoscătore. Elena Ivanovici, 1886 Fevruarie in 10. MMe vânzare Se află de vânzare 90 stoguri fin calitate bună și alese din 50, cari le am pe moșiele mele Frăsulenii, Sârca și Șendrenii din județul Iași plasa Braniștea, recolta 1885. Doritorii de a le cumpără se pot adresa la proprietar in Iași. Stefan C Șendrea. Di MMILFE casel e din strada MW YttiAflOMv Bărboi în doua etaji având grajd, șură, pivniță și tóte cele trebuitore în bună stare; a se adresa la subsemnatul în acele Gasse. M. Boghean. IASSI, 13 Fevruarie 1886. CE NE TREBUIESCE ? Daca ne vom lua după plângerile oposițiunei, care zugravesce tablourile cele mai sinistre în privința starei politice, naționale, financiare, industriale, culturale, agronomice etc. etc. am trebui să exclamăm cu toții: finii Romániac, precum au exclamat odinioră Polonia. Déci vom crede pe pesimiști, cari susțin din tote puterile, că nici o țară din lume nu se află într’o situațiune mai deplorabila decăt România, am trebui să ne pregătim asemenea succelura și să emigrăm la Africa, la America sau în altă parte a globului terestru, precum fac alte popore. Dacă în fine, am trebui să credem orbesce susținerile optimiștilor, cari represintă pe România sub tabloul cel mai fermecător, cari susțin că țara nostră este adevăratul paradis, în care curge numai lapte și miere, în care există libertățile cele mai neîngrădite, unde omenii trăiesc în cea mai mare abundență, unde își căștigă pânza de tote zilele, fără a versa nici o picătură de sudare, am trebui să ne considerăm de omenii cei mai fericiți din lume. Secolul nostru rase, nu este secolul idealelor, nu este secolul ilusiunilor, ci secolul realismului. Noi calculăm asta-<zi cu cifre positive, și astfel ar fi de prisos ca să vină cineva și ne voiasca a ne demonstra că de două ori două face șase, iar nu patru. Acum nu ar mai crede nici copii în acestă teorie. Secolul nostru este atât de luminat, atât de practic, atât de trecut prin ciur și prin sită, încât nimenu se mai lasă indus în erore prin cuvinte dulci și prin fraze oratorice. Astăzi realitatea joca rolul cel mai principal și acesta dicțiune am putea s’o ilustrăm prin multe comentare eloquente. Insa interesul general nu pretinde ca să se facă comentare, ca să se facă multe promisiuni și frase oratorice. Se scie, că într’un timp iluminat ca al nostru, oratorii nu mai joca un rol excepțional și fenomenal. Ei sunt mulți la numér! Ei însé nu mai au puterea de odiniora de a fermeca pe omeni prin cuvântarea lor. Și pentru ce ? Tocmai, pentru că omenii s’au obicinuit deja cu discursuri fulgerătore și nu le mai acordă nici o atențiune. Este întocmai ca acea fabulă, când băietul de păstor alarma pe ceilalți păstori prin strigarea că lupul a dat în turmă. Acesta strigare a găsit cre$iment cătva timp, până când în fine nu i-a mai acordat nime cea mai mică atențiune și că lupul a sfâșiat în adevăr turma în una din jile, fără ca cineva sé fi venit în ajutorul bietului păstoraș. țficem dér că astăzi s’ar încerca cineva în zadar a speria „pe lup cu pelea caei.“ Astăzi nu mai avem trebuință de asemenea alarme; suntem destul de maturi spre a deosebi binele de réu, spre a alege neghina de grău. In timpii în cari trăim, nu mai avem trebuință de discursuri oratorice, de articoli fulgerători prin ziare, de promisiuni fermecătore. Dar de ce avem trebuice ? vor întreba unii și alții. Avem trebuință mai înainte de tate de un guvern sincer, activ și cu durere de inimă pentru binele țetei. Avem trebuință de nișce represintanți ai Națiunei reali, desinteresați, cu iubire de patrie, cari se nu pună interesele personale, materiale, de partid și de coterie mai presus de interesele naționale. țin ne bine organizată, de o magistratură independentă •*.—a Trebuie să av linte de tóte conducători didenți. Acestea ar fi dincipalele condițiuni ca țeva potă realiza un adevarat Déca vom întru elemente, putem fi siguri ce înainte și timp au DOC iproga ea mergem ca racul. Atunci vom pi ri câ țara nostrâ va fi respinsu și în afară, că industrii iul ei vor înflori, că solul •ventat de natură va fi mul mod rațional și va producecite și că România ar fi un adevărat Eldorado. Și se nu ni se <fică că exagerăm. Pământul nostru este din cele mai fertile, climatul nostru este dulce, vegetațiunea este cea mai abundentă. Avem de tóte cari sunt necesare nu numai pentru hrana, dar chiar și pentru comfortul nostru. Avem vite frumóse de tot felul, păduri seculare cari produc lemnăriile cele mai bune, multe fluvii și rîuri cari conțin o bogăție imensă de pe sci și așa mai departe. Este dar învederat că o asemenea țară bogata, având și o administrațiune bună, nișce omeni de bună credință în capul afacerilor, trebuie să progreseze, trebuie să fie fericită. Materialul esențial pentru acesta fericire nu ne lipsește prin urmare, avem dar trebuință numai de ingredientele necesare, de sare și de piperiu, fără de care nu pute fi gustosă nici o mâncare. Viața nostră națională, politică și economică are și ea trebuință de sare și de piperiu, care constă într’un guvern patriotic și într’o administrațiune prudentă. Cunoscem mijlocele de cari putem dispune, cunoscem avuțiile cari ni le procură solul nostru, cunoscem asemenea neajunsurile vostre, dificultățile cu cari trebuie să ne luptăm și căile pe cari am trebui să apucăm spre a înlătura relele existente. Cu prudență și perseverență vom putea ajunge la resultate mari. TELEGRAME Sofia 22 Fevruar. Mai multe bliare rusesc anunță că flotila bulgărescă, ar avea doi ofițeri nihiliști. din Astfel de oficieri nu fac de loc partei cadrele armatei bulgăresci. In pas contrariu agentul diplomat al Rusiei ar fi înștiințat îndată pe guvernul bulgar care iar fi concediat numaidecât. Viena 22 Fevruar. Se telegrafiază din Atena «Corespondenței politice» că demisiunea cabinetului este eminentă. Viena 22 Fevruar. O depeșă adresată din Constantinopoli farului «Noua presă liberă* susține că s’a încheiat o alianță între Serbia și Grecia pe baza unei acțiuni comune contra marinei Bulgariei. Atena 22 Fevruar D. Delyanis primind o deputațiune, a spus că guvernul elen continuă înarmările sale și că n’a luat Avem trebuință de o administra nici 0 care să justifice sgomotele de schimbări pe popor si politice. In urmă a sfătuit se abție de la orice manifestațiune care pute aduce pagube intereselor naționale. Pesta 22 Fevruar. Camera deputaților a adoptat proiectul de budget pe anul 1886. Respundând d-lui Ugrón, deputat al stăngei extreme, care blama politica urmată de guvern în chestiunea orientului, d. Tisza a declarat că el nu era față la întrevederea de la Kremsier, fiindcă nu era acolo vorba de vreo acțiune politică. D. Tisza protestă cu mare energie contra afirmării d-lui Ugron, care spune că guvernul urmărește in cestiunea de Orientă politică ce are de scop să facă pe toți locuitorii părții occindentale a Balcanilor supuși austriatici, și supuși ruși pe toți cei ce locuesc în partea orientală. Guvernul n’are de loc intențiunea de a dobândi supuși noi,, și nu există nici un învoială care să stabilască u sferă de interese comune în Balcani. Dar tote guvernele se silesc să conserve pacea, și vor reuși desigur, pentru că Europa este unanimă asupra acestui punct. Berlin, 22 Februarie. Camera a început discuțiunea proiectelor de lege contra Polonezilor. După un discurs violent al deputatului Wierbiwski, B. Lucius, ministrul agriculturei, a justificat proiectele, bazându-se pe necesitatea unei apărări legitime. Borna 22 Fevruar. Fotiades-Pașa este numit ambasador al Porții pe lângă Quirinal. Filipopoli 23 Fevruar. Se crede că principele Bulgariei, nu se va întorce la Sofia, decăt numai atunci când tote reservelele vor fi mobilizate, și când miliția rumefiotă va fi pusă pe picior de resbel. Pesta 23 Fevruar. «Pester Lloyd» desminte că ar fi vorba de rechemarea comitelui Khevenhuller ca ministru al Austro-Ungariei la Belgrad. Atena 23 Fevruar. Zgomotele răspândite relativ la abdicarea regelui George se desmint. Londra 23 Fevruar. Se scrie din Constantinopoli Ziarului «Daily telegraph“ cum că Grecia ar fi hotărâtă a ceda ordinelor marilor puteri. Paris 23 Fevruar. Puterile sunt dispuse a ratifica în mod provizor aranjamentul turco-bulgar, fără a mai aștepta nici un resultat de la ancheta numită pentru revizuirea statutelor rumefiate. Sofia 24 Fevruar. Guvernul a dat instrucțiuni delegatului său de a cere Serbiei încheerea păcei definitive, reînoirea relațiunilor și demobilizarea iar nu starea existentă de la 14 Noembre, cum cere Serbia. Londra 24 Fevruar. Guvernul a declarat in camera Comunelor că încă n’a sosit momentul de a obținea vreo concesiune în favorea Greciei. CRONICA INTERNA ADUNAREA DEPUTAȚILOR. Ședința de la 11 Fevruarie 1886. Președința d-lui G. Chițu, vice-președinte. Presenți 120 dd. deputați. D. Dinel Schileru cere să se hotărască o zi în care să se pună din nou in discuție proiectul de lege prin care se modifică unele articole din actuala lege a violărilor bunurilor Statului. D. vice-președinte zice că se va repeta cererea făcută comitetului ad-hoc, in studiul căruia se află acestă lege, de a grăbi lucrările sale și a presenta la biurou legea modificată. D. Oroveanu cere din nou să i se pună la disposiție dosarul alegerilor județene din R.Sarat și raportul comisiei de anchetă care a fost trimisă de guvern la fața locului. D. C. F. Robescu prezintă o petiție semnată de mai bine de 60 institutori cari cer să li se aplice legea din 1883 privitore la fixarea salarilor profesorilor. D. Robescu adaugă că cererea acestor institutori, cari au drept la o mărire de salariu cu câte 25 lei lunar, este drepta și cere să fie trimisă la comisia budgetară. Camera decide ca petiția să fie trimisă la comisia budgetară. D. M. Cogălniceanu, având cuvântul, se suie la tribună pentru a-și desvolta interpelarea dsale in privința expulsărei a 6 Români. D-sa declară că acestă interpelare o face din 3 puncte de vedere : din punctul de vedere de naționalitate, de umanitate și de legalitate. In cât privește cele din urmă două puncturi de vedere, interpelarea este adresată guvernului d-lui Brătianu , iaz în cât privește punctul de vorbire de raționalitate, apoi interpolario« avea adresată nu numai guvernului român dar și celui din Budapesta, unde s’a discutat de mai multe ori chestiunea naționalităței române față cu noi. Acesta, adăogi d. Cogălniceanu, ne va permite și nouă să discutăm in parlamentul nostru chestiunea naționalităței față cu poporul maghiar. D. Cogălnicianu declară că nu aparține Daco-Românismului decât ca istoric, dar nu și ca om politic, că este cu totul de acord cu guvernul d-lui Brătianu că nu trebue să se formeze in țară focul are de desordine, de provocări și de revoluții față cu alte țări, că un Stat mic trebue să se țină în relațiile cele mai bune cu tote Statele, că în fine este autoritar și om de ordine și că d-sa este în poziție mai mult decât altul să facă acastă interpelare. Diferența însă între guvern și d-sa este în privința măsurilor de înfrânare a desordinelor și provocărilor ce s’ar face la noi față cu un alt Stat. D. interpelator, după ce face un lung curs istoric, insistând asupra relațielor nóstre cu poporul maghiar, țice că interpelarea sa nu va fi luată într’un înțeles rău de cei de la Buda Pesta, precum nici de poporul maghiar la al cărui amicie are drepturi. Arată politica urmată de Domnitorul Cuza față cu poporul de peste Carpați, convențiile încheiate de dânsul și speră că diplomația acestui Domnitor care avea o inimă românescă și cugeta românesce va eși in curând la iveală. D. Cogălniceanu zlice că legea naționalismului în Ungaria nu este deloc păzită și că d. Babeșiu, într’una din ședințele trecute ale parlamentului din Budapesta, pentru a fi ascultat și de majoritate și de minoritate, a avut curagiul șidică că copii săi cunosc limba maghiară mai bine decât cea română și adaugă că numai un singur deputat din Pesta, d. Mocsaly, a avut curagiul să declare că se înșală aceia cari cred că Ungaria va putea deveni vreodată un Stat național maghiar. D. interpelator țce că națiunea maghiară pe nedrept caută să ne acuze că facem propagandă în favorul Transilvaniei. Ungurilor le pare rău că elementul român se împuțineză în Transilvania, apoi a cui e vina decât a Ungurilor că nu dau Românilor de acolo un regim mai bun de viață. Dacă frații noștri din Transilvania vin la noi și ne cer ospitalitate, putem să le-o refuzăm? Nu f aplause. Nu putem să spunem o minciună și să ne tăgăduim origina nostră. D. Cogălniceanu protestă cu energie contra regimului la care frații noștrii sunt supuși in Ungaria și declară că trebuie să zicem că e destul până aici. D. Brătianu, continuă d. Cogălniceanu, a declarat în Senat, ca ministru, vorbind despre Transilvania, că nu pate să intre în certele dintre cumnatul și sora sa, dar când cumnatul va ridica mâna să loviască pe sora atunci va interveni spre a’l opri ei bine, acésta mână trebuie s’o ridice acuma și să opresca pe Unguri să lovesei naționalitatea română. D. Cogălnicanu descrie cu culori negre și plângând starea Românilor de peste Carpați și fice că regele Carol trebuie să-și aducă a