Cutezătorii, 1971 (Anul 5, nr. 1-52)

1971-06-10 / nr. 23

JOSE A IMPUNIT MO DE ANI Vilcabamba — un sătuc pierdut printre plantaţiile de tutun şi cafea de pe înălţimile Anzilor (Ecuador), desco­perit recent de profesorul Leaf de la Universitatea Harvard a fost supranu­mit laboratorul natural. Sătenii de aici nu cunosc electricitatea şi nici alte binefaceri ale civilizaţiei. Medicii lip­sesc şi ei. Cu toate acestea, aproape toţi locuitorii ajung la venerabila vîrstă de centenari. Decanul locuitorilor din Vilcabamba este José D. Toledo (din fotografie) care are în prezent 140 de ani. Născut în Vilcabamba în anul 1831, el este tatăl a 8 copii şi bunicul a 32 de nepoţi. Niciodată n-a dus o viaţă prea liniştită, iar acum se trezeşte în zori pentru a lucra pină seara pe mica sa plantaţie. El consideră că secretul longevităţii sale stă în munca de fiecare zi care-i conservă sănătatea, echilibrul şi... tinereţea. VIITORUL ŞI TAINELE SALE (URMARE DIN PAC­­S) ca să încerc să mă explic, lista profe­siunilor din anul 2000? După unii au­tori, opt din zece ocupaţii nu sînt cu­noscute în acest moment nici măcar cu numele. Viitorul nu este astfel o încăpere în care intrăm, pe drumul evoluţiei, şi pe care prospectiva ne ajută s-o măsurăm «din uşă», viitorul nu trebuie, deci, numai cunoscut, viito­rul trebuie şi inventat şi, desigur, construit. Tinerii au un rol deosebit în inventa­rea viitorului cu uneltele imaginaţiei, mai ales ca furnizori de «idei». Ne naştem cu o doză de fantezie pe care în mod fatal contactul cu realitatea o apropie de modelele generale. Picasso scria odată că în copilărie desena ca Rafael, dar că apoi toată viaţa a încer­cat să deseneze ca un copil. Intr-o revistă a UNESCO, au fost publicate imagini ale oraşului viitorului aparţi­­nînd unor foarte tineri şcolari şi s-a remarcat că imaginaţia unor mari arhi­tecţi ai secolului nostru se apropie adesea surprinzător de viziunea fan­tastică a copiilor, fiind uneori chiar depăşită în prospeţime de către aceas­ta. Uităm prea adesea că tocmai lipsa experienţei de viaţă — care adună, concentrat, influenţa trecutului — ac­centuează «deschiderea spre viitor» a tinerilor. Să încercăm să dezvoltăm aceste resurse ale visului. Fantezia tînărului de astăzi educă creativitatea lucidă şi eficientă a cetăţeanului de mîine. Adulţii secolului XXI se for­mează azi. înseamnă că sîntem con­temporani cu viitorul. SATUL UNDE APROAPE FIECARE LOCUITOR TRECE DE O SUTĂ DE ANI! ...consideră că secretul longevităţii sale sta in munca de fiecare zi, care-i conservă sănătatea, echilibrul si ...tine­reţea. 4 a V^' * '-­ ■­ * « • * V k­‡.' » « A­­r tM»

Next