Curierul Foaea Intereselor Generale, 1890 (Anul 17, nr. 1-138)
1890-10-26 / nr. 115
Anul al XVIII-lea No. 115. IASSI Vineri 26 Octombre (7 Nov.) 1890 Apare Duminica, Momirea și Vinerea. PREȚUL ABONAMENTULUI ȘI ANUNCIURILOR IN IASSI, pe an, 24 Fr. — pe semestru 2 Fr.~ pe trimestru 6 Fr. IN DISTRICTE, pe an, 28 Fr.—pe semestru 14 Fr. pe trimestru 7 Fr. 6 TREINATATE....................................................40 Fr.— INSERȚIUNI ȘI RECLAME, rândul ... 60 Bani. ȘTIRI LOCALE . ... 1 Fr.— EPISTOLE NEFRANCATE, nu se primesc. Anunciuri: Pag. I, 50 b, Pag. 111,40 b. Pag. IV, 80 b. Redacția ți Administrația 46. — Strada Dolia. —ă.e. CURIERUL (TH. BALASSAN) FOAEA INTERESELOR GENERALE Pentru FRANCIA: se primesc anunciuri la Dl. Adam, négociant-comissionaire 81, rue des Saints-Peres Paris.— John F. Jones, 31 bis, Faubourg Montmartre ,31, Passage Verdeau, Paris.— Societate mutuală de publicitate pentru anunciuri și reclame, Paris, D-nul Lorette, 51 bis strada St. Anna.-- Pentru AUSTRO-UNGARIA prin d. A. Oppelik, primul Biurou de Anunciuri austriac, Wien, I. Stubenbaster No. 2.— Pentru GERMANIA la Rudolf Mosse Seilerstatte No. 8, Wien, bani. CONRESPONDENȚI IN STREINATATE: Rotter & C o Riemergasse 12 Wien.—Pentru ANGLIA la D. John F. Jones, 168, Fleet Street, Londra, E. C. Manuscriptele nepublicate se vor arde. La 21. Anul 1877. La 22. Anul 1877. La 26. Anul 1600. La 27. Anul 1595. o orc o shu-lbeze M. Sa inspecteză trupele Române, așezate dincolo de rîul Vid, la spatele Plevnei. Crâncenă bombardare între Rusciuc și Slobozia. In Giurgiu sunt uciși pe strade două soldați și un călător. Ypsilante se numește Domn pe 7 ani. Un obuz turcesc cade în gara Giurgiului. Armata lui Mihail. Bravul sfărâmă podul de pe Dunăre apoi gonește pe Turci cari se iidică. Mihaiu Bravul, intră triumfător în Alba-Iulia. Mihaiu Bravul iea Giurgiul și omoră pe toți Turcii din cetate. La 23. Anul 1803. La 24. Anul 1877. La 25. Anul 1595: D-nii abonați sunt rugați cu stăruință să bine-voiască de a achita costul abonamentului ce d-lor au a da, căci în caz contrar vom fi puși în neplăcuta posițiune de a le suspenda trimiterea Ziarului nostru, și a’i reclama la locul competent pentru dreptul ce ni se cuvine, precum și a le publica numele, locuința și suma cu cât ne datoresc. Administrația IASSI, 25 Octombre 1890 -0 «ILIPE OfI HLIOlI Muluțumită neobositei activități a d-lui S Kalenderu, administrațiunea Domenielor coreoei iofîințdzat in fiecare an școli și primării tóte comunele Domenielor, astfel că până acum mai n’a mai remarsat fără scóla și primărie. Zilele acestea s’a inaugurat o scóla in comuna Damieni, Domeniul Sadova din Dolj cu care o pasiune s’a făcut o solemnitate majestasa. D. Kalenderu a ținut un discurs in care a resumat obligațiunele ce legea impune primarilor și rolul impăciuilor ce ei trebue se aibă. Câteva zile după acesta d-sa a prezidat la inaugurarea unui local de primărie tot in Dolj și a reamintit purtarea soldaților olteni in rebelul independenței, dându-i de model generațiunilor viitore. Spacial lipsindu-ne, dăm aci numai discursul d-lui Kalenderu ținut la inaugurarea scólei de la Damiani, Domnelor, Domnilor Dragi copii. N’aș putea se salut mai bine inaugurarea acestei școli, a doua pe care o ridică Administrațiunea Domeniului Coronei pe Domeniul acesta, Sadova, de câtt arătând marea mulțumire pe care o simt văzsând graba cu care ați venit la acesta serbare școlară, la care încrederea M. Sale Regelui a binevoit a mă însărcina se prezidez; pătruns de marea onore pe care el mi a facut-o, cred că mă conformez înaltelor sale intențiuni, tratând cn prileju acesta câteva momente despre bine-facerea, importanța, trebuința școlei. Ce este școla, sunt multe persone in adunarea de față care o știu ca și mine, nu antre dânșii indreptez dar cuvintele mele, ele nu au trebuință de lămuriri; nu tot așa sunt insă copii și tinerii care au venit să me asculte. Acestora voiu căuta să le dau o lămurire, o definiție exactă. Voiu întrebuința pentru acesta o comparație, învățătorul se pote asemena cu un grădinar și voi însăși cu poeții din pădure; grădinarul altoește acești pueți sau vlăstari și pomul pădureț, care n’ar fi dat—lăsat la firea lui, — da decât râde acre sau amari, va avea pome dulci și plăcute la gustere, mulțumită fericitei sale prefaceri. Voi, viitorii elevi ai acestei școli, sunteți aceste vlăstare pădurețe din care invățătorul va face ómeni culți, locuitori cinstiți și folositori ai statului, ai societăței, adică a acelei familii mari , cari se numește națiunea română. Șcăla sar putea deci numi pe bună dreptate casa, moșia dacă voiți, unde se produce, un grâu, nici porumb sau alte bucate, ci ființa omeneacfi, băeți și fete cu cunoștință de carte. Fără îndoială, cultură acesta a omului este cea mai însemnată, ea trebue să despăăgubăscă cu belșue pe învățătorul și invățătdrea de ostenela pe care și-o dau. Cultura acesta se numește educațiune. Scopul pe care ’l are învățământul in vedere este știința și scopul creșterei sau educațiunei este morala. D-nelor, d-lor și voi toți câți binevoiți să me ascultați, nu vă mirați dacă pomenesc de știință, Înainte de morala și -i dau astfel precăderea in acesta cuvîntare. Ași putea să pestific clasarea acesta, invocând natura care ne dă instinctul băuturei, mișcărei, mâncărei, fetelei de ori-ce primejdie zărită, cu mult înainte de a deștepta in noi vocea cunoștinței, adică a mustrărei de cuget când am făcut rău, și a mulțumirei când am făcut uit bine, căci conștiința acesta nu se ivește la copil decât mult mai târziu. Am vnsă și motive mai temeinice pentru a da precăderea științei față de morala, inteligenței față de desvoltarea facultăților iubitore. Mă rezum: școla are de scop a răspândi prin învățătură și educația ce o dă, două mari lucruri: știința și morala. Știința a ajuns astăzi un arbore cu un număr forte mare de ramuri și pe fiecare -i mai crește câte una. De la voi, tineri și copii, chiemați in genere la o poziție modestă, dar forte folositor in secietată, nu sa cere decât cunoștința a cinci sau șase din aceste ramure, cele mai trebuinciose, adică citirea, scrierea, aritmetica, noțiuni de geometrie, câteva principii elementare ale științelor naturale, noțiuni de agricultură și de grădinăria cu aplicațiuni practice, religiea și istoria țarei. Nu cred că am uitat ceva in inșirarea materiilor ce invățătorea vostră, ale cărei datorii sunt fixate de legea învățământului și de regulamentele și circulările Ministerului, le va preda cu experiența și cu devotament. Dintre materiele enumerate mai sus, și pe care le învață copii de ambele sexe, mă cred dator să mă opresc puțin asupra a două care sunt cele mai de căpetenie: istoria lumei și istoria sânta. Istoria lumei este povestirea, dupe tradițiunea verbală sau scrisă, a faptelor și luptelor omenirei de la ivirea ei pe pământ până in zilele nostre. Istoria acesta este imensa, deorece imbracișaza universul întreg, insă învățătorul sau invățăturea nu sunt chemați a o preda pe acesta; sarcina lor se mărginește a face cunoscută istoria patriei, istoriă plină de învățăminte și de onore, care ne arată pe descendenții coloniilor și legionarilor romani, știind să apere și să păstreze legea lor, moravurile și limba lor, in mijlocul tuturor primejdielor vremurilor de grea cumpână, a tuturor persecuțiunilor și năvălirilor a domnielor, a nenorocirilor de tot felul, și transmițând nouă, moștenitorii lor, netinse bunurile civilisațiunei lor și marele nume al strămoșilor romani, deșteptând apoi, acu cățiva ani numai, admirațiunea lumei prin vitejia cu care și-au recucerit vechia independanța. Acesta este istoria pe care învățătorul o expune in liniile ei generale, oprindu-se insă mai mult asupra acelor fapte strălucite care domină pe celelalte și dau o înfățișare deosebită istoriei nostre și punându-le bine in lumina. El va întrebuința bine înțeles in lucrarea acesta micile și bunele manuale scrise in materie și aprobate de autoritatea școlară. Pentru istoria sfântă, el va face numai o persecutare, și va vorbi mai mult de noul testament. Ca la învățătură să trecem acum la morală. Morala e și ca o știință, aceia a inimei; ea mai este și vocea imperiosă a conștiinței. Ea se găsește in decalogul, adică in cele z ece porunci pe care Dumnezeu le dete poporului seu, de pe înălțimea muntelui Sinaia, prin gura lui Moise. Acesta morală impusă de decalog se pote resume in patru precepte care sunt baza celorlalte. Trebue intăiit să onorăm și să iubim pe Dumnezeu, apoi pe părinții noștrii, să respectam viața și averea semenilor noștrii, de ori ce natură și sub orice formă, să fugim de desfrâu și de stricarea moravurilor. Acesta este baza moralei care este onerea și scopul acelei părți, cea mai importantă pate a menirei învățătorului care se numește educațiunea. Ea trebue să fie preocuparea nostru constantă, grija cea mai mare a învățătorului. A forma fii, frați, soți buni și cetățeni folositori, iată chemarea sa cea mai imperiasă, cea mai onorabilă, la care il destină societatea. Am deplina încredere că d-ra invățătură, adi presents, primește prețiosul deposit al tinerimei, va ști să’și atragă prin zelul și devotamentul ce’l va pune, iubirea școlarilor, recunoștința părinților și satului, satisfăcând astfel dorințele Auguștilor Noștri Suverani care au bine-voit a da atâtea dovedi de solicitudinea Lor pentru popor, și in deosebi pentru săteni, și care îngrijesc de interesele lor morale ca și de cele materiale. Avem o probă strălucită de acest interes in înzestrarea comunei cu acesta școlă care va fi un focar de lumină, căci Maestatea Sa Regele nutrește nobilal ambițiune, de a domni asupra unui popor luminat de care să fi mândru. Iubiți și binecuvântați dar copii pe Suveranii noștrii și strigați cu mine in avântul recunoștinței. Tráesca Regele Carol Tráesca Regina Elisabeta, podoba Trodunului. Tráesca Moștenitorul Tronului A. Sa Principele Ferdinand.“ (Românul.) TELEGRAME Viena 3 Noembre.—Se asigură, într’un mod positiv, că Țarevici va sosi la 6 Noembre orele 2 după amiatii la Viena unde va sta 24 de ore; el va fi primit de către împărat și arhiduce. «Neue Freie Presse» vorbind de acestă visită Ilice care arată caracterul amical al relațiunilor între curtele din Viena și St. Petersburg; acestă visită este mai cu sumă un act de curtenire și prin acesta chiar ea are o importanță politică. Constantinopol 3 Noemb.—Noua gară a fost inaugurată în prezența aghiotantului general al Sultanului, a miniștrilor de interne și lucrări publice. — Societatea concesionară fiind austriacă, d. de Calice, ambasadorul Austro-Ungariei și personalul ambasadei au asistat la inaugurare. Berlin - Noembre.—Ducele și ducesa de Sparta au sosit; ei au fost primiți la gară de către Impărătesa Frederic, Principele moștenitor și Princesa de Meiningen, Principele Leopold, Princesele Victoria și Marguerite. Onorurile militare au fost făcute de o companie din regimentul al 2 lea al gardei; musica a cântat imnul național grecesc. Ducele de Sparta purta uniforma regimentului al 2-lea al gardei ; ducele și ducesa de Sparta au mers la palatul împărătesei Frederic. Petersburg 4 Noembre.— «Grajdinin* anunță că e vorba de a se inființa la St. Petersburg o «Bancă Asiatică* cu un capital de 25 milione de ruble. Londra 4 Noembre. — După ultimele resultate ale alegerilor municipale cunoscute până afli, aceste alegeri par a fi favorabile liberalilor. Paris 4 Noembre. — General de Castelman, fostul aghiotant al împăratului Napoleon III, a murit. Berlin 4 Noembre.—Proiectat de lege supus consiliului Federal pentru unirea Helgolandei cu Imperiul, spune că insula va fi incorporată Statului prusian. Un decret imperial va aplica Helgolandei regimul portarilor de resboiu. Berna 4 Noembre.Conferința partidului democrat-social din Elveția a hotărit să facă apel contra legei de extrădare dacă ea va fi primită de consiliul național așa cum a fost făcută de consiliul de Stat. Conferința a mai decis să reclame contra modificărei proiectate a legislațiunei criminale din Elveția ; ea mai cere și o lege contra restricțiunei puse de patroni dreptului de asociațiune a uvrienilor. Carlovitz - Noembre. — Sinodul episcopilor sârbi a fost deschis ieri într’un mod solemn printr’un discurs al comisarului regal Baron Nicolici și a Patriarhului Brancovici. S'a făcut manifestații patriotice. Sinodul va termina lucrările sale peste trei file. Viena . Noembre. — Foile vieneze anunță că ministrul de comerț a primit o deputațiune a marilor industriali din Viena cari i-au remis o petițiune prin care cer ca să se ia măsuri pentru restabilirea relațiunelor amicale în ceea ce privește comercial cu România. In răspunsul său, ministrul a stăruit asupra disposițiunelor favorabile ce există de ambele părți și asupra dorinței de a se ocroti interesele industriale și exportul Austriei. Luxenburg 5 Noembre.—Camera, după ce a ascultat mesagiul ducelui Adolf de Nassau prin care anunța trista stare a sănătății Regelui Olandei, a adoptat o hotărîre prin care declară că Regele e incapabil să guverneze și recunoaște că Regența revine legalmente ducelui de Nassau. Sofia 5 Noembre. Ministrul de răsboiu, colonel Mutkuroff, însoțit de soția sa, a plecat aici la Paris pentru a consulta câțiva medici asupra sănătăței sale care de câtva timp lasă mult de dorit. D. Stambuloff și alți miniștri au mers la gară spre a saluta pe col. Mutkuroff, Bruxelles 5 Noembre. — Primarul a consimțit la demonstrațiunea de Duminica viitare în favorea lărgirei sufragiului universal. Catscrina 5 Noembre.—Principele moștenitor al Rusiei a plecat la Viena. Londra 5 Noembre.— Ziarul la «Gazette» publică convențiunea cu Sultanul din Zanzibar prin care acesta supune teritoriul său protectoratului Angliei. CRONICA INTERNA La concursul medicilor de batalion pentru obținerea gradului de căpitan care s’a dat in Bucureși, au reușit din Halunga, Zaremba, Antoniu, Chirțoiu, Aronovici, Demetriade, Andronescu, Christodorescu și Cristian. Direcțiunea generală a căilor ferate a făcut cunoscut biarourilor acelei direcțiuni, că d. Gafencu, care a fost numit inginer-șef al serviciului tracțiunei, nu va intra în funcțiune decât cu începere de la 1 Ianuarie anul viitor. Poliția din Galați a reușit a pune mâna pe an anume Grigorie Munchiu care se îndeletnicea la fabricarea de bani de argint și care a înșelat ca acesta monedă pe mai mulți intre care și pe sutanul Săluianu și pe femeia Maria Ciupercă. Modul inșuiâciunei consista in a eși in