Cuvîntul Nou, februarie 1971 (Anul 4, nr. 240-263)
1971-02-02 / nr. 240
v Dialog despre concret CERTITUDINI O privesc pe Maria Dragomir şi ghidul mă jură, dacă înţeleaptă politică de industrializare socialistă a partidului nu ar fi dat „cale liberă“ developării unor potenţe industriale majore la Tîrgu Secuiesc, ce ar fi făcut ea oare in acest moment Arid, concentrată urmăreşte răpăiala sacadată a acului maşinii de cusut pe stofa croită ? Nu-mi pot da seama, într-atit de mult pare a face corp comun cu maşina. Parca de cînd se ştie a lucrat doar aici. Deşi... — Spune-mi, Maria, cum ai ajuns în fabrică ? — In 1969 am auzit că noua fabrică de confecţii angajează tineri pe care îi va califica. M-am gîndit că sînt la o vîrstă And trebuie să-mi ciştig şi eu plinea. Am fost angajată. La început a fost mai greu. Mă simţeam străină printre atîtea tinere de vîrsta mea care au venit, şi ele să înveţe o meserie. Apoi ne-am împrietenit organizaţia U.T.C. ne-a legat sufleteşte, am realizat o coeziune. Lunile cursului de calificare la locul de muncă au trecut repede şi apoi am fost repartizată aici, în sala de confecţii. Ştiu despre ea că este originară din Ojdula, că părinţii ei, care au dat viaţă la 6 băieţi şi o fata. am ţărani cooperatori, că fraţii ei măi mari au învăţat şi ei o meserie şi că ea, Maria Dragomir, este una din fruntaşele fabricii şi secretară a unei grupe U.T.C. —7 Ce obişnuieşti să faci în timpul liber !\ _ Sunt multe de făcut, Munca de organizaţie, mobilizarea tinerilor la diferite acţiuni organizate de Comitetul coordonator U.T.C., apoi repetiţii cu echipa de dansuri a fabricii. In restul timpului învăţ pentru a putea reuşi la examenul de admitere în fileul seral. Îmi place să citesc, să mă distrez. Obişnuim, împreună cu colegii şi colegele mele, să vizionam spectacole de teatru, mergem la cinema O fată dintre atîtea sute de fete, cărora partidul le-a asigurat o tinerețe plină de certitudini, le-a asigurat posibilitatea de a-și cheltui energia creatoare, de a trăi in așa fel incit peste timp , privind în urmă, să se poată munci cu ceea ce au realizat, MARIUS DEAC PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI-VA ? Organ al Comitetului judeţean Covasna al P. C.R. şi al Consiliului popular judeţean Anul IV Nr. 240 MARŢI, 2 februarie 1971 4 pagini 30 bani Hill: In ITICUPTUIEA forawfifi iwunsre i3AAuSÄBIl mun Oglinda dezvoltării accelerate a economiei noastre Presa a publicat zilele trecute Comunicatul cu privire la îndeplinirea planului de dezvoltare economico-socială a Republicii Socialiste România, pe anul 1970. Oglindă vie a dimensiunilor dezvoltării accelerate a economiei ţării noastre — aflată în plin proces de modernizare şi maturizare — această sinteză înfăţişează grăitor marile progrese obţinute în dezvoltarea şi perfecţionarea forţelor de producţie, în creşterea producţiei materiale, ca şi în toate celelalte domenii ale activităţii economice şi sociale, ilustrează pregnant hotărîrea şi abnegaţia cu care oamenii muncii din ţara noastră — pe deplin încrezători în politica partidului — traduc în viaţă programul stabilit pentru înflorirea continuă a României socialiste. Acest bilanţ, al unui an întreg de activitate rodnică, arată convingător fiecărui om al muncii din ţara noastră, că anul 1970 a fost un an prosper pentru fiecare judeţ al ţării, pentru întreaga ţară şi întregul popor, un final pe măsura activităţii prodigioase desfăşurate , deşi calamităţile naturale ce s-au abătut asupra ţării au prejudiciat în mod serios activitatea productivă, provocînd pagube economiei naţionale. Strîns unit în jurul partidului, întregul nostru popor, a învins însă aceste greutăţi. Dovadă stau cifrele din Comunicat. Planul producţiei globale industriale — pe 1970 — a fost depăşit cu 1,7 miliarde lei; comparativ cu anul 1969, el a crescut cu 12 la sută, sporiţi de producţie înregistrat, într-un singur an, ridicîndu-se la 31,7 miliarde lei. A crescut considerabil rolul factorilor calitativi în dezvoltarea economiei. Muncitorii, inginerii şi tehnicienii din fabricile şi uzinele ţării şi-au intensificat preocupările pentru îmbunătăţirea calităţii producţiei. Valorile materiale, zestrea tehnică, rezervele interne ale producţiei, au fost mai bine utilizate. Tehnologiile noi, tehnica modernă, au fost promovate cu mai multă îndrăzneală şi fermitate, iar organizarea muncii şi a producţiei, ridicarea calificării forţei de muncă, au stat mai mult în preocuparea colectivelor de întreprinderi. Drept rezultat, productivitatea muncii a crescut în industria republicană cu 8,8 la sută — faţă de anul 1969 — realizîndu-se pe această cale, 74 la sută din sporul producţiei globale industriale. Rezultate semnificative s-au obţinut şi în domeniul reducerii consumurilor de materiale. Sarcina de reducere a cheltuielilor de producţie a fost îndeplinită în agricultură a continuat procesul de dezvoltare şi modernizare, totalul Investiţiilor realizate în această ramură, fiind cu 16,9 la sută mai mare decît în 1969. Maşinile agricole, tractoarele, cantităţile sporite de îngrăşăminte chimice, noile amenajări de irigaţii ş.a., au făcut ca în anul 1970 să se realizeze 3,4 milioane tone grîu, aproape 6,4 milioane tone porumb, 769.000 tone floarea-soarelui, 1,7 milioane tone cartofi de toamnă ş.a.m.d. Peisajul industrial al ţării a cunoscut în acest an de puternică efervescenţă, creatoare, noi modificări, volumul total al investiţiilor realizate din fondurile centralizate ale statului s-au ridicat la 68 miliarde lei. Au fost date în funcţiune 390 noi capacităţi productive importante , în rîndul cărora se numără şi fabricile de amidon şi de confecţii de pe platforma industrială a oraşului Tîrgu Secuiesc. Capitolul închinat nivelului d trai, material şicultural al populaţiei, exprimă , cum nu se poate mai convingător, progresele obţinute în acest domeniu, în anul care a trecut — progrese ce dovedesc încă o dată că obiectivul final, cel mai important, spre care se îndreaptă toate eforturile partidului și statu l. VOICULESCU (Continuare în pag. a 2-a) După vizita pe care tovarăşul Nicolae Ceauşescu a făcut-o sîmbătă, 30 ianuarie, în unităţi agricole din judeţul Ialomiţa, oamenii muncii de pe ogoarele Bărăganuui au avut bucuria, în cursul dimineţii de luni, 1 februarie, de a primi din nou în mijlocul lor pe conducătorul iubit al partidului şi statului, care a venit să participe la Consfătuirea de lucru a cadrelor de bază din agricultură şi a activului de partid al judeţului Ialomiţa. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, însoţit de tovarăşii Iosif Banc, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, ministrul agriculturii, industriei alimentare, silviculturii şi apelor, Angelo Miculescu, ministru secretar de stat la Ministerul Agriculturii, industriei alimentare, silviculturii şi apelor, a fost întâmpinat la Slobozia de membrii Biroului Comitetului judeţean al P.C.R., de toţi participanţii la Consfătuire. Prezenţa secretarului general a prilejuit o nouă şi vibrantă manifestare de dragoste şi ataşament faţă de partid, faţă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, de fierbinte recunoştinţă pentru grija statornică Ce o poartă dezvoltării agriculturii socialiste, ridicării continue a nivelului de viaţă a lucrătorilor de pe ogoare, a întregului nostru popor. Ca şi vizitele de lucru ale conducătorului partidului şi statului în întreprinderi industriale, în unităţi agricole, prilej de amplu şi fructuos dialog cu făuritorii de bunuri materiale, de analiză concretă, la faţa locului, a problemelor complexe pe care le pune viaţa, realităţile construcţiei socialiste, şi Consfătuirea de ieri a stat sub semnul aceleiaşi participări nemijlocite a oamenilor muncii la elaborarea şi înfăptuirea politicii partidului. Şi-a găsit încă o dată o expresie grăitoare stilul de muncă propriu secretarului general al partidului , de a se sfătui permanent cu poporul, de a asculta cuvîntul oamenilor, despre succesele şi preocupările lor jalonînd prin indicaţiile sale preţioase noi direcţii pentru ridicarea întregii activităţi la nivelul marilor sarcini ale noului cincinal, pentru lichidarea lipsurilor şi neajunsurilor, ca societatea noastră socialistă să păşească neabătut înainte pe drumul progresului său multilateral. In aceeaşi atmosferă de lucru, de puternic entuziasm, mărturie elocventă a democratismului orînduirii noastre, a legăturilor indisolubile dintre partid şi popor, se desfăşoară in aceste zile în toate judeţele ţării consfătuiri ale cadrelor de bază din agricultură şi ale activului departid, la care sunt prezenţi membri ai Prezidiului Permanent, ai Comitetului Executiv al Comitetului Central. Adine grăitor pentru înalta responsabilitate patriotică a lucrătorilor din agricultura judeţului Ialomiţa, hotărîţi să-şi aducă aportul sporit de muncă şi hărnicie, la obţinerea de noi succese, a fost cuvîntul participanţilor la Consfătuire, atît de bogat în substanţă, atît de preţios prin încărcătura de idei, reflectînd acea profundă transformare a oamenilor din Bărăgan, pe care avea s-o sublinieze tovarăşul Nicolae Ceauşescu în cuvîntarea sa. Preşedinţi de cooperative agricole, brigadieri, mecanizatori, şefi de ferme, directori de întreprinderi agricole şi staţiuni pentru mecanizarea agriculturii, ingineri agronomi, ţărani cooperatori pensionari, secretari ai Comitetelor comunale de partid au dat o înaltă apreciere expunerii tovarăşului Nicolae Ceauşescu la şedinţa de lucru de la C.C. al P.C.R. din noiembrie 1970, subliniind importanţa ei deosebita pentru mersul înainte al agriculturii, pentru sporirea contribuţiei sale la dezvoltarea economiei naţionale. Ei au exprimat adeziunea unanimă a tuturor celor ce muncesc în agricultură faţă de întregul complex de măsuri elaborat de conducerea partidului, adresînd în numele zecilor de mii de ţărani cooperatori, mecanizatori, lucrători din întreprinderile agricole de stat, cele mai vii mulţumiri tovarăşului Ceauşescu pentru neobosita sa preocupare de a găsi căile prin care agricultura să prospere, incit viaţa oamenilor de la sate şi a întregului popor să devină tot mai îmbelşugată, mai înfloritoare. Cu îndreptăţită mîndrie, vorbitorii au înfăţişat tabloul marilor prefaceri din anii socialismului, datorită sprijinului permanent primit din partea partidului şi statului, muncii însufleţite a ţărănimii, a tuturor celor ce fac tot mai roditoare ogoarele Bărăganului. Cu puterea de convingere a faptelor, a cifrelor, participanţii la consfătuire au demonstrat că, odată cu creşterea an de an a producţiei animale şi vegetale, au sporit veniturile oamenilor, satele ialomiţene, ca de altfel satele din întreaga patrie, şi-au schimba înfăţişarea. Trăsătura dominantă a lucrărilor Consfătuirii a constituit-o analiza multilaterală, bazată pe o bogată experienţă, pe realităţi, a muncii din toate sectoarele agriculturii judeţului. Ca adevăraţi gospodari, ca oameni care îşi pun la inimă bunul mers al treburilor, cei ce au luat cuvîntul, au arătat că recentele hotărîri ale conducerii partidului au stimulat şi mai mult iniţiativa creatoare a celor de pe ogoare, declanşînd entuziasmul şi hotărîrea lor de a face totul pentru transpunerea în viaţă a complexului de măsuri elaborat de partid. în acest spirit, de la tribuna Consfătuirii s-au făcut auzite propuneri valoroase menite să conducă la valorificarea mai deplină a mijloacelor, a resurselor de creştere a producţiei vegetale şi animale pe care le oferă Bărăganul, au fost exprimate angajamente solemne nu numai de a realiza exemplar sarcinile planului pe anul 1971 ci şi de a le depăşi prin producţii suplimentare, prin mai buna organizare a muncii. Totodată, vorbitorii au conferit lucrărilor un spirit combativ, îmbinind recunoaşterea deschisă a propriilor lipsuri cu critica judicioasă la adresa muncii ministerului de resort, a altor foruri centrale legate nemijlocit, prin activitatea lor, de problemele agriculturii ca şi la adresa organelor locale. In încheierea lucrărilor Consfătuirii, primit cu vii şi puternice ovaţii, care nu contenesc minute în şir, a luat cuvîntul tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Cuvîntarea amplă, atotcuprinzătoare a secretarului general care deschide noi orizonturi, noi perspective muncii din agricultură, a fost urmărită cu cel mai viu interes de toţi participanţii, fiind subliniată în repetate rînduri cu îndelungi aplauze. La sfîrşit, sutele de participanţi aclamă, scandează numele partidului, al tovarăşului Nicolae Ceauşescu. Este o atmosferă de puternic entuziasm, vibrantă expresie a unităţii de monolit dintre partid şi popor, a adeziunii ferme a oamenilor muncii la politica internă şi externă, marxist-feninistă a Partidului Comunist Român. ION MARGINEANU In prezenţa tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, ieri a avut loc la Slobozia Consfătuirea de lucru a cadrelor de bază din agricultură şi a activului de partid din judeţul Ialomiţa Consfătuire de lucru cu activul din agricultură din judeţul Covasna în ziua de 1 februarie, însala Teatrului maghiar de stat din Sfîntu Gheorghe a avut loc consfătuirea de lucru a activului de partid din agricultură, la care au participat membrii Biroului Comitetului judeţean de partid, activişti de partid şi de stat, secretarii comitetelor şi organizaţiilor de bază P.C.R. şi U.T.C. din C.A.P., preşedinţii comitetelor executive ale consiliilor populare comunale, preşedinţii, inginerii, medicii veterinari, contabilii şefi din C.A.P., conducerea I.M.A. şi a celor 9 S.M.A. „şi alte cadre de conducere din domeniul agriculturii care au dezbătut în lumina expunerii tovarăşului Nicolae Ceauşescu din noiembrie anul trecut, sarcinile ce revin judeţului Covasna pentru anul 1971. La consfătuire a participat tovarăşul Mihai Gere membru supleant al Comitetului Executiv, secretar al Comitetului Central al P.C.R. în cadrul dezbaterilor au luat cuvîntul Ludovic Berzsan, Iosif Molnár, Magdalena Tompa, Ernest Gyeggyai, Ștefan Antal, Virgil Bota, Ladislau Erzse, Ladislau Nagy, Moise Mathe, Gizella Ferencz, Gabriel Miklecz, Ştefan Szász, Árpád Tanko, Gheorghe Macarie, Iosif Szarvadi, Andrei Palfi, Gheorghe Mogoş, Ioan Bartha, Mihai Ban, Ludovic Szabó, Carol Petreş, Ioan Şerban, Martin Szegedi, Andrei Oroth, Alexandru Dombora, Kelemen Kiss, Gheorghe Zsoldos, Alexandru Pakuts, Tiberiu Stock, Ladislau Vereş şi Dominic Szász, care au apreciat justeţea măsurilor stabilite de conducerea de partid şi de stat, garanţie sigură a creşterii producţiei agricole, vegetale şi animaliere, au făcut numeroase propuneri pentru organizarea muncii, pentru mai buna participare a cooperatorilor la muncă. In încheierea lucrărilor a luat cuvîntul tovarăşul Mihai Gere. In numele tuturor cooperatorilor şi a lucrătorilor din agricultură, participanţii la consfătuire au adoptat o telegramă adresată Comitetului Central al Partidului Comunist Român, tovarăşului Nicolae , care se spune prin Ceauşescu,tre altele : „Consfătuirea de astăzi, adunările de brigăzi, adunările generale ale cooperatorilor, oamenii muncii de pe ogoare au subliniat justeţea şi oportunitatea măsurilor luate de partid în vederea ridicării agriculturii noastre pe noi trepte de dezvoltare, angajîndu-se totodată să nu precupeţească nici un efort pentru traducerea lor în viaţă, pentru creşterea continuă a producţiei agricole. Exprimîndu-şi adeziunea la înţeleaptă politică promovată de partid în domeniul agriculturii, participanţii la consfătuire au făcut numeroase propuneri de perfecţionare a activităţii unităţilor agricole, a consiliilor intercooperatiste, a noilor staţiuni de mecanizare a agriculturii pentru a crea condiţii optime desfăşurării tuturor lucrărilor agricole. Asigurăm Comitetul Central al Partidului Comunist Român, pe dumneavoastră personal, mult stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu că oamenii muncii români şi maghiari de pe ogoarele judeţului nostru, înfrăţiţi în muncă, mobilizaţi de organele şi organizaţiile de partid, lucrînd cu hărnicie şi dăruire îşi vor îndeplini sarcinile de plan şi angajamentele asumate pentru anul 1971, dovedind astfel ataşamentul sincer faţă de politica internă şi externă a partidului şi statului, încrederea în viitorul luminos pe care îl făurim în scumpa noastră patrie, Republica Socialistă România“. Mi Faza judeţeană a bienalei de teatru „I. L. Caragiale“ Confruntări cu publicul şi repetiţii iată ce se cere de la artiştii amatori In cadrul fazei judeţene a Concursului bienal de teatru „I. L. Caragiale“, peste 130 de artişti amatori şi-au dat întîlnire pe scena Casei de cultură din oraşul Covasna. Piese de teatru, brigăzi artistice, de agitaţie, montaje literare, recitatori s-au perindat prin faţa celor peste trei sute de spectatori care se aflau duminică în sală. Pentru a discuta despre nivelul artistic al acestor formaţii, ne-am propus să le urmărim, nu cronologic, ci după genuri. Astfel, vom vorbi mai întîi despre brigăzile artistice de agitaţie. Prima brigadă prezentă pe scenă a fost a Căminului cultural din Sita Buzăului, cu un program alcătuit de întregul colectiv de interpreţi, intitulat „ O plimbare prin Sita Buzăului“. Pe lîngă lucrurile demne de notat, cum ar fi problema şcolarizării unor copii, apoi scena cu putineiul, cupletul cu vaca, precum şi leit-motivul cu „Pe teren, pe teren, pe teren“ , în care se critică aspecte negative din activitatea unor cetăţeni, instituţii şi care alcătuiesc scheletul întregului program, mai există încă unele aspecte care, printr-o asiduă muncă de repetiţii vor putea fi corijate : statica spectacolului, nesiguranţa pe text etc. Cu toate acestea,, efortul artiştilor amatori a fost încununat de succes, succes care însă trebuie să fie consolidat prin muncă și cît mai multe spec- VASILE ARTENIE (Continuare în pag. a 2-a) ! In tot ceea ce facem noi, in toate faptele — cărămizi cu care ridicăm edificiul puternic al socialismului, desluşim amprenta colectivităţii. Omul glndeşte singular şi concepe lucruri simple sau de-a dreptul geniale. Dar el îşi expune ideea o dată elaborată de mintea sa inventivă, altor oameni. Paternitatea îi rămîne, dar confruntarea cu gmdirea colectivă îmbogăţeşte ideea, conceptul său. Cît despre reamuzarea ei practică nu mai încape în discuţie că în această etapă produsul e opera în exclusivitate a colectivităţii Trăim, aşadar, în acest cîmp magnetic şi care colectivitatea, activată puternic de realitati politice şi sociale, îngroaşe liniile de forţă numite iniţiativă, creaţie individuală — pornite de la insul singular Domeniul acesta al muncii de concepţie e cel care da greutate specifică enunţului de „participare colectivă“. Dar componenţa sa e mult mai diversă şi în acelaşi timp unitarii. O adunare generală a salariaţilor, în care comitetul de direcţie raportează despre activitatea sa pe o anumită perioadă, e ea însăşi o formă a participării colective la conducere. Dar cîte realităţi contrastante din secţia, fabrica, şantierul respectiv nu se relevează într-o astfel de adunare! Şeful de echipă X vede că în secţia în care lucrează, rebuturile cresc din cauza uzurii înaintate a cutărei maşini sau a cutărui agregat. A spus asta de multe ori, n-a aşteptat o anumită ocazie ca s-o facă. Pentru şeful de secţie sau de fabrica, insa, oprirea din plan a unei părţi din secţia respectivă înseamnă periclitarea planului şi planul e literă de lege. Se mai aşteaptă, deci, un soroc, un moment de respiro cînd capacitatea de producţie a secţiei poate fi redusa în vederea înlocuirii maşinilor sau agregatelor în cauză. Nu e în aceasta rea intenţie ci deosebire de optică. Dar visul negrevat de răspunderi pentru planul întregii întreprinderi vede pericolul rebutului la proporţii reale, mari aşa cum sunt, gata să înghită şi pe mai departe timp mai mult pe unitatea de produs finit, căci momentul de respiro aşteptat n-are de unde veni. Planul de producţie are o linie în cel mai bun caz constantă dacă nu constant ascendentă. Şi argumentele insului ■ devenit observator al fenomenului rebutului găsesc adepţi într-o astfel de adunare, iar măsurile de revizie sau înlocuire a agregatelor sau maşinilor se hotărăsc pe loc, de faţă cu toata lumea. Exemplul acesta se găseşte multiplicat în zeci de cazuri, şi şeful de echipă şi-a facut simţită participarea la conducerea treburilor secţiei sau fabricii în care lucrează. Participarea colectivă are însă multiple valenţe. Ele se etalează nu numai în sfera producţiei bunurilor materiale ci şi în conducerea compartimentelor vieţii sociale. S-au zbătut mult cetăţenii cartierului , să se înfiinţeze şi în cartierul lor o circumscripţie sanitară. Cererea s-a izbit de motivări reale sau închipuite. E deci nevoie de un „purtător de cuvînt” autorizat, de un om care ştie să combată argumentele false, să convingă. Acesta e deputatul lor în consiliul popular judeţean. Se întîlnesc cu el, îi spun păsul şi în sesiuni el susţine cu argumente izvorîte din necesitate cererea cetăţenilor Motivele căutate cad, cele reale sunt înlăturate prin efortul colectiv. Se găseşte spaţiu, se găsesc şi specialişti, şi în cartierul Y se deschide circumscripţia sanitara!.. E un alt mod elocvent de participare colectivă la conducerea treburilor din domeniul social al vieţii. Participarea aceasta colectivă e unul dintre bunurile de cel mai mare preţ pe care ni le-a adus democraţia socialistă. Politica partidului e îndreptată către permanenta ei perfecţionare Şi n-are decît un singur inamic : gura şi ochiul închise, urechile astupate la ceea ce vedem şi auzim. Imagura Participarea colectivă