Curierul Foaea Intereselor Generale, 1888 (Anul 15, nr. 2-144)
1888-10-14 / nr. 114
Sf Apostol Iacov Alfen Sfinții Evlampie și Evamplia Sf. Apostol Filip Apostolul Prov. Tarah și Andronic Martirul Carp și Papii ■• Cuv. Paraschivu (corpul in Iași). Martirul Lukian preotul La 10 Octombre. Lună plină cu timp amestecat. La 9. Anul 1857. La 10. Anul 1877. Se admite in sinul divanului Ad-hoc din țara Românească, votul din 7 Octombre dat in Moldova, pentru principe strain. Armistițiu de câteva ore spre a se îngropa, pentru prima oară morții căzuți in luptele din jurul Plevnei. Românii trec Dunărea pe la Oltenița, fac o recunoștere spre Turtucaia și ucid mai mulți Turci. Se sfințește din nou Catedrala de la Curtea de Argeș. MII. La Domnitorul, visitează pe răniții Români și Ruși, din lupta de la 12 la Dorni Dubic, apoi inspectează avantposturile. Barbu Știrbei Vodă, părăsește tronul țerei Românești și depune puterea in mânile Rușilor. Biserica Română, cu Mitropolitul și Qomnul in frunte, refuză propunerea Papei de a se uni cu biserica catolică. STIL VECHIU ALULA Oct. 9 Duminică 10 Luni 11 Marți 12 Mercuri 13 Joi 14 Vineri 15 Sâmbătă La II. Anul 1877. La 12. Anul 1886. La 13. Anul 1877. La 14. Anul 1853. La 15. Anul 1588. Calaf Septăna â. n. PATRONUL PILEI TIMPUL DIN SĂPTĂMÂNĂ Cătră D-nii Abonați Administrația ruga pe D-nii abonați care au ramas in urmă cu plata abonamentelor se bine-vroească cât de curând a achita, căci la caz va fi nevoită a suspenda trimiterea ziarului și a publica numele și suma ce datorește. Aseminea aduce mulțumirile sale la D-mii abonați care sunt in curent cu plata abonamentului. A" Administrația. De încă trnet Trei apartamente, grajdi, șură, la casele din ograda de pe strada Stefan cel Mare No. 38. Sunt de dat cu chirie de la Sf. Dimitrie a. c. A se adresa la Proprietara Prințesa Aglae Muruzzi. REZULTATUL COLEGIULUI I DE CAMERA din țară sunt: Iași. Iacob C. Negruzzi și Emil A. Mavrocordat (nuanțe conserv.) Restul balotaj. Botoșani. Boacovici, Alex. Lahovari și Goilav (n. conservatore). Vasluiu. Petru Carp și I. Negrea (o. conserv.) Boman, Lupu Bogdan și Ariton Goilav (n. conserv.) Bacău. Ghica Comănișteanu, Ernest Sturza, P. Em (a. conserv.) Folticeni, Gh. Safta și C. Ghițescu (liberali) Borohoiu, Teodor Calimah și C. M. Stroici (n. conserv.) Huși. Maiorescu și maior Teleman (n. conserv.) ^ Beriad, I. M. K. Epureanu, Colonel Vrabie și D. G. Iamandi (n. conserv.^ Tecuciu, M. Balș (n. conserv.) și T. Anastasiu (liberal). Galați. Lascar Catargi și Th. Rosetti (n. conserv.) Brăila. N. Blaremberg și A. Simu. Piatra. Col. Rosnovanu și Grigore Cozadini (n. conserv.) Focșani, G. Apostolescu, G. Guță (a. conserv.) București, Vernescu, M. Ghermani, P. Carp, Pache Protopopescu și General Manu (o. conserv.) Giurgiu, G. Lahovari și I. Lahovari (o. conserv.) Pitești: I. Rădulescu și A. Vernescu (o. conserv.) Târgu-Jiu, Maiorescu și A. Camărășescu (o. conserv.) Calarași. A. Narghiloman și I. Poenaru-Bordea (□. conserv.) Caracal, D. Popescu și C. Cezian (n. conserv.) Slatina, Dim. Protopopescu (liberal) și 0. Deleanu (o. conserv.) Câmpu-Lung, N. Crețulescu și Negulici (o. conserv.) T.Măgurele, Geo. Manu, G. Vernescu și Gr. Peucescu (o. conserv.) Târgoviște, C. Receanu, C. Olănescu (o. conserv.) Craiova. Prințul Știrbeiu, Sava Somănescu, August Pesicov (a. conservi al treilea balotaj. Ploești, G. Gr. Cantacuzin (n.) Vâlcea, Al. Lahovari, V. Pleșoianu, m. conserv.^ Buzeu, A. Marghiloman, I. Dimitriadi și C. Boranescu (tu cons. It.Bulat, M. Ghermah) și I. Urfidișteanu (a. conserv.,) Severin, Gr. Constantinescu, Dr. N. Gavrilescu (a. conserv.) al 8 balotaj. 4 i Anul al XVI-lea No. 114. IASSI Vineri 14 (26) Octombre 1888._____Apare Duminica, miercurea și Vinerea PREȚUL ABONAMENTULUI ȘI ANUNCIURILOR [NASS], pe an. 24 Fr. — pe semestru 12 Fr— pe trimestru 6 Fr. IN DISTRICTE, pe an. 28 Fr. —pe semestru 14 Fr.— pe trimestru 7 Fr. STREINATATE ................................................40 Hr.— INSERȚIUNI ȘI RECLAME, rândul ... 60 Bani- ȘTIRI LOCALE » ... 1 Fr.— CURIERUL (T II. BAL ASSAN) FOAEA INTERESELOR GENERALE EPISTOLE NEFRANCATE, nu se primesc. . . . Anuaciuri: Pag. I, 50 b. Pag. 111,40 b. Pag. IV, 30 b. Ilin ilt*. 20 bani. SECHESTRAREA LINIILOR Itzkani -Jassy-Roman-Botoșani CAROL I. Prin grația lui Dumnezeu și voința Național , Rege al României. La toți de față și viitor, sănătate: Asupra raportului ministrului Nostru secretar de Stat la departamentul lucrărilor publice sub No. 10,262 . Vednd jurnalul consiliului nostru de miniștrii sub No. 10 din ședința de la 5 Octombre. Am decretat și decretăm ce urmează: Art. 1. Jurnalul sus citat este aprobat de Noi. Art. 2. Ministrul Nostru secretar de Stat la departamentul lucrărilor publice este însărcinat cu aducerea la îndeplinire a acestui decret. Dat la Castelul Peleș, la 7 Oct. 1888 CAROL. Ministru lucrărilor publice, Alex. B. Știrbeiu. No. 2919 Raportul d-lui ministru al lucrărilor publice către M. S. Regele. Sire, Am onore de a supune Majestații Vóstre alăturatul jurnal sub No. 10 al consiliului de miniștrii, din ședința de la 5 Octombre, relativ la măsurile ce se propun de a se lua, relativ la luarea explotarei căilor ferate Ițcani- Iași-Roman-Botoșani, rugând’O dacă îl aprobă, să bine-voiască a semna alaturatul act proect de decret. Sunt cu cel mai profund respect, Sire, Al Majestăței Vostre, Prea plecat și supus servilor, Minist, lucrărilor publice Alex. B. Știrbeiu. No. 10,262 1888, Octombre 7. Jurnalul consiliului de miniștrii. Consiliul de miniștri, în ședința sa de la 5 Octombre 1888. Având în vedere referatul d-lui ministru al lucrărilor publice No. 10,115, prin care propune înființarea sechestrului de către Stat pe liniile române explotate de compania Lemberg-Cernătuți-Iași. CONRESPONDENȚI ÎN STRĂINATATE: Pentru FRANCIA : se primesc anunciuri la Domnul Adam, négociant-comissionaire 4, rue Clément Paris.— John F. Jones, 31 bis, Faubourg Montmartre , 31, Passage Verdeau, Paris.— Societate mutuală de publicitate pentru anunciuri și reclame, Paris, D-nul Lorette, 51 bis strada St. Anna. Pentru AUSTRIA și GERMANIA la Rudolf Messe Seilerstatte No. 3, Wien. Rotter & C o Biemergasse 12 Wien.—Pentru ANGLIA , D. John F. Jones, 166, Fleet Street, Londra, E. C. Manuscriptele nepublicate se vor arde. Considerând că corupturile de explotare a liniilor române, administrate de compania Lemberg-Cernăuți-Iași, nu sunt întemeiate pe înregistrări făcute în conformitate cu o ținere regulată de scripte în comptabilitate , ea nu sunt însoțite de acte justificative și că conțin numerose neregularitâți. Considerând că Statul se află pus în imposibilitate de a controla și verifica aceste corupturi, de vreme ce la sediul comitetului dirigent, organ legal al societatei la București, nu se află o comptabilitate proprie și deosebită pentru liniile române; Considerând că din acest fapt rezultă numerose neajunsuri în detrimentul Statului. Considerând cu contrariu disposițiunilor art. 15 al actului de concesiune, și contrariu sentinței arbitrale din 15 Maiu 1872, liniile române nu au o administrație proprie și deosebită, comitetul dirigent din București și direcțiunea de explotare din Iași fiind niște organe fără puteri și cari există numai de formă. Considerând că contrariu numeroaelor lovituri ale guvernului, concesionarii au refuzat întotdeauna a se conforma stipulațiunilor art. 6 relativ la materialul rulant. Considerând într-un mod general reaua administrație a liniilor române de către compania Lemberg-Cernauți- Iași, constatata atât din compturile de explotare pe anul 1887, cât și din acelea ale anilor precedenți. Având în vedere art. 80 al actului de confesiune; Decidem: Liniile române ale companiei Lemberg-Cernăuți-Iași se vor sechestra pe risipul și pericolul concesionarilor. Sechestrul se va înființa în ziua 18 Octombre 1888, orele 12 din Ji. D. ministru al lucrărilor publice este însărcinat cu aplicațiunea sechestrului, și se numește ca executor de sechestru d. G. I. Duca, director general al căilor ferate ale Statului, și, lacal de împiedecare a d-lui Duca, D. E. Miclescu, sub-director general în aceeași administrație. Orice drept de administrațiune și de explotațiune a comitetului dirigent din București și a directorului de explotare din Iași încetează de la data de 18 octombre 1888, orele 12. Toți funcționarii liniilor sechestrate sunt puși sub ordinele executorului de sechestru din ziua întrărei sale în funcțiune. Acesta decisiune va fi publicată, în țară, în „Monitorul oficial“, la Viena, in jurnalele „Fremdenblatt“, „Presse“, „Neue Freie Presse“ și la Londra în jurnalele „Times“ și „Daily News“. D. ministru al lucrărilor publice este autorizat să execute disposițiunile presentului jurnal. Th. Rosetti, P. P. Carp, Al. B. Știrbeiu, General C. Barozzi, M. Germani, Al Marghiloman, UniY»inni. STIL NOU ^ IOA j PATRONUL PILEI A<p&rifh* Apus. Sorelui Oct. ~ — ■ - 2 -------------^| 21 Duminică Ursula 1* nlift^fT . 5— 4 22 Luni Cordula 6—25 5— 3 î 23 Marți Ioan din Cap. 6—27 5— 2 24 Mercuri Rafael 6—28 5— 1 25 Joi Crisant 6—29 4—59 26 Vineri Evarist 6—30 4—58 Qn ej*__o,. a oo a un IASSI 13 Octombre, 1888. Situația în România ir. „Gazeta de Colonia“ urmeza: „La aceste succese necontestabile ale activităței sale din lăuntru, ministerul liberal mai pute adăuga la activul său :—reboiul glorios din 1877; independența țarei întemeiată prin propria putere a națiunei; înălțarea la rangul de regat, recunoscută de Europa ca bine meritată de România ; autocefalia bisericei, ortodoxe române; priceperea de către tenérul Regat a insemnăturei alianței de pace, încheiate de puterile centrale. Pe lângă tote aceste mai trebuie încă observat, că forțele militare ale României sunt astăzi altmintrelea organisate și întărite, decât înainte, pentru armamente și lucrări de fortificare s’au cheltuit de la 1863 pănfi la 1876 19 milióne , și de la 1877 până la 1887 127 milióne. Astfel se Înfațișazi prin repedea nostra ochire, desvoltarea modernă a tőnorului Stathmárén. Cu tóte imperfecțiunile și relele ce nu se pot înlătura decât cu încetul, munca poporului și munca bărbaților, cari s’au aflat la cârmă, merită de a fi recunoscută și apreciată. „La cele ce preced mai sunt a si adăuga faptele urmatore : Regularea succesiunei la Tron, prin care s’a întemeiat dinastia în mod definitiv, înființarea domeniului Coronei, în contra cărei oposițiunea unită a făcut atacurile cele mai nedemne. „Este necontestat că Regele Carol a luat o parte însemnată în conducerea afacerilor spre propășirea țerei Ar fi lpsă ac drept .. nesocoti activitatea d-lui Bratianu și a colaboratorilor sei. „împrejurările, în cari s’a retras cabinetul liberal, sunt îndeajuns caracteristice prin faptele următore : Brătianu dispunea în Senat ia aprope unanimitatea voturilor și în Cameră de o majoritate de peste dosé treimi. Adversarii dădeau asaltul în contra bânci ministeriale, provocând în Cameră scandalurile cele mai neauzite, organizând, priobându le tocnite, desordine de strado și atacuri în contra Palatului regal și Parlamentului. „In tote tulburările aceste, uneltirile panslaviste au jucat un rol aprope fățiș. In anii din urmă agenții cunoscuți ai panslavismului întreținau în București, Brăila, Călărași, Giurgiu și Turnu-Severin o sumă de Imeni fără capotéiu, Muntenegreni, Bulgari, Bosniaci cu scopul de a fi itrebuințați în resvrtuirile din Bulgaria; în același timp aceștia erau utilizați și in agitările ce se pregatau în România. „Ținta urmărită de aceste agitări panslaviste este de a p.".ralisa orice acțiune, politică a RostAn' L Asta<și ele au avut deocamdată un succes parțial, înlăturând de la cârmă pe d. Bratianu, adversarul lor principal, și producând confusiunea și nesiguranța în conducerea afacerilor Shtului. De folos ca trei membrii din cabinetul actual se declară dispuși a continua politica urmată pănă acum, când tot regimul interior al torei se afla în mânile reacțiunei, în mânile unor persone cu tendințe rusofile și partizani ai diferiților pretendenți ce din nou și-au ridicat capul? Junimiștii—Rosetti, Carp, Maiorescu—sunt căpitani fără soldați și ofițeri, fară influență și farâ încredere. Tote aoste, ei se așteptă de la Rege. Ei nu sunt stăpâni asupra guvernului, eu pot deci să conducă afacerile Statului în folosul tronului și al rațiunei. Guvernul este dislocat, fără unitate și fără putere reală. Funcțiunile se împart între acei cari s’au ridicat prin scandaluri parlamentare și turburări de stradă. Trista lozincă a acestor adunături de omeni este de a resturna totul ce a fost făcut sub Bratianu. Agenții paoslaviști cutreerâ țara în tota libertatea, făcând propaganua cea mai activă pentru pravoslavnica Rusie, pentru „pravoslavnicul“ Cuza și în contra Regelui „papist“. „Faptul înlâturărei guvernului Brătianu, prin tulburări de strada, ostilitatea fățișă a noului minister în contra regimului liberal, tote aceste au produs cea mai mare confusiune în spiritul public. Orice amestec al uneltirilor panslaviste este negat atât oficial cât și oficios, ceea ce asigură tocmai acestor uneltiri toleranța și impunitatea. Brătianu și partidul liberal combat, ca și înainte, intrigile musefirești, îndreptate în contra ordinei stabilite și apără cu energie tronul în contra acelor agitațiuni culpabile și primejdiose. Cu tote aceste Brătianu este combătut de guvernul actual ca cel mai mare dușman, pe când unis istorii și partizanii Rusiei sunt ocrotiți de administrație. „Partidul liberal este decis a’și face datoria și va urma pe calea ce’i este indicata de interesele naționale. Insă o mare îngrijire cuprinde pe toți omenii, cari lupta pentru libertatea și independența României, căci nu se știe ce va aduce ziua de mâine mult încercatei țâri. „Panslavismul are unul și același scop nestrămutat; acesta este întinderea dominațiunei rusești peste Dunăre, și deci peste România, care trebue mai întâia îngienunchiatâ la rolul unui vasal rusesc. Sub guvernul Bratianu acesta ținta era urmărită prin amenințări și cu mijloce violente. Sub un alt guvern se vor întrebuința póte lingușiri, promisiuni înșelătore, și chiar și corupțiunea, unde va fi cu putință. Ținta însă remâne nestrămutat aceiași. Fârâ a fi convinși, sperăm totuși că bărbații politici, cari vor eși învingători din unelte electorale, vor ști să insiste tot atât de bine ademenirilor, precum ministerul precedent a stat neclintit în fața amenințărilor“.