Curierul Foaea Intereselor Generale, 1888 (Anul 15, nr. 2-144)

1888-10-26 / nr. 119

direct in cauză. In fie­care guvernă­­mânt se va forma un comitet com­pus din guvernatorul provinciei, pre­­cum și de un anume număr de re­­presentanți ai proprietaței forestiere, și care va fi însărcinat cu aplicațiu­­nea acestei noui legi. Alte propuneri având de scop de­­ ameliora situațiunea economică nu­­sunt discutate in revistele agri­­""ebuie a semnala ca unul din ‘­Ctualmente in studia : ere si producțiunea carnei u '’a articol de expor­tația, substitui expor­tațiunei , a căror venz are in afară devia ții in­c i mai deficilâ. „Gazeta de Moscova“, care a su­gerat mai intăiu acesta idee, arată și dificultățile ce întâlnește in Rusia cre­șterea rațională a animalelor, care se găsesc chiar actualmente decimate de freqvente epizotii. Ziiarul „Le Messager Officiel“ a pu­blicat de curând disposițiunile luate de ministerul de interne în scopul de a preserve țara întreagă de perderile considerabile ce provin din cauza a­cestei maladii. Nu suferă numai co­­mercial exterior, dar chiar cultura pământului care e privată de canti­tatea de ingrășeminte necesare, sănă­tatea publică, desvoltarea fizică a co­piilor, suferă triste consecințe. Datele statistice culese in 1886 au permis de a constata in tot imperiul exis­tența a 28 milione de capete de vite mari, 62,500,000 capete de vite mici și mai mult de 19,500,000 cai. Aceste cifre dau o vită cornută pen­tru 4 locuitori, un cap de vită mică pentru 2 locuitori și un cal pentru 5 indivizi. Ar resulta că perderea unui cap de vită mare ar diminua resursele fiscale a patru persone, insă in singurul an 1886, epizootia a decimat in imperiu 548,768 vite cornute, perdere care a ruinat sau cel puțin a slăbit resur­sele a aprope 2 mil. de locuitori. Pesta bovina a fost propagată mai tot­deauna de turmele de animale mari la Berlin, care a fost inaugurat la 1 Octombre 1887, in scopul de a în­lesni vinderea lor pe piețele străine. Esportațiunea cailor ruseșci este destul de strânsă și departe de a fi un ra­port proporțional cu producțiunea na­țională ; asemenea guvernul imperial se silesce de a găsi debușeuri noui pentru acesta parte a industriei agri­cole, căutând mijlocele de a face cu­noscut cât mai bine streinilor caii de rase atât de diverse, cari sunt cres­cute în imperiu, și a căror preț de vânzare este destul de moderat. In Franța ca și în Germania, un cal de călărie convenabil costă 1500 până la 1800 franci, pe când în Rusia prețul unui cal de aceeași calitate nu întrece suma 250—300 ruble sau 625—750 franci. Guvernul a înțeles că timpurile au trecut, când cumpă­rătorul venea să caute el însuși o­biectul de care el avea trebuință; as­tăzi negustorul trebue să meargă îna­intea cumpărătorului. Dacă esportațiunea cailor ruși este atât de neînsemnată, acesta vine de acolo că acești cai sunt puțin cunos­cuți pe piețele streine; asemenea cre­­ațiunea în principalele capitale ale Eu­ropei, de deposite analoge celui de la Berlin, ar contribui fără îndoială a deschide noui debușeuri producătorilor ruși. Tot profitul ar rămânea al țarei es­­portatore, și nu este oare permis de a gândi că Francia, spre exemplu, care sufere de lipsa de cai, nu ar obținea avantage seriose, aprovisionându-se din Rusia ? Curcirea raselor franceze mai cu sema acelor normande cu vasele de Kabardia, atât de apreciate pentru ser­viciul artileriei, sau cu caii din Kir­­ghisk­, cari sunt mai mulți de 800,000 sau încă cu cei de Caucaz, de cari cavaleria neregulată să servă cu atâtea profite, n’ar fi destinate a furnisa mai târziu remontei sujeți escelenți, și pen­tru ce nu s’ar face, în unul din de­positele de remontă franceza, o încer­care analoga cu cea de la Berlin și "e la care se face a se aștepta flu­­viu pe marile căi de comunicație din mase resultate­­ sud către centrul Rusiei. Noua lege regulează aceste trans­porturi in acest mod că, in regiunile unde transportul nu se pote face cu drumul de fer, turmele caiotere nu au nici un contact cu animalele din localitățile cari le traverseza; pe urmă ea creadă asupra linielor ferate un ta­rif special redus. Se speră că acest transport obligator pe drumul de fer va avea ca efect diminuarea mortali­­tăței vitelor. Sunt 10 ani­ când acesta mortalitate era principalul flagel al creșterei vitelor cornute in guvernă­mântul Novgorod, Tver, St. Peters­burg și Jaroslaw. Perderea mijlocie a animalelor domestice in singurul gu­vernământ al Novgorodului a atins cifra de 23,500 capete de vite pe an. Singurul fapt că transportul vitelor s’a efectuat de la 1876 pe drumul de fer și că vitele atinse de maladie erau imediat omorâte a avut de re­­sultat diminuațiunea și în urmă dis­­parițiunea complectă a contagiunei. Fapte analoge au fost constatate în guvernământul Pskoi­, St. Petersburg, Tver și Iaroslav, unde după 10 ani, în urma aplicațiunei acelorași măsuri, epizootia a dispărut cel puțin de sub forma epidemică. Guvernământele O­­lonetz și de Vologda, în cari n’au in­trat de loc vite în stepe n’au fost nici­odată contaminate. Se studiază încă și alte măsuri proprii pentru diminuarea coșurilor de pesta-bovina, așa ca asigurarea obli­­gatore a vitelor, o mai mare indem­nitate pecuniara atribuită proprietarilor animalelor decimate, măsuri cari vor exercita o influență favorabilă asupra estensiunei crescerei vitelor în Rusia. Diverse jurnale economice aduc mari laude crescerei cailor rusesci în ve­derea esportațiunei. Să scie că admi­­nistrațiunea harajelor ruseșci a fondat de curând un deposit (Ec. Națională) CURIERUL TH. BALASSAN TELEGRAME New-York 3 Noembre. De când cu măsurile luate în contra lordului Sack­­viile sorții d-lui Cleveland ca candidat­a presidenții, sporesc; prinzătorii îl iau cu 10 contra 8, se crede că d. Cleveland va întruni o majoritate de 10,000 voturi. Viena 3 Noembre. D. Duca, director al cailor ferate române, a fost primit in timpul dimineței de către minis­terul de comerț căruia a declarat, în numele guvernului român, că drep­turile acționarilor liniei Cernăuți-Iași vor fi pe deplin ocrotite și că seches­­trarea este o măsură curat adminis­trativă. Belgrad 3 Noembre. Prima ședință a comisiunei pentru constituțiune s-a deschis la 11 ore de regele, care a rostit un mare discurs după care el a intrebat dacă comisiunea se va pro­nunța pentru revizuirea constituției ac­tuale sau pentru crearea unei noui constituții. In urmă sub-comitetul a fost ales. El se compune din trei mem­bri din fie­care partid, adică 9 membri. Regele sau vice-președinții comisiunei vor presida sub comitetul. Berlin 3 Noembre. „ Monitorul Im­periului“ vorbind de comentariile rău­voitore ale unei părți din presa ber­­lineză asupra răspunsului împăratului la adresa municipalității din Berlin, declară din ordin imperial că limbagiul organelor liberale din capitală au atins simțămintele împăratului având în ve­dere relațiunile speciale ale autorită­ților municipale cu acesta presă, Im­­peratul a socotit că cuvintele sale ar putea să contribue să facă să înceteze asemenea incoveniente. Sofia 3 Noembre. Iată testul ros de cai rusesci Ipunsului la discursul tronului: Represionanții poporului bulgar con­­vocați în a doua sesiune ordinară sunt fericiți că pot să prezinte Alteței Vos­­tre Regale simțimântele de adânc de­votament și de iubire de care poporul este însuflețit catră suveranul său. Re­­presentațiunea națională a ascultat cu bucurie cuvintele Alteței Vostre regale zicând că grație păcii generale precum și mulțumită, finiștei și ordinei care domnesce în țară draptă, causa Bul­gariei se consolidezá din zi în zi și că­­ speră că guvernul sub întâlapta Voatră direcțiune va desfășura tóte sfaturile sale pentru a asigura Bul­gariei un viitor strălucit și fericit. Deschiderea liniei Zaribrod-Vakarel umple inima poporului bulgar cu o dreptă mândrie; el a arătat că scie să ocrotescă drepturile sale și să respec­­teze obligațiunile sale, și că posedă darurile și calitățile necesare pentru a-și îndeplini singur afacerile sale și de a îngriji de buna stare și de pro­gresul său; practica pe care poporul bulgar a dobândit-o prin construirea acestei linii îi va servi asemenea în viitor în timpul esecuțiunii unor ase­menea întreprinderi cari releveza bu­nul train general al țârii. Călătoriile cu Alteța Vostră le-au făcut în țară au dat poporului putința de a exprima simțămintele sale de a­­dfuncă iubire și devotament cătră per­­sona aceluia care și a consacrat viața serviciului patriei și care ține drapelul independenței și al libertății Bulgariei. Poporul își va aduce aminte de marile sacrificii ce faceți pentru ocro­tirea libertății și drepturilor sale, și va fi tot­deauna gata să profagă și să apere pe suveran și călăuza sa. Cuvintele Alteței Vostre regale pen­tru buna instrucțiune și desvoltarea vitejei armate bulgare ne-au pricinuit o mare satisfacție. Sacrificiile cu po­porul face și va face pentru menținerea armatei sunt nisce dovezi manifeste de încrederea și de speranța ce avem în­­tr’ânsa, iar represintația națională convinsă că subt înalta direcțiune a e Alteței Vostre Regale, Bulgaria va a­­vea in­tot­deauna armata sa instruită in­disciplină demnă și gata să răs­pundă misiunii sale. Representația națională ne ignorând de loc trebuința indispensabilă și în­semnătatea unei bune organizații in­­teriore a Statului, va studia cu în­grijire particulară și atențiune toate proiectele de lege și propunerile pe cari guvernul le va presinta Adunării și tot ce-i vor dicta datoriile și inte­resele patriei. Trăiască Alteța Sa Regală Ferdi­nand I, principe al Bulgariei. D. V. A. Urechiă reîncepă cursul său la facultatea de litere din București. D-lui face anul acesta, Lunea de la 4 ore p. m. istoria secolului al XIX-le, iar Mercuri la aceiași oră, continuă istoria de la se­colul XI-lea înainte. In curând va sosi în capitală fostul O­­fițer Dietrich, representant al fabricat Grasson și comp. din Magdeburg, care se află actualmente in Sofia, pentru a primi de la ministerul de resbel o însemnată comandă de material de resbei, necesar fortificațiunilor. Sâmbătă s-a oficiat un Te-deum la bi­serica Cretzulescu pentru scăparea de ori­ce pericol a împăratului Rusiei și a fa­miliei sale, cu ocasiunea deralrărei tre­nului imperial. La acest Te deum au luat parte toți miniștrii puterilor străine, precum și au­toritățile civile și militare. Se afla de asemenea față și M. S. Re­gina Natalia a Serbiei M. S. Regina Natalia, Elice .Românul­ pregătește un protest, ce-l va supune si­­nedelor din Petersburg, Constantinopole, Athena și București. Cele trei din urmă sinode nu se vor amesteca în acesta afacere, de­ore­ce nu e de competiuța lor; în­cât privește cel din St -Petersburg, el va remâne pasiv, pentru că țarul ar fi declarat, că nu se va amesteca de loc în acesta afacere. Reconstrucțiunea fabricei de hârtie de la Letea, distrusă in parte in urma incendiului din anul trecut, este definitiv terminată. Zi­lele acestea face »R Lib.“, se va proceda la recepțiunea provizorie a lucrărilor. Din partea ministerului industriei s’a dele­gat d. inginer Bele?, ca să ia parte in comi­siunea de recepțiune. D. Cornea va deschide un­­ Comptuar de scumpt” in Calea Victoriei, cu un capital de 50,000 fr, pe da­ta de 1 Nov. viitor. CRONICA INTERNA M. S Regele a primit din partea M. S. împăratului Brasiliei o scrisore prin care ’I notifică, că, reîntors in Statele Sale a reluat frânele guvernului. M. S. Regele a primit din partea M. S. Regelui Italiei o scrisore prin care­­ notifică căsătoria fratelui său A. S. R. Principelui Amadeo Ferdinando Maria de Savoia, Duce de Aosta, cu A. S. I. Prin­cipesa Maria Letizia Eugenia Caterina A­­delaide fiica A. S. I. Principelui Jerome Napoleon. Duminică la 11. 50, cu trenul ordinar, a sosit in Capitală M. S. Regele însoțit numai de adjutantul de serviciu. Pe peronul gărei se aflau toți miniștrii, afară de prezidentul consiliului care era absent, generalul Cernat, do. Lahovari president, Filitis procuror general, Silion și Petrescu, consilieri, la Înalta curte de casație, domnii Prefecți și Comandantul pieții. D. Melic, secretar general al ministe­rului cultelor și instrucțiunei publice, și-a reluat funcțiunea de inspector general pro­vizoriu detașat. Personalul fabricei de iarbă de pușcă de la Lăcăluțe, va fi In săptămâna vii­­tore trecut In inspecțiune de d. inspector general al artileriei general Arion. ACTE OFICIALE. D. Grigore I. Ghica, ministru plenipoten­țiar, actual delegat în comisiunea europeană a Dunărei, este numit trimis estraordinar și ministru plenipotențiar pe lângă M. S. împă­ratul Germaniei, Regele Prusiei. D. Scarlat Orăscu, fost magistrat, este nu­mit in funcțiunea de comisar-inspector clasa I pe lângă prefectura poliției capitalei, in locul aflat vacant prin demisionarea d-lui A. Davila. D. Dr. B. Sandovici, actual medic la plasa Muntele din jud. Suceava, se permută în pos­­tul vacant de medic al urbei și spitalului Ba­­­adag din județul Tulcea, provisor pănă la concurs. LINIA LEMBERG-CERNAUȚI-IAȘI .Deutsche Zeitung* scrie în acesta pri­vință cu data de 31 Octombre. Ieri s’au luat în primirea statului ro­mân liniile române ale drumului de fier Lemberg-Cernăuți-Iași. Cum ar dori cei din București să fie privit acest act de sechestrațiune resultă dintr’o scrisore pri­mită din București de­­ Corespondința Po­litică*. In scrisore se ficee: Sechestrarea liniilor române ale socie­­tăței drumului de fer Lemberg-Cernăuți- Iași n’a produs aici atâta sensațiune, câtă a produs firește în Viena reședința socie­­tăței, de­ore­ce aici omenii erau de mult convinși de oedâinuirea stărei actuale și prevedeau că guvernul va trebui o dată să facă ceva spre a aduce un remediu ra­dical. De aceia au și amuțit de o dată zgomotele cu desăvârșire neîntemeiate, cari atribuiau motive politice acestui act de guvernământ și cari voiau să vadă în a­­cesta act o manevră electorală pentru ri­dicarea popularităței partidei guvernamen­tale, aci—­lucru cu totul absurd—un mij­loc de presiune asupra cabinetului din Vi­ena în ce privește cestiunea convențiunei comerciale. Actualmente pate ori­cine constata că acum, în ce privește scopul și importanța sechestrațiunei, nu domnește de­cât un singur glas, și anume o măsură adminis­trativă pentru ocrotirea intereselor finan­ciare ale Statului, căruia i s’a pricinuit mari pagube prin modul și chipul s’a condus administrațiunea linielor cum ro­mâne. In acest sens și cu adaosul că pre­­tențiunile financiare ale acționarilor și ale creditorilor de priorități nu vor suferi nici o știrbire, s’au dat deslușiri și cabi­netului din Viena, care a primit acest mod de a vedea și care nici nu se gând­­ește de a pune cestiunea pe tărâmul po­litic, să cerl și să obție de la Ministerul de Co­merț o amânare până la 1 Aprilie 1889. Din causa acesta târgul care era să se deschizi in luna Sept. a anului curent, se va deschide in Mai anul viitor. Până atunci, unele ți­ara a­­rată că Ministerul de Comerț ar fi decis să întrebuințeze magazinele târgului pentru de­posite de mărfuri. Măsura acesta, dacă s’ar a­­deveri, e bine venită, de­ore­ce ea pune in po­­siliune pe stat d’a încasa un venit și de a’și vedea magazinele îngrijite de depositari de producte, in loc de a le lăsa gole in cursul er­­nei in paza vre­unui simplu gardian. Exploatarea târgului de Ramatori de la Severin.­ Situațiunea acestui târg la 8 Oct. este următorea : 12,106 rîmători intrați in tîrg. Din aceștia 1151 s’au vîndut pentru interiorul țarei; 3327 s’au exportat pentru Austro-Un­­garia; 13 au fost uciși și 7615 au rămas in salașe. Prețul cu care s’au vândut Râmătorii variază intre 80 și 85 bani chilog, după de­­ducțiunea de 45 kil. viață la pereche și 4 la sută redus. Cultura și producțiunea viilor in România in anul 1887.—După un document oficial ce avem sub ochi, iată la ce cifre se urcă cultura și recolta viilor din România in anul 1887 : întinderea viilor cultivate in totă țara a­­tinge 161,398 hectare și a produs in 1887 o recoltă de vin de 8,726,604 hectolitri din care 4,004,604 vin negru și 4,712,000 vin alb. Județele care se disting mai mult in cultura viilor sunt: Prahova cu 15,215 hectare și cu o producțiune de 149,894 hectolitri. In com­parație cu întinderea, producțiunea viilor din Prahova este forte neînsemnată din cauza fi­loxerei care a bântuit întrega acea regiune. Doljul cultivă 18,382 hectare care au pro­dus 2,712,045 hectolitri; Mehedinți 11,839 hectare cu o producțiune de 223,759 hectoli­tri Buzeul 10,113 hectare cu o recoltă de 423,299 hectolitri. Putna 9858 cu o produc­­țiune de 497,249 hectolitri. R.­Sarat 9998 hec­tare cu o producțiune de 466,082 hectolitri. Romanați cu 9,414 hectare cu o producțiune de 562,511 hectolitri. (C. Fin.) SCĂRI ECONOMICE Târgul de vite de la Constanța.—Construc­­țiunea acestui târg trebuia să fie predată sta­tului in cursul anului curent. împrejurarea însă că țigla care trebuia să serve de acope­rământ și care a fost comandată la Marsilia, n’a putut sosi la timp, a făcut pe constructor CRONICA ESTERN­A UN DISCURS AL REGELUI MILAN. La cuvintele ce le-a adresat marele comerciant Pavlovici, în­­ zua de 19 Oc­tombre, regelui Milan, în numele cetățe­nilor din Belgrad, regele a respins: Iubiții mei Belgradeni! Viul ecou, pe care­­ l-au găsit cuvintele mele în tota țara, sunt demne de acel pas important la care m’am decis. Necontenit sosesc din tote părțile patriei nóstre telegrame, prin cari credinciosul și scumpul meu popor exprimă bucuria sa pentru că m’am ho­tărât să modific constituțiunea. Mai multe mii de cetățeni au confirmat prin iscăli­turile lor că au auflit cuvântul regelui lor și ’l-au înțeles. Sára de ații ’mi-a dovedit că și voi, scumpii mei Belgradeni, simțiți și cugetați tot ast­fel. Mâ bucur din ini­mă că vă voci adunați și uniți înaintea mea fără deosebire de partidă și fără de­osebire de posițiune socială. Toți ați ve­nit sa me salutați într’un entusiasm una­nim. Vă mulțumesc din inimă pentru a­­cesta. Scumpi și credincioși Belgradeni. In timpul domniei mele de 20 de ani am petrecut împreună și ț­ile vesele și feri­cite. Istoria Belgradului este strâns unită cu istoria Obrenovicilor. Și chiar astă­zi, când al patrulea cu acest nume încerca să potolască lupta înverșunată dintre par­tide, de care este cuprinsă patria nostra, și ații veniți toți înaintea mea pentru ca să dați sprijinul vostru unde cere binele obștesc și să fiți tot deauna cei dintăiu când este vorba de a arăta devotamentul vostru față cu familia Obrenovici. Dea Dumnezeu ca și conducâtorii partidelor politice să urmeze exemplul vostru și a­­nimați de același spirit politic, sä me spri­­jinesc­ în lucrarea seriasă, pe care au în­­ceput’o și pe care am de gând să o aduc cu ori­ce preț la capăt. Cum că constituțiunea actuală și-a fă­cut vocul, nu există decât o singură voce, acesta au recunoscut’o tate partidele. Di­feritele încercări, de a aduce o soluțiune în acesta privință, pănă acum din diverse împrejurări au rămas fără resultat. De aceea se apucă de acesta lucrare regele vostru. Pentru resolvarea acestei cestiuni ’mi pun tóte puterile și silințele mele cu atât mai mult că ea a pornit din propria mea inițiativă și în acesta privință n’am fost condus decât de recunoșterea deplină a datoriilor, pe care le am pe de o parte față cu patria mea, pe de alta­­ arătând moștenitorul tronului) față cu fiul meu, care va avea odată, ca al cincelea cu a­­cest nume, să ia frânele guvernului în mâinele sale și să îngrijască de binele și mântuirea vostră. Cea mai bună și cea mai demnă ocasiune pentru acesta am ve­­d­ut-o în împrejurarea că ne găsim în a­­junul anului 1889. Omul căruia nu i-a fost dat să guste în viața sea fericirea, omul, care nu se pate numi fericit, dore­ște câte­odată mai multă fericirea adevă­rată și durabilă a altora. Da, șerbilor, cea mai intimă dorință a

Next