Cuvântul Liber, ianuarie 2014 (Anul 26, nr. 1-21)

2014-01-15 / nr. 9

------------—— #####0 #í M/%. i,—-----------------­ CINE ARUNCĂ PISICA MOARTĂ ÎN CURTEA VECINULUI? M­ărturisesc, alta era tema pe care doream s-o abordez în acest spaţiu, nenumărate şi mult mai importante fiind problemele cu care se confruntă zilnic societatea civilă,însă, din respect pentru cititorii care mi-au telefonat, voi face câteva precizări cu privire la afirmaţiile din editorialul apărut miercuri, intitulat„O viaţă avem, români, şi-o cinste! Deşteptaţi-vă! C-am dormit destul". Sintagma din titlu este chemarea Viteazului unificator de ţară, demn de slavă în veci, Mihai Voievod. Dar nu despre titlu au cerut lămuriri cititorii, nici despre principalul motiv al abordării într-un registru categoric al problemei la ordinea zilei - faptul că (aşa cum semnala pe blogul său colegul Dan Tănasă)­­ „Monitorul Oficial, publicaţia oficială a statului român, se editează şi în limba maghiară. Legal şi pe bani publici." Nici măcar pentru­ mărturisirea că „revolta mea se adresează acelor politicieni români, despre, care, nu demult, ex-liderul UDMR, Marko Bela, afirma că sunt­ «tâmpiţi»", în opinia mea „nişte mizerabili, care, într-o altă ţară, cu un ,­ guvern responsabil, ar fi puşi la zid.” Paradoxal, ceea ce a produs un oarecare freamăt în rândul cititorilor , îndeobşte greco-catolici (care - la drept vorbind - nu am prea înţeles­­ de ce s-au simţit vizaţi, neaflându-se printre făptaşi!) a fost etichetarea­­ ca „sceleraţi" a acelor „cozi de topor" care vor să dezmembreze­ România, dând apă la moară iredenţei maghiare. Unii chiar m-au acuzat, că mint, fiindcă aş avea ceva împotriva greco-catolicilor, ca ortodoxă ce mă aflu. Vă asigur că asemenea „produse" ale unor IQ-uri cui coeficient minor nu mă impresionează, dar pentru cei care într-adevăr MARIANA CRISTESCU (Continuare în pag. a 3-a) CONSTITUŢIA CETĂŢENILOR (Proiect) Comentarii şi explicaţii 1. De ce este nevoie de o nouă Constituţie? Constituţia, sau Legea Funda­mentală a unui stat, a unui popor, se constituie dintr-un ansamblu de norme, care definesc drepturile şi obligaţiile persoanelor care intră în componenţa statului, respectiv a poporului în cauză, pe de o parte, şi instituţiile statului create, chiar prin Constituţie, pentru a garanta exercitarea drepturilor, ca şi înde­plinirea obligaţiilor asumate de cetăţeni, prin Constituţie, pe de altă parte. Cetăţenii îşi exercită, în deplină libertate, drepturile definite în Constituţie. Statul nu poate adopta legi prin care să limiteze exercitarea drepturilor şi libertăţile definite în Constituţie. Cetăţenii nu au alte obligaţii faţă de stat, în afara celor definite în Constituţie. Statul nu poate adopta legi prin care să impună cetăţenilor alte obligaţii decât cele stabilite în Constituţie. Numai poporul poate, prin referen­dum, să modifice Constituţia, să îngrădească exercitarea drepturilor şi libertăţilor, sau să impună obli­gaţii suplimentare cetăţenilor. Statul nu poate avea alte insti­tuții, alte componente, în afara CONSTANTIN COJOCARU (Continuare în pag. a 4-a) Talismanul oferit de John Kerry lui Serghei Lavrov în Siberia există obiceiul purtării unui talisman aparte. Acolo, mulţi ruşi cred că, dacă poartă o bucă­ţică de cartof crud pe timpul iernii, atunci vor fi feriţi de răceli. Această bucată de cartof se purta şi când se înnegrea, deve­nind tare ca piatra, în mod para­doxal, nu puţini medici­ siberieni indică şi acum acest remediu pacienţilor care răcesc uşor. Chiar dacă pare o chestiune lipsită de sens, totuşi talismanul produce efectul scontat, purtă­torul acestuia devenind imun la gripa de sezon. Asta în condiţiile în care talis­manul nu costă nimic şi nu gene­rează vreun impediment purtă­torului său. Ei bine, la talismanul din Siberia s-au gândit unii diplomaţi ruşi, martori la un gest neobişnuit petrecut la Paris, luni 13 ianuarie 2014. Acolo, John Kerry, secretarul de stat american, a oferit ministrului rus de externe, Serghei Lavrov, doi cartofi mari, din Idaho, aduşi într-o cutie de carton. Gestul şefului diplomaţiei Sta­telor Unite l-a făcut pe omologul rus să râdă în hohote, iar cei de faţă i-au ţinut isonul. ION PETRESCU (Continuare în pag. a 4-a) De marţi, 14 ianuarie, s-a reluat plata impozitelor locale începând de marţi, 14 ianuarie 2014, târgumureşenii îşi pot achita impozitele şi taxele pentru anul în curs. Plăţile se efectuează la ghişeele Serviciului Taxe şi Impozite din cadrul Municipiului Târgu-Mureş, Piaţa Victoriei nr. 3, la punctele de lucru ale Primăriei, situate în cartierele Dâmbu Pietros şi Tudor, cât şi online pe site-ul www.abiseui.ro . Persoanele fizice şi juridice care îşi achită integral taxele şi impozitele până la data de 31 martie 2014 beneficiază de o reducere de 10%. BIROUL DE PRESĂ AL PRIMĂRIEI '55 ■f) „NU-I ASA CA STRUGURII SUNT ACRI?” Deputatul Mathe András Levente, liderul UDMR Cluj, după decizia Curţii Con­stituţionale prin care Legea descentralizării, votată, la grămadă, în Parlament, este declarată neconstituţională, nu aşteaptă publicarea motivării, pentru a vedea în ce măsură viitorul proiect­­va suferi modificări, şi îşi manifestă, public, nemul­ţumirea. Nu are nicio impor­tanţă că - aşa cum preciza un senator PP-DD - Legea descentralizării, care pune acum USL într-o încur­cătură, în forma actuală, este „un măr otrăvit." Ce îl LAZAR LĂDARIU (Continuare în pag. a 3-a) Lansare de carte la Luduş , Institutul de Studii Culturale ALPHA, în parteneriat cu Primăria oraşului Luduş, organizează, astăzi, 15 ianuarie 2014, de la ora 17, la Casa de Cultură „Pompei Hărăşteanu" din Luduş, lansarea cărţii de poezii Poeme-Poémes (ediţie bilingvă română-franceză) a regretatului poet Paul Pretor (Ioan T. Olteanul, intelectual distins şi istoric reputat. Cartea, apărută la Editura Arhipelag XXI, a fost îngri­jită şi prefaţată de prof. univ. dr. Iulian Boldea, critic şi istoric literar, decanul Facultăţii de Ştiinţe şi Litere din cadrul Universităţii „Petru Maior" din Târgu-Mureş, tradu­cerea textelor în limba franceză fiind realizată de lector univ. dr. Alexandru Luca. Cartea va fi prezentată de scrii­torii: Cornel Moraru, Lazăr Lădariu, Iulian Boldea, Eugeniu Nistor şi Dumitru-Mircea Buda. Personali­tatea istoricului Ioan T. Olteanu va fi prezentată de prof.univ. dr. Cornel Sigmirean, preşedintele Senatului Universităţii „Petru Maior". Lansarea cărţii va fi precedată de un moment cultural dedicat lui Mihai Eminescu, ce va avea loc în faţa bustului poetului naţional, cu ocazia aniversării a 164 de ani de la naştere. (I.B.)

Next