Cuvântul Libertății, aprilie 2002 (Anul 14, nr. 3782-3807)

2002-04-16 / nr. 3795

2 Marți, 16 aprilie 2002 r Adrian Năstase la sesiunea Comisiei ONU pentru Drepturile Omului. Combaterea terorismului nu trebuie să afecteze drepturile omului Comunitatea internațională tre­buie să adopte măsuri dure împo­triva terorismului, dar fără a afecta drepturile firești ale omului, a de­clarat, ieri, prim-ministrul Adrian Năstase, în plenul celei de-a 58-a sesiuni a Comisiei Organizației Națiunilor Unite (ONU) pentru Drepturile Omului de la Geneva. Premierul a afirmat că România este hotărîtă să contribuie la elimi­narea actelor de terorism interna­țional, în urma evenimentelor de la 11 septembrie, în condițiile în care această acțiune nu presu­pune violarea drepturilor omului. “Procedînd altfel, am oferi teroriș­tilor satisfacția de a distruge nu numai bunuri materiale și vieți omenești, ci și simboluri și valori”’, a spus Năstase. Șeful Guvernului a susținut, ieri, la Geneva, o alo­cuțiune în plenul Comisiei ONU pentru Drepturile Omului, vorbind despre necesitatea protecției liber­tăților firești ale tuturor cetățenilor, indiferent de rasă, sex sau origi­ne. El a arătat că membrii Comi­siei ar trebui să accepte propune­rea înaltului comisar ONU pentru Drepturile Omului, Mary Robin­son, privind introducerea unei “di­mensiuni umane” în lupta împotri­va terorismului. Năstase a amintit că Executivul a adoptat, în ultime­le luni, o strategie pentru protecția copiilor instituționalizați și un pro­gram de reintegrare socială a rro­­milor, prin care a fost asigurat ca­drul juridic necesar respectării drepturilor constituționale ale aces­tor categorii de persoane, și a pre­zentat membrilor Comisiei proiec­tele inițiate de actualul Cabinet pen­tru eliminarea traficului de ființe umane. Un alt obiectiv îndeplinit de Gu­vern în vederea asigurării unui tra­tament egal tuturor cetățenilor a fost, potrivit premierului, încheie­rea Memorandumului român o­­ungar de înțelegere pentru aplica­rea Legii privind statutul maghiari­lor, prin care s-a evitat apariția unor discriminări etnice între locuitorii aflați pe teritoriul României. “Res­pectarea drepturilor omului a fost, pentru România, omega sistemu­lui comunist și arta regimului de­mocrat pe care încercăm să îl consolidăm după 1989. Dezvolta­rea societății românești a demon­strat voința politică de a plasa va­lorile umane și ale democrației în centrul acțiunilor noastre”, a spus Năstase. El și-a exprimat, de ase­menea, îngrijorarea față de eveni­mentele din Israel și Palestina, arătînd că acțiunile CDU nu pot soluționa, în afara misiunilor de pace ale Consiliului de Securitate, conflictul din această zonă. Comisia Drepturilor Omului (CDO), înființată în 1946, este in­stituția care elaborează rapoarte­le referitoare la aplicarea și res­pectarea libertăților umane, sem­­nalînd comunității europene even­tuala încălcare a acestora. Comi­sia include 53 de membri, cu ex­cepția Statelor Unite care, pentru prima dată în istoria acestui orga­nism, au pierdut alegerile pentru statutul de membru în favoarea partenerilor occidentali. România a fost membră a CDU pentru trei mandate, în perioada 1972-1974, 1993-1995 și 1999-2001, fiind re­prezentată în acest an, pentru pri­ma dată, de un expert în procedu­rile tematice ale Comisiei, în func­ția de raportor special privind si­tuația drepturilor omului în Congo. Cu ocazia prezenței sale la sediul CDO, Adrian Năstase s-a întîlnit și cu înaltul comisar ONU pentru drepturile omului, Mary Robinson, căruia i-a prezentat măsurile elaborate de Guvern pentru protecția libertăților minori­tăților naționale și a copiilor institu­­ționalizați din România. ACT­UAL­I­TAT­EA INTERNĂ România va primi asistență tehnică pentru protecția drepturilor de autor. Organizația Mondială a Pro­prietății Intelectuale (OMPI) va acorda României asistență tehni­că pentru îmbunătățirea capacită­ții instituționale de protecție a drep­turilor intelectuale, precum și pen­tru perfecționarea personalului în acest domeniu, a declarat, ieri, di­rectorul general al OMPI, Kamil Idriș, la sfîrșitul întîlnirii cu prim-mi­­nistrul Adrian Năstase. Premierul român și directorul general al OMPI s-au întîlnit, la Geneva, pen­tru a discuta despre standardele internaționale actuale în domeniul protecției proprietății intelectuale și a drepturilor de­ au­tor. Năstase a arătat că proprietatea intelectuală reprezintă un domeniu sensibil în cadrul relațiilor de coperare inter­națională dintre di­ferite țări, dar a precizat că regle­mentările legislati­ve din România asigură, în prezent, condițiile necesare respectării acestui drept. “Cadrul legisla­tiv actual este foar­te bun, trebuie însă analizat modul în care reglementări­le existente sunt apli­cate. Este impor­tant să găsim o măsură între nevo­ia unor produse cît mai ieftine, dar de bună calitate, și protejarea drepturi­lor intelectuale”, a spus Năstase. Premierul a precizat că România va avea, începînd din această săp­­tămînă, un reprezentant în cadrul Academiei Mondiale de Proprie­tate Intelectuală. Organizația Mondială a Pro­prietății Intelectuale, incluzînd 175 de state, este o organizație inter­­guvernamentală care asigură condițiile necesare respectării pro­prietății industriale, precum inven­țiile, mărcile, desenele industriale, și a dreptului de autor. România, membră a OMPI din 1970, a ad­optat în ultimii ani diferite programe ale organizației pentru combate­rea pirateriei, precum și pentru protejarea cunoștințelor tradiționale și a folclorului. Premierul și rabinul șef al Genevei au discutat despre situația evreilor din România Prim-ministrul Adrian Năstase și rabinul șef al Genevei, Alexan­dru Șafran, s-au întîlnit, duminică seara, pentru a discuta despre si­tuația actuală a evreilor din­ Româ­­nia și despre măsurile adoptate de Guvern pentru protecția drepturi­lor minorităților. Discuțiile, desfă­șurate la hotelul Intercontinental din Geneva, au durat 20 de minute și au avut un caracter privat. Alexan­dru Șafran a apreciat, în cadrul în­tîlnirii, proiectele inițiate de Execu­tiv pentru protecția identității cultu­rale și spirituale, precum și a valo­rilor istorice ale evreilor din Româ­nia. “Este important ca Guvernul să ia măsuri astfel încît generația actuală să cunoască perioada dureroasă a evreilor din cel de-al doilea război mondial. Pentru ca viitorul să fie pregătit, este necesar să se cunoască trecutul”, a spus Șafran. Premierul Adrian Năsta­se l-a asigurat pe rabinul șef al Genevei de faptul că Guvernul va asigura pe plan intern un climat de stabilitate socială și de toleranță etnică pentru toate minoritățile, in­clusiv pentru cetățenii evrei aflați pe teritoriul României. Șeful Executivului i-a oferit ra­binului, cu prilejul acestei întîlniri,­­un volum scris de fostul diplomat­ român Nicolae Titulescu, referitor la politica externă a României în perioada 1938-1940, precum și o lucrare privind protecția minorită­ților prin prisma legislației interna­ționale actuale. Alexandru Șafran, în vîrstă de 92 ani, este de origine română și a avut, în perioada in­terbelică, calitatea de rabin șef al României. Premierul Adrian Năstase efec­tuează, în perioada 15-16 aprilie, o vizită oficială la Geneva (Elve­ția), în programul deplasării figu­­rînd o serie de întîlniri cu diverse personalități, precum și o alocuți­une în plenul celei de a 58-a sesi­uni a Comisiei Drepturilor Omului. Theodor Stolojan: Cota maximă de impozitare se aplică pentru venituri salariale prea mici Nivelul salarial de la care se aplică o cotă de impozitare maxi­mă, de 40%, este mult prea scă­zut față de țările vecine, în condiții­le unor venituri oricum mai mici decît în aceste țări, a declarat, ieri, în cadrul seminarului “Fiscalitatea, spital sau bal pentru econ­omia ro­mânească” președintei Consiliu­lui Național al PNL, Theodor Sto­­lojan: “în România, cota maximă de impozitare a salariului se apli­că pentru un venit mai mare de 3.200 de dolari pe an, în timp ce în Polonia aceast nivel se situează la peste 17.000 de dolari pe an, în Bulgaria la peste 8.000 de dolari pe an, iar în Portugalia, de exem­plu, la peste 46.000 de dolari pe an. Plafonul redus de la noi nu permite obținerea unor venituri sa­tisfăcătoare pentru salariații buni, care vor dori să cîștige mai bine în altă parte”, a spus Stolojan. Re­prezentantul PNL a arătat că sala­riul de la care se aplică impozitul de 40% este foarte redus și în ra­port cu PIB pe cap de locuitor. în aceste condiții, salariile românilor sunt impozitate la cota maximă pen­tru un venit anual de 1,9 ori mai ridicat decît PIB/locuitor, în timp ce în Polonia acest venit este de 4,2 ori mai mare decît PIB/locuitor, în Bulgaria de 5,3 ori, iar în Grecia de 3,9 ori. Valentin Lazea, economist-șef al BNR, a apreciat, însă, că nivelul impozitelor pe salarii se situează la cote acceptabile, mai ales că, pînă în prezent, venturile obținute din dividende au fost scutite de im­pozit. El a adăugat că o problemă a fiscului rămîne gradul scăzut de colectare a impozitelor, în măsura în care serviciile publice au scă­zut la numai 10% din PIB, față de 22% din PIB cu zece ani în urmă. Oficialul BNR a afirmat că arhitec­tura sistemului fiscal românesc este satisfăcătoare și a început să se apropie de cea a Uniunii Euro­pene. “Nu trebuie să ne gîndim în­totdeauna la excepționalismul ro­mânesc. Acesta există, însă ceea ce ne face diferiți reprezintă, din păcate, capitolul uman foarte slab dezvoltat. Pentru a sprijini acest sector trebuie finanțate sănătatea și învățămîntul. Problema Româ­niei este că la rate egale de impo­zitare, noi obținem încasări cu șase pînă la opt procente din PIB mai mici decît media țărilor din Europa”, a mai spus Lazea. Ofi­cialul BNR a arătat că, pentru a ajunge din urmă țările europene, România trebuie să aplice o politi­că de apreciere în termeni reali a monedei naționale, ceea ce pre­supune constrîngeri bugetare și un echilibru al deficitului balanței de plăți. O relaxare fiscală, a adăugat bazea, se poate realiza numai în condițiile creșterii bazei de impo­zitare. O altă temă discutată la semi­nar a vizat numărul ridicat al locui­torilor din mediul rural, estimat la peste 50% din populație, unde, în cele mai multe cazuri, nu se poate aplica taxa pe valoare adăugată din cauza autoconsumului. Valen­tin Lazea consideră că micșora­rea numărului populației rurale poate fi realizată prin creșterea ta­xelor și impozitelor pentru venitu­rile obținute din agricultură, care va determina migrarea forței de muncă spre alte sectoare și creș­terea performanței societăților agri­cole. Israelul a solicitat României o intervenție pe lîngă Siria în legătură cu acțiunile Israelul a cerut României și al­tor state să comunice autorităților de la Damasc dorința Israelului ca Siria să oprească acțiunile de la granița israeliano-libaneză ale mișcării Hezbollah, a declarat ieri, la București, ambasadorul Israe­­­lului, Sandu Mazor. “Cîteva țări,­ printre care și România, au fost rugate să aducă la cunoștința siri­enilor, care, ca și Iranul, sînt patro­nii acestei mișcări, (Hezbollah, n.r.) dorința Israelului de a fi stăpî­­nite aceste acțiuni”, a declarat Mazor, într-o conferință de presă. Deși Israelul s-a retras, în mai 2000, din sudul Libanului, milițiile libaneze șiite pro-iraniene Hezbol­lah atacă aproape zilnic zonele din nordul Israelului, dinspre teritoriul libanez, a precizat Mazor. Israelul dorește încetarea acestor provo­cări din partea miliției proiraniene și încearcă să evite escaladarea violențelor la granița cu Libanul, a adăugat acesta. Ambasadorul is­­raelian a precizat că a luat legătu­ra personal în această problemă cu președintele Ion Iliescu și că știe că “premierul și ministrul de Externe români au făcut pașii ne­cesari pentru ca doleanțele israe­­liene să ajungă la destinatar". întrebat dacă partea israeliană a primit vreun semnal din partea Siriei, prin autoritățile române, Mazor a precizat, fără a oferi de­talii, că “feed-back-ul transmis de ministerul român de Externe chiar săptămîna trecută poate fi apreciat drept pozitiv". Sandu Mazor a subliniat, cu aceeași ocazie, că “Guvernul României și Președin­ția au dat dovadă de aceeași poli­tică echilibrată cu care au obișnuit partea israeliană și pe care aceas­ta o apreciază”, făcînd referire la poziția exprimată de România în legătură cu situația din Israel și te­ritoriile palestiniene. Ambasadorul israelian a adă­ugat, totodată, că România și-a exprimat disponibilitatea de a-și oferi bunele oficii, dacă Israelul o va dori, pentru a ajuta la aplanarea conflictului israelo-arab. “Autorită­țile române mi-au adus la cunoș­tință faptul că sunt dispuse să-și ofe­re bunele oficii, dacă Israelul o va dori”, a declarat Mazor, care a adăugat că propunerea din partea autorităților române i-a fost prezen­tată săptămîna trecută la ministe­rul român de Externe. Hezbollah Ministrul Apărării și ambasadorul SUA au vizitat baza KFORI și comandamentul SEEBFÍIG Ambasadorul Statelor Unite ale Americii la Bucu­rești, Michael Guest, și ministrul Apărării Naționale, Ioan Mircea Pașcu, au vizitat, ieri dimineață, la Con­stanța, cele două obiective militare KFOR și SEE­BRIG. Michael Guest a declarat că primele trupe vor sosi la baza KFOR la începutul lunii mai, iar această bază de la Constanța Sud Agigea va fi tranzitată de trupe formate din 100-150 de militari. Ministrul Apărării a declarat că baza KFOR va funcționa deocamdată pînă în luna iulie. El a precizat că atît pentru comandamentul SEEBRIG, care cu­prinde și un hotel la Eforie, cît și pentru baza KFOR de la Constanța Sud Agigea s-au făcut progrese și că cele două obiective militare reprezintă, așa cum a precizat și Michael Guest, o probă pentru România, pentru a vedea modul de administrare a unei astfel de infrastructuri. “Ar trebui ca obligațiile să fie onorate și să se demonstreze încă dinainte că sîntem niște membri serioși ai Alianței”, a declarat Ioan Mircea Pașcu. Ministrul a adăugat că atunci cînd se va face următoarea rotație tot ceea ce s-a investit în coman­dament va rămîne aici și că se va găsi cea mai bună utilizare. Comandamentul SEEBRIG va intra în func­țiune în luna iulie anul viitor și va funcționa timp de patru ani, după care se va muta la Istanbul, a mai spus Mircea Pașcu. Hotelul din Eforie Sud în care vor fi cazate familiile cadrelor cuprinde 42 de apartamente și are demisol, parter și etaj și termen de finalizare 31 ianuarie 2003. Ambasadorul SUA a declarat că, pînă în prezent, s-au făcut lucrări impresionante pentru SEEbing și ca, deocamdată, totul arată foarte bine. Michael Gu­est a precizat că acest obiectiv reprezintă o mîndrie și o investiție foarte bună făcută în Constanta. CUVÂNTUL LIBERTĂȚII i Ion Iliescu vizitează județul Constanta . Președintele Ion Iliescu vizitează, de ieri, județul Constanța, unde va avea întîlniri cu specialiștii Centralei Nucleare de la Cernavodă și va vizita Zona Liberă Constanța. Șeful statului va participa la inaugurarea Spitalului Orășenesc din Cernavodă și va vizita Laboratorul pentru Controlul Me­diului al Centralei Nuclearo-Electrice de la Cernavodă. Ieri la prînz, președintele Iliescu a sosit la Constanța, unde a vizitat Universitatea Ovidius și Institutul Român de Cercetări Marine “Grigore Antipa”. Astăzi, de dimineață, președintel Ion Iliescu se va deplasa la Mangalia, iar apoi va vizita Zona Liberă Constanța Sud. După-amiază, șeful statului va participa la Forumul Cultural Zonal, care se va desfășura la sediul Bibliotecii Județene. Șeful statului își va lansa volumul “Revoluția Română”. Președintele va vizita apoi, după-amiază, orașul Medgidia,­ ­ unde se va întîlni cu reprezentanți ai Romcim Lafarge și SC Frum­med. România a luat decizia politică privind introducerea leului greu Decizia politică privind introducerea “leului greu” a fost deja luată, ur­­mînd ca această măsură să fie aplicată efectiv începînd cu anul viitor, a declarat, ieri, prim-ministrul Adrian Năstase. El a precizat că Guvernul și Banca Națională au nevoie de o perioadă de pregătire de aproximativ 12 luni înaintea introducerii acestei măsuri. “Decizia privind introducerea leu­lui greu este una necesară, dar punerea în practică a acestei măsuri este dificilă”, a spus Năstase. El a reamintit că Executivul va analiza, în urmă­toarea ședință, măsurile necesare aplicării acestei decizii. Procesul de denominare a monedei naționale - tăierea unor zerouri din coada leului - trebuie să aibă loc pe fondul unei stablități macroeconomice și a sustena­­bilității ratei inflației, a declarat, săptămîna trecută, ministrul Finanțelor Pu­blice, Mihai Tănăsescu. El a arătat că introducerea unei astfel de măsuri va dura cel puțin 12 luni de la adoptarea deciziei politice privind operațiu­nea. Tănăsescu a precizat că procesul nu este simplu, întrucît o astfel de decizie este ireversibilă și drumul de consolidare macroeconomică tre­­ ­­buie format înaintea introducerii efective a “leului greu”. Țara noastră va lansa noi acțiuni de­ lobby în cazul unei decizii nefavorabile la Praga România va continua să exercite presiuni și să desfășoare acțiuni de lobby în relația cu statele occidentale în cazul în care decizia privind extin­derea NATO va fi una nefavorabilă, a declarat, ieri, prim-ministrul Adrian Năstase, în cadrul unei întîlniri cu membrii Clubului Elvețian de Presă. “Am pierdut o mare oportunitate în urmă cu mai mulți ani, la Madrid, și ne vom susține în continuare candidatura la NATO în cazul în care decizia care va fi adoptată la reuniunea de la Praga a Alianței Nord-Atlantice va fi una nefavorabilă României", a spus Năstase. Premierul a arătat că inclu­derea României pe lista statelor invitate să adere la NATO ar contribui la consolidarea securității naționale și ar permite atragerea unui volum mai mare al investițiilor străine în mediul de afaceri românesc. Șeful Guvernului a reamintit că România și Bulgaria ar putea facilita, în calitate de membri ai NATO, operațiunile militare ale Alianței în regiunea de sud a Europei, inclusiv prin asigurarea infrastructurii de transport nece­sare. “România și Bulgaria ar putea deveni, oarecum, baby-sitter-ii Bal­­ ­­canilor”, a spus Năstase. Agricultura va fi cea mai mare­­ problemă pentru integrarea în UE Agricultura va fi cea mai mare problemă a României în cadrul proce­sului de integrare în Uniunea Europeană, pentru rezolvarea acesteia fiind necesar ca Guvernul să adopte măsuri de dezvoltare a activităților agro­industriale din mediul rural, a declarat, ieri, prim-ministrul Adrian Năstase, în cadrul unei întîlniri cu membrii Clubului Elvețian de Presă. El a arătat că aplicarea, începînd cu acest an, a programului SAPARD finanțat de Uni­unea Europeană va permite dezvoltarea serviciilor din agricultură. “Dacă nu vom moderniza aceste activități, ne va fi foarte greu să intrăm în Uniu­nea Europeană”, a spus Năstase. El a reamintit că Executivul intenționea­ză să inițieze noi proiecte pentru relansarea producției de zahăr în Româ­nia și pentru protejarea producătorilor interni, în concordanță cu regle­mentările internaționale și cu acordurile bilaterale în domeniu. “Deciziile din ultima perioadă, care au favorizat importul de zahăr, au determinat scăderea nivelului de producție al sfeclei de zahăr în România. Este necesar să rezolvăm această­ problemă, pe baza regulilor comerciale internaționale sau a acordurilor bilaterale încheiate cu alte state”, a mai­ ­ spus Năstase. Licitație pentru realizarea unui portal dedicat aderării României la NATO Ministerul Comunicațiilor și Tehnologiei Informației (MCTI) va organi­za o licitație publică pentru crearea unui portal pe Internet dedicat aderării României la NATO, informează un comunicat al ministerului, în cererea de ofertă, MCTI solicită produse software de uz general, servicii de con­sultanță și realizarea de sisteme informatice și software, precum și calcu­latoare și alte echipamente informatice. Finanțarea proiectului va fi asigu­rată din bugetul MCTI, valoarea acestuia fiind de șase miliarde de lei. Documentația pentru elaborarea și prezentarea ofertei, care va fi re­dactată în limba română, poate fi procurată la sediul MCTI, prețul unui exemplar fiind 100.000 lei. Data limită pentru depunerea documentațiilor de către candidați este 27 mai, dată la care vor fi deschise ofertele. Pentru a participa la licitație, companiile interesate vor depune o scri­soare de garanție bancară în valoare de 90 milioane de lei. Forma juridică legală pentru asocierea grupului de ofertanți, cărora li se va atribui con­tractul de servicii, este de societate cu răspundere limitată sau societate pe acțiuni. Oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere tehnico-economi­­ce va reprezenta criteriul care va fi utilizat pentru atribuirea contractului de servicii. Perioada pentru care ofertantul trebuie să-și mențină oferta vala­bilă este 90 zile. De asemenea, termenul limită de prestare a serviciilor este de 90 zile de la semnarea contractului. Ion Cristoiu va plăti în șase rate lunare suma pe care i-o datorează G­abrielei Adameșteanu Ziaristul Ion Cristoiu va plăti în șase rate lunare suma de 400 de milioane de lei pe care o datorea­ză redactorului șef și revistei “22”, Gabriela Adameșteanu, potrivit deciziei de luni a magistraților Ju­decătoriei sectorului 1 București, au declarat surse judiciare. Con­form sentinței judecătorești, banii vor fi plătiți în șase rate lunare ega­le, pînă în data de 22 septembrie 2002. Decizia de luni a magistrați­lor este irevocabilă. Ziaristul Ion Cristoiu a fost obligat la plata a 400 de milioane de lei, reprezentînd daune morale, către redactorul șef al revistei “22”, Gabriela Adameș­teanu, ca urmare a hotărîrii din 11 februarie a completului de nouă judecători al instanței supreme. Secția civilă a Curții Supreme de Justiție hotărîse, la 10 ianuarie 2001, admiterea recursului decla­rat de Gabriela Adameșteanu față de decizia instanței inferioare care o despăgubea cu 50 de milioane de lei, în loc de 500 de milioane de lei cît ceruse inițial. Instanța supre­mă a decis ca Ion Cristoiu să plă­tească 400 de milioane de lei des­păgubiri. La propunerea Ministe­rului Justiției, procurorul general al României a contestat hotărîrea in­stanței supreme, motivînd că în cazul ziaristului s-ar fi aplicat gre­șit legea. Completul de nouă judecători a decis respingerea recursului în anulare declarat de procurorul general, astfel că ziaristul a fost obligat să-i plătească colegei sale de breaslă 400 de milioane de lei. în urmă cu trei ani, Gabriela Ada­meșteanu l-a dat în judecată pe ziaristul Ion Cristoiu, pentru că, în­­tr-un editorial, ziaristul a făcut une­le referiri la persoana sa. Adameș­teanu s-a considerat lezată de afir­mațiile din editorial și s-a adresat unei instanțe civile, solicitînd des­păgubiri. In perioada în care Ion Cristoiu a cerut eșalonarea plății daunelor, Gabriela Adameșteanu a cedat creanța revistei 22, astfel încît jur­nalistul va plăti cele 400 de milioa­ne de lei acestei publicații. * Y' Y J i

Next