Curierul Foaea Intereselor Generale, 1888 (Anul 15, nr. 2-144)

1888-12-04 / nr. 135

să mențină influența sa in Persia in contra influenței Englitezei. Paris 18 Dec.—Camera a respins proiectul de convențiune comercială cu Grecia. Londra 18 Dec.—Camera comune­lor. D. Beresford cere 20 milione lire sterling pentru construirea da corăbii noui. Cair 13 Dec.—Ntopresuratorii Sua­­kinului mențin­|»osițiunile lor, cu tóte tunurile mari adu­se de englezi. Londra 11 Dec.— După corespon­dentul­­ ziarului „Standard“ trupele resculate ale lui Emin­ Bey au predat pe Emin cu un călător alb trupelor Mahdiului. Știrea a fost trimeasă generalului englez din Suakim, cu probe, de câ­­tră Osman-Digma. Se crede că călătorul alb in Gesti­une nu e altul de­cât Stanley. Sora 14 Dec. — Monseniorul An­tim, mitropolit și primul exarch­ bul­gar, a murit ieri la Vidio. CRONICĂ. INTERNA CORPURILE LEGIUITOARE C­R­IMEE-A­Ședința de la 30 Noembre Ședința se deschide la ora 1 sub președinta d-lui vice-președinte Ilariu Isvoreanu. Presenți 118 d­ in deputați. Sumarul ședinței precedente se aprobă. Ne mai fiind nimic la ordinea­­ lulái, ședința se ridică la ora 1 și 10 minute, iar doi de­putați trec in secțiuni. CURIERUL TH. BALASSAN Ședința de la 1 Decembre Ședința se deschide la ora 1 și 10 m. sub președința d-lui L. Catargiu. Presenți 130 d-nn deputați. Sumarul ședinței precedente se aprobă. Se citesc mai multe comunicări cari se tri­met la secțiuni. D. Dim. Alexandrescu interpelezi guvernul dacă are de gând să înlocuiască funcționarii­ străini de la linia ferată S.­C.­I. cu funcțio­narii români și daca se va plăti funcționari­lor Români, cari se află actualmente în ser­viciul acelei linii, reținerile sau pensiuni. D. P. P. Carp respunde zicând că acum gu­vernul român e în tratative cu consiliul de administrație din Viena, al u­­sei linii și pănă acum nu se pute da nici un respuns, deci d. Alexandrescu să-și amâne interpelarea. D. Nedejde, interpelază guvernul in privința unor datorii ale niștor răzeși, cari au fost plă­tite de dânșii și acuma ei sunt urmăriți iar Se va comunica guvernului. D. C. M. Caracostea, depune niște cereri de pământ de ale sătenilor din jud. Olt pe biu­­roul Camerei. D. Radu Păstărlăgianu, depune o cerere pen­tru înființarea unei judecătorii de ocol. Se va trimite la comisiunea petițiunilor. D. C. Popovici, cere ca Adunarea deputați­lor să admită pensii la niște persone. D. Mavrodineanu anunță o interpelare, care se va comunica ministerului respectiv. La ordinea flilei respunsul la mesagiu. D. D. A. Laurian, raportor, dă citire adre­sei la mesagiul tronului. D. G. Panu­­lice că va analiza adresa ma­­jorităței să vadă dacă ea este conform dorin­țelor țerei. Arată că conservatorii n’au fost i­­naintea venirei junimiștilor la putere, tocmai devotați țerei. Intre aceștia citază pe do. E. Mavrocordat, D. R Roseti, N. Filipescu, etc. Zice că dânșii n’au fost tocmai ortodoxi față cu regele. Citezi mai multe articole din »Epoca«, sub­scrise de conservatori, citește și pasagii din niște manifeste de-ale oposițiunei­ unite, prin cari ei veștejeau purtarea capului statului față cu guvernul I. Brătianu. Zice că un accidental își schimbă cine­va a­­titudinea față cu tronul. Deci nu înțelege cum se explică pasagiul din respuns relativ la ati­tudinea conservatorilor față cu Regele. Intrabă ce recunoștință au conservatorii față cu Regele, că s’a scăpat țara de d. I. Brătianu și s’a adus la putere pe d. Carp ? Arată cum s’a format cabinetul actual. S’a luat­­ lice un președinte de la curtea de casa­ție și l’a adus în capul afacerilor Statului, care era cu totul străin de luptele politice ; ei pen­tru acesta să fim noi parlamentul țerei recu­noscători M. S. Regelui. Cel puțin d-lor conservatori dacă a’ți fi dat concursul dv. guvernului actual, chiar din pri­ma zii, dar nu ați făcut așa, au trecut 8 luni și în acest timp v’ați târguit cu junimiștii. Trecând la paragraful alegerilor,­­nic­ că a devenit o banalitate in țara românesca ca să spui că alegerile au fost libere. Zice că la Iași d. L. Negruți, prefectul județului ingera fățiș alegerile, și mai cu samă la alegerile col. 3. Intreba în basa căror cicluri, a fost ales d. Miclescu la col. 3 de Tecuciu? Dară că a fost numai junimist. Ajungând la paragraful politicei externe, ț­ice că guvernul trecut al d l ni . Brătianu, avea o politică bine stabilită, era cu Germa­nia. Dar guvernul actual nu se exprima cu prea multă claritate în privința acesta. De ce cabinetul înaintea alegerilor, nu­ și-a exprimat în apelul seu, credința sa în privința politicei externe ? D. Panu, crede de cuviință ca poli­tica României să fie adevarat neutră și numai în momente bine hotărâte să se închee alianțe cu vr’o putere mare din centrul Europei. In țara românescă cine conduce politica externă ? Miniștrii ? Cabinetul ? Nu, Regele. Acesta e ceva neconstituțional. C. I. Brătianu, a inau­gurat acest precedent, cu scop ca Regele să-l fie la putere. Și tote partidele au făcut și fac așa. De unde resultă ca Regele să conducă politica exteriori ? Regele are alte drepturi, nu aceste. Ceia ce e mai frumos încă este următorul fapt : D. ad­ministrator al domeniilor coronei ține unor bieți din școlile primare următorul discurs : »Să respecți pe D-dleu mai ântâiu și apoi pe »Rege care e representantul lui pe pământ, »și care are o parte din Majestatea Sa.* El va întreb, în loc să ne aflăm sub un re­gim constituțional, ne aflăm în plin regim divin. D. Panu combate apoi în trecăt domeniul coronei. Ședința se suspendă­­ pentru 5 minute. La redeschiderea ședinței d. Panu își urm­e­­ză discursul său, d-sa vorbește de paragraful privitor la starea săteanului român și de vin­derea moșiilor Statului in loturi mici. Mai a­­rată că unii din doi. de la țiic să li se dea pă­mânturi și alții nu, pentru că sunt inculți și neresponsabil. Toți se îngrijesc de țaran, nu­mai in planul al 2 le­a. Panu mai arată cum s’a format proprietatea mare și iobăgia. Nu prin nisce fenomene naturale, ci repartiția a­­verei, a bogăției a făcut:’o acésa. Apăsarea, birul greu, resbelele cele lungi, la făcut pe țaran să fie iobag. Dacă sunt neajunsuri in țară, numai intervenția Statului, a păturei cei culte și inteligente a făcut-o acesta. Noi radi­calii cerem cu totul din alte motive, ca să se dea pământuri sătenilor. Trecând apoi la paragraful inamovibilităței magistraturai,­­zice că magistratura e o a treia putere in Stat. Trece apoi d. Panu la paragraful armatei. Zice că trebue să se reducă termenul de ser­viciu, căci e prea lung, cum este astă­zi ni­micește interesele economice și materiale. După aceia mai arată că d. prim-ministru și d. P. P. Carp nu’s omeni de reforme. Du­pă aceia se suspendă ședința pentru 5 minute. La redeschidere se dă cuvântul d-lui Grig. Crisenghi­nn care face procesul guvernului d­­lui I. Brătianu, arată cum d-sa a fost părăsit de aliații săi, și cum colectiviștii nu respec­tau nici presă, nici libertatea individuală, ni­mic absolut. Discursul d-lui T. Ionescu. D-sa se întrabă de ce Mesagiul, în contra usului parlamentar, e însoțit de o expunere de motive. Intreba pe guvern care-i este politica esternă. Zice că conservatorii sunt ruso­fili, ca dovadă citește mai multe articole subsemnate de conserva­tori. Din contra junimiștii urm­ază politica ur­mată de d. I. Brătianu. Intre politica rusască și cea germană prefer pe acestă din urmă. Vorbind de politica internă (lice că de ase­menea acestă politici diferă forte mult de a­­ceia a conservatorilor, junimiștii vor să facă reforme democratice, pe când conservatorii vor să ne întorcă la tutelă. Arată apoi d. Ionescu cum se portă proprietarii engleji față cu să­teanul de acolo. D. Păucescu representantul conservatorilor nu a copiat bine, căci in An­glia e alt­fel. Cei din Anglia au tradițiuni fa­miliare, pe când dv. nu. Și mai veniți să ne cereți ca să ve­dăm comuna rurală pe mâna dv. d-lor conservatori. Ziceți că liberalismul piere, dar cum? Nici in Spania, nici in An­glia, nici in alte state, n’a perit, nici nu va peri, ci va înainta. Orele fiind 6 și 10, ședința se ridică, prumut și luarea banilor a fost o necesitate financiară. N’a fost o reclamă electorală rea­li­za­rea împrumutului, căci el a fost menit să facă să scadă agiul, un prim început în re­forma financiară. Cu privire la linia Lemberg Iași, d. prim­­ministru­­ lice că guvernul a făcut acesta a­­tunci, când a putut­ cestiunea era complicată, trebuia studiată, iar instnuațiunea cum că s’ar fi făcut vr’o altă concesiune în schimb vr’unei puteri străine, nu este de loc, căci a avea o asemenea presupunere ar fi a lovi în demni­tatea țerei. Nu se pote atribui unui guvern a­­semenea lucruri. S’a făcut mare sgomot împrejurul cestiunei înființărei de biurouri telegrafice pe pontenele companiei austriace de navigațiune.­Chestiunea este forte simplă. Nu s’a înstrăi­nat nici un drept al țerei, căci nu se pute da nici o depeșă de­cât prin intermediul oficiilor telegrafice române, înființarea acestor biurouri pentru înlesnirea călătorilor, căci dacă are ci­ne­va, care călătorește cu vaporul pe Dunăre, să telegrafieze ceva de mare urgență, nu mai are nevoie să alerge în oraș, ci telegrafiază de pe ponton, pornind de aici o linie telegrafică pănă la stațiunea cea mai apropiată telegra­fică a Statului­­. prim-ministru sfârșește prin a­­lice că dânsul nu este contra adevăratului liberalism, dar este contra falsului liberalism, contra vor­belor gole, în dosul cărora nu se găsește ni­mic. A trecut timpul fraielor, acum începe timpul muncei seriose. Se cere închiderea discuției și se primește. După aceia s’a votat luarea în considerație a răspunsului la mesagiu. La 5 luni. ședința s’a ridicat. D. general Manu nu crede că este în că­derea dânsului d’a face rechisitoriul guvernu­lui trecut; acesta o pate face un senator, care precisând fapte va putea avea tote luminele necesare de la guvern. In ce privește afacerea ex generalului An­ghelescu, d. Manu declară că guvernul s’a con­stituit parte civilă și ci chiar și frații Mar­­ian, fiind că sentința contra lor s’a dat vor fi urmăriți pe cale ordinară pentru despăgubire către stat. D. ministru recunoște că trebue să se ia măsuri pentru apărarea țarei, de cât planu­rile de apărare atârnă de la priceperea și ve­derile titularului de la departamentul de res­bel. Dânsul va chibzui ce trebue să se facă pentru apărarea țerei. Au mai vorbit doi. Mârzescu și Lahovari, și apoi punându-se la vot art., senatul îl primește. Art. 11 se primește fără discuțiune. Urmeza a se vota legea in total. Votanți 77. Bile albe 69. Bile negre 8. Prin urmare respunsul este votat Se procede apoi la tragerea la sorți a u­­lor senatori cari au să presinte M. S. Regelui respunsul la mesagiu. La 5 ore ședința se ridică. Ședința de la 1 Dec. SENATUL Ședința de la 29 Noembre (Urmare) La redeschidere ia cuvântul d. general Fio­­rescu. Dânsul recunosce împreună cu d. Gr. Sturza, că liasa politicei nóstre externe trebue să fie neutralitatea, dar observă că imputările și bănuelile aruncate guvernului actual sunt nedrepte ; ele puteau fi aruncate guvernului colectivist. D. Sturdza a mers însă prea de­parte cu manifestarea inclinărilor sale spre Rusia. Urmând după cum a­­ zis dânsul, s’ar jigni tocmai principiul dorit de toți, princi­piul neutra­litatei. Discursul d-lui Eleva l’a surprins pe orator, când auu­ia acuzațiunile ce d. N. Fleva adresa băncei ministeriale, erau momente că credea că pe banca ministerială se găsește încă tot d. I. Brătianu. Asigură că guvernul conserva­tor nu va urma pe calea pretinșilor liberali, o In ce privește administrațiunea cum că s’au făcut forte numerose schimbări în personalul administrativ, d. general observă că tot ast­fel s’a urmat și de guvernul liberal, ba încă și pe o scară mai întinsă. Cât pentru guver­nul actual, din potrivă se putea­­ zice că a fost prea indulgent față cu funcționarii fostului gu­vern, deși sunt mulți omeni cari au suferit in timpul d-lui Brătianu și cari acum au și ei dreptul să-și câștige pânea prin muncă. Constată apoi că alegerile au fost libere, mai libere de­cât ori­când altă dată și afirmă că guvernul e omogen, nu-i nici un membru care să nu fie conservator. Nuanțe sunt, dar acestea sunt pretutindenea, nicăiri nu există o identitate absolută de vederi. Cu privire la bi­rourile telegrafice de pe malul Dunărei, d. Florescu (zice că ele sunt înființate de guvernul d-lui I. Brătianu. D. Th. Roseti. Se impută guvernului din Martie că n’a disolvat camerile trecute ime­diat. N’a putut s’o facă acesta, din cauză că în țară era mare tulburare, era o agitațiune care dacă s’ar fi făcut alegeri generale, n’ar fi­ la­­sat să se pronunțe țara in liniște când este vorba de representanții sei. Rescula feranilor n’a urmat de­cât din roua administrațiune și d. Fleva n’are de ce să im­pute guvernului pentru că a căutat să curățe administrațiunea de elementele rele. Schimba­rea era o necesitate a unei noi direcțiuni. Ne-ți­­lis că suntem un guvern de hatâruri, ați vorbit d-le Fleva de o moșie vândută d­­lui Lahovari in loc să se dea țeranilor. Lu­crul nu este exact- Moșia a fost pusă in vân­zare de guvern ai d-lui I. Brătianu și la lici­tație d. Lahovari dând prețul cel mai bun, a obținut’«. Guvernul n’a făcut de­cât să întă­­rască vânzarea, și apoi d. Lahovari p’atunci nu era în guvernul d-lui Roseti. Cât pentru împrumutul de 100 mil., d. Ro­seti respunde că alții au contractat acest îm­ Ședința de la 30 Nov. Ședința se deschide la ora 1 jum. Președința d-lui general Florescu. Presenți 90 d­in senatori. Se aprobă sumarul ședinței precedente. Se fac mai multe comunicări. Urmezi discuțiunea pe articole asupra res­­punsului la mesagiu. Art. 1. Se primește fără observațiune. La art 2. D. Eleva dorește ca după art. 1 să se primăscă un art. în care să se spună că datoria guvernului ar fi fost a disolva imediat camerile, datorie pe care guvernul n'a îm­­plinit’o. Nefiind cinci deputați, cari să susțină amen­damentul, acesta este căd­ut. Art. 2 este votat. D. Gr. Sturdza, ne mai putând lua cuvântul la art. 2, anunță o interpelare privitore la po­litica externă. La art. 3 d. Aurelian propune un amenda­ment, în care o parte privește pe țărani, iar alta regimul nostru economic. Dânsul constată că statul român este un stat eminamente agricol; partea cea mai mare, 3 din 4 părți, din veniturile statului le dă po­pulațiunea agricolă. Oratorul arată apoi pe larg meritele popu­­lațiunei rurale în trecut și în present și­­ zice că acesta este temalia pe care trebue să se clădască edificiul statului român. Și temelia trebuie să fie solidă. Trebuie să se dea pă­mânt țăranului. Dar de unde ? Din moșiile sta­tului, oprindu-se pe de o parte d’a se mai vin­de moșii în corp întreg, iar pe de alta d’a se lăsa voie guvernului să cumpere moșii mari particulare, cari vor fi puse în vânzare. Se mai cere apoi pe lângă pământ ca să se ocro­­tescă munca țăranului. Ședința se suspendă pentru 15 minute, pen­tru ca comisiunea să se potă pronunța asupra amendamentului. După redeschidere, de raportor comunică că comisiunea n’a putut primi amendamentul fi­ind­că n’a fost la locul seu, neputându-se an­­gaja nici o discuțiune cu proporțiuni atât de mari. In decursul sesiunei se va presinta oca­­siunea de a discuta propunerile d-lui Aurelian. Senatul respinge amendamentul. La art. 4 privitor la industrie d. Aurelian cere ca să se declare că indu­stria născândă va fi ocrotită și încă pe o scară și mai întinsă de­cât pănă acum. D Lahovari declară că guvernul va încura­­gia industria născândă și va face să se înte­­meeze și alte fabrici, dar aceste lucruri nu se pot tranșa acum, fiind­că cer discuțiuni înde­lungate. Rogă dar Senatul să nu primască a­­mendamentul, și este respins. D. Aurelian propune un amendament la art. 5 în care se vorbește de înființarea unui cre­dit industrial. Se respinge și acest amendament. Art. 6 se primește fără discuțiune. La art. 7 d. Aurelian propune să se dii­ă întocmirea unui serviciu de navigațiune, pre­cum și construirea unui pod peste Dunăre și a portului de la Constanța. D. Carp crede că nu este bine să se espu­­nă numai dorinți, căci astă­­zi nu se pote cu­­nosce încă întrega situațiune financiară. Ceia ce dorește d. Aurelian cere o sumă de vr’o 250 mii, care se traduce într’o urcare anuală a bugetului cu vr’o 10 mii. D’altmintrele do­rințele d-lui Aurelian le împărtășește și gu­vernul și le va esecuta in limitele posibile. Rogă Senatul se respingă amendamentul, și el este respins. Art. 8 se primește fără discuțiune. La art. 9 d. Climescu propune două amen­damente : unul privitor la organisarea scale­­lor publice și private, și altul la protegearea bisericei. D. Carp arată că guvernul dacă a accentuat în învățământul nostru partea științifică, este că a voit numai să stabilască un echilibru în­tre cele două ramure : partea literară și ști­ințifică. Și amendamentele d-lui Climescu sunt respinse. La art. 10 d. Mârzescu zice că de câte ori a fost vorba de armată, dânsul a votat tot, cu o singură escepțiune: când s’a cerut 30 mil. pentru fortificații. Acum având in vedere cele petrecute la ministerul de resbel, și având in vedere faptul că mâne este procesul fostului ministru Anghelescu, întrebă dacă guvernul a"a constituit parte civilă și mai întreba dacă gu­vernul a studiat bine tote actele de la minis­terul de resbel, spre a ști care sunt pagubele și ce trebue să cară. Ședința se deschide la ora 2. Președința d-lui general Florescu. Presenți 92 d­in senatori. Se aprobă sumarul ședinței precedente. D. președinte comunică că comisiunea însăr­cinată cu presintarea respunsului la mesagiul regal, va fi primită în audiență de către M. S. Regele. Duminică la 11 ore dim. D. general Vlădescu declară că-și dă demi­­siunea din Senat. Ne­fiind nici un ministru pe banca minis­terială, ședința se ridică la orele 2 și 20 m. M. S. Regina, fiind puțin indispusă, nu va putea acorda audiențe vreo câteva zile. Joi sera, comerțul Capitalei provocase la camera de comerț o întrunire în ve­dere de a examina cestiunea agiului, în­trunire la care fuseseră chemați deputații de Ilfov. Erau prezenți d-nii miniștri Carp, Gher­­mani, Manu. D. ministru de externe a confirmat a­­sistenței intențiunea hotărâtă a guvernului de a urmări de aprope reforma financiară, chestiunea fiind însă complexă și nepu­­tânduse practic discuta într’o adunare de peste 100 de persone, d. Carp a rugat adunarea să delege din sânul ei o comi­­siune care, împreună cu guvernul, să exa­mineze situațiunea, guvernul fiind gata să dea în încercare ori­ce adaus s’ar face la planul său financiar. Miercuri sara a fost întrunirea guver­namentalilor la hotel de France. Guvernul convocase pe membrii parlamentului pen­­tru chestia porto francului. D. P. Carp a vorbit mult, silindu-se ca să convingă pe d. Lascar Catargiu, că ideia d-sale este nenorocită, căci Statul va perde atuncea 4 milione și jumătate pe an. D. Carp a întrebat pe d. Catargiu cu ce va înlocui acest gol. D. Carp a arătat că numai Gălătenii cer porto-franco, iar că Brailenii, prin mii de iscălituri, cer menținerea stărei actuale. D. Carp a spus apoi că ziarele din Viena sunt pline de entusiazm de când au auzit că e vorba să se restabilească porto francul, de­ore­ce, aflându-se in războiu vamal cu Austriacii, fraudele o să se potá strecura mai cu înlesnire. D. Lascar Catargiu, care era forte su­părat, răspundea într’una că Gălățenii și Brâilenii sunt reduși la sapă de lemn și că trebue să fie ajutați. Alte argumente n’a putut spune: (Lupta) D-nii B. Missir și V. Brătianu, avocați ai Statului au fost însărcinați de a repre­zenta pe Stat ca parte civilă în procesul fostului general Angelescu, care se înfă­­țișază azi. Ministrul de finanțe a însărcinat zilele acestea o comisiune spre a se pronunța asupra modificărilor care trebuesc intro­duse în tariful autonom. Miercuri, Curtea de Casație a auzit lung timp desbaterile la însemnatul proces dintre așezămintele Bra­acovenești cu Cur­tea de conturi. Curatela acestor așezăminte pretinde că ea fiind o instituție cu totul privată, ea nu pate fi justițiabilă de Curtea de con­turi și prin urmare acesta nu pate să o oblige de a-i verifica gestiunea, cum o face la alte instituțiuni. Avocații așezămintelor își bazau acestă cerere a lor pe un testament din 1830 al defunctei Brăncoveanu și pe aprobarea Domnului de atunci. D-nu Ciru Economu, procuror de secție, care susține de drept, pe Curtea de con­turi, a demonstrat cu o mulțime de ar­gumente că tote instituțiunile de bine­facere sunt supuse jurisdicțiunei Curții de conturi. înalta Curte văslind importanța cesti­unei de drept care se prezintă pentru prima dră înaintea ei, a rămas în delibe­rare pănă Ioni 5 Decembre. Hotărârea ce va da înalta Curte, are o mare importanță juridică pentru insti­­tuțiunile de bina­faceri. (Lupta) Intre proiectele de legi împărțite de­putaților, semnalăm : unul, pentru aprobarea actului adițional la convențiunea pentru schimbul coletelor poștale, adoptat la 21 Martie 1888, la conferința poștală de la Lisabona, unde este vorba de introducerea în serviciul nostru a coletelor poștale pănă la greu­tatea de 5 kilograme, cu declarație de valore pănă la 5000 lei și ca rambursa­­ment pănă la acastă sumă , altul, prin care se modifică art. 4 din legea de la 16 Februarie 1887 pentru constatarea, perceperea și urmărirea ve­niturilor comunale, în chipul următor: Art. 4. Cu tote acestea comunele vor putea arendui veniturile ce au de la imo­bile, stabilimente comunale de utilitate publică sau altele de asemenea, precum și perceperea taxelor sau impozitelor co­munale indirecte, dacă judecă că este mai spre folosul comunei arendarea de­cât cău­tarea în regie. Condițiunile arendării, contractele, pre­cum și regulamentele ce ar fi necesare pentru strângerea acelor venituri pe cale de arendare, se vor vota de consiliele co­munale și nu vor deveni lucratore de­cât după aprobarea autorităților prevăzute prin legea comunală. Procesul Generalniai Al. Anplescu Curtea de Casație Sala este plină de lume. Presa, trebue s’o spunem, e forte înghesuită de și e loc destul și i s’ar fi putut rezerva un loc mai cum trebuie. Acuzatul general Al. Angelescu, este față asistat de advocații Danieleanu și Corbescu. Acuzarea este susținută de comisia se­natului, reprezentată de d-nii Meitani, Vărgatu, Arapu, Budișteanu, Polizu-Mic­­șunescu, Gr. Ștefănescu și Nanu. Așa­dar nimeni nu lipsește din însăr­cinații fostului Senat, ca să acuze pe ge­neralul Angelescu. Statul este reprezentat prin d-nii Missir și V. Brătianu. Iată lista martorilor acuzației: General Cruțescu, maior Gherghel Ilie, M. Constantinescu, M. G. Trandafirescu, B. Weitbase, Hr. Grigoriu, Frații Ci­i- Cleanu, Fritz Schedinschi, M. T. Mândrea, Tănase Dumitrescu, Ilie Alexandrescu, co-­­­­­Ionel Carp, căpitan Obedenaru, căpitan Nanu, Gr. R. Dumitrescu, G. R. Alexan­­drescu, intendent Cămărășescu, sub-inten­­dent Ștefănescu, G. Dracu, general Ta­mara, administrator Celereanu, adminis­trator Naiman, M. Christescu, intendent Oprescu, Vladimirescu, N. Rubini, Iulius Neubauer, locot Pretorian, G. Pfeifer, T. Mehedințeanu, Frantz Schmit, N. Mardari, Louis Broadwell, R. Broadwell, N D. Marian. Frantz, N. Chrisoveloni, I. Oră­­șanu, Ignatz Raza Limburg, Daniel ser­­vitor la Broadwell și Rafael Bally. La ora unu fără un sfert Curtea des­chide ședința. Procesul se judecă de sec­țiile unite ale Curței sub președenția pri­­mului­ președinte d. Scbina. Primul­ președinte dă citire modului cum se vor urma desbaterile. D. Missir prezintă actul prin care mi­nisterul de rezbel se constitue parte ci­vilă pentru suma de 160,000 fr. Curtea primește pe ministerul de rezbel ca parte civilă și apărarea nu se opune. Se face apelul martorilor. D. Poliza Micșunescu cere să se cheme din nou toți martorii absenți afară de ser­ .ș. viforul Daniil la care renunță. D. Consilier Al. Giani dă citire rapor­­tului de acuzare. In rezumat generalul Angelescu este a­­cuzat de urmatorele fapte: 1) . Afacerea încrucișătorului, pentru care a fost condamnat și generalul Maican. 2) Că a primit mită de la Broadwell 25.000 fr. 3) Afacerea plumbului și cositorului și al 4) afacerea cizmelor. Comisia Senatului în majoritate susține acuzarea, căci minoritatea e contra urmă­­rirei generalului Angelescu. D. C. Nanu membru în comisia Sena­tului de citire actului de acuzare. Toți membrii sunt de acord pentru ur­mărirea generalului Anghelescu în privința tuturor capetelor de acuzare, afară de d. G. C. Meitani, care nu găsește caz de urmărire pentru nici unul din capetele de acuzare, și d. C. Budișteanu care nu gă­sește probat delictul de mituire. Ședința să suspendă pentru o jumătate de oră la 3 ore fără un sfert. (Va urma) (Lupta)

Next