Cuvîntul Nou, aprilie 1971 (Anul 4, nr. 290-315)
1971-04-01 / nr. 290
Organ al Comitetului judeţean Covasna al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean Plenara Consiliului judeţean Covasna al oamenilor muncii de naţionalitate maghiară Ieri a avut loc, plenara lărgită a Consiliului judeţean Covasna, al oamenilor muncii de naţionalitate maghiară. In afara membrilor consiliului judeţean, au participat membrii biroului Comitetului judeţean de partid, membrii Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean, conducători ai unor întreprinderi şi instituţii din judeţ. Lucrările plenarei au fost deschise de tovarăşul dr. Székely Zoltán, preşedintele Consiliului judeţean Covasna al oamenilor muncii de naţionalitate maghiară, care a supus aprobării participanţilor ordinea de zi : — Informarea biroului consiliului judeţean, asupra activităţii depuse; — Măsuri organizatorice. După aprobarea ordinei de zi, tovarăşul dr. Székely Zoltán, a prezentat informarea biroului, care a cuprins bilanţul activităţii depuse de consiliul judeţean în ultima perioadă de timp. La discuţii au participat: Magyari Lajos, redactor la ziarul „Megyei Tükör“, dr. Koczka György, medic primar la Spitalul din Sfîntu Gheorghe, Veres Dániel, secretar literar la Teatrul Maghiar de Stat din Sfîntu Gheorghe, Keresztes Zoltán, vicepreşedinte al Consiliului popular al comunei Băţanii Mari, Fábián Ernő, profesor la Bicoul din Covasna, Izsák Ferenc, inspector general al Inspectoratului şcolar judeţean, dr. Komáromi Mihály, medic primar la Spitalul din Covasna, Dukász Anna, directoarea Teatrului Maghiar de Stat din Sfîntu Gheorghe, István Andor, salariat al Combinatului textil din Sfîntu Gheorghe, Kisgyörgy Zoltán, geolog la întreprinderea minieră Căpeni, Tóth Zoltán, directorul Școlii profesionale agricole din Tîrgu Secuiesc, Németh Eva, directoare adjunctă a Şcolii profesionale agricole din Sfîntu Gheorghe, Gazda József, profesor la Liceul din Covasna, Sylvester Lajos, preşedintele Comitetului judeţean de cultură şi artă. In încheierea discuţiilor a luat cuvîntul tovarăşul Carol Király, prim-secretar al Comitetului judeţean Covasna al P.C.R., preşedintele Consiliului popular judeţean. Cuvîntarea tovarăşului Carol Király, un rezumat al cuvîntărilor celorlalţi participanţi la discuţii, precum şi textul prescurtat al informării biroului consiliului judeţean, vor apărea în următoarele numere ale ziarului nostru. In cadrul celui de-al doilea punct al ordinei de zi, au fost cooptaţi în Consiliul judeţean Covasna al oamenilor muncii de naţionalitate maghiară, următorii tovarăşi : Bereczky Vilma, preşedinta Comitetului judeţean al femeilor, Arvay József, director al Arhivelor statului, István Andor, salariat al Combinatului textil, Farkas Árpád şi Magyari Lajos, redactori la ziarul „Megyei Tükör“, Konya Adám, profesor, Gazda József, profesor, Richter Eva, directoarea Fabricii de amidon din Tîrgu Securețe, Szénási István, salariat al Fabricii de ţigarete, dr. Tihanyi László, medic, Albert Ernő, director al Liceului nr. 1 din Sfîntu Gheorghe, Rab István, prim-secretar al Comitetului judeţean Covasna al U.T.C., Ritai Pál, activist al Consiliului judeţean Covasna al sindicatelor, Plugor Sándor, artist plastic, dr. Szurkos István, medic, Izsák Ferenc, inspector general al Inspectoratului şcolar judeţean, dr. Pakuts Sándor, medic veterinar, Szabó Gavril, preşedintele Consiliului judeţean al organizaţiei pionierilor, Fekete Gábor, preşedintele C.J.E.F.S. Covasna. Componenţa biroului Consiliuluiudeţean Covasna al oamenilor muncii de naţionalitate maghiară, a fost lărgită cu următorii tovarăşi : Sylvester Lajos (vicepreşedinte), Farkas Árpád, Richter Eva, Oroth András, Szénási István, dr. Tihanyi László, Rab István, Bitai Pál, Izsák Ferenc, dr. Pakuts Sándor (membri). In aplauzele însufleţite ale asistenţei a fost adresată o telegramă Comitetului Central al Partidului Comunist Român, secretarului general al partidului, tovarăşului Nicolae Ceauşescu. Spectacol la Păpăuţi Formaţia folclorică „Măceşul“ a dat un spectacol la Păpăuţi — Zagon. Numerosul public prezent în sala căminului cultural, a avut prilejul să aprecieze arta interpretativă a dansatorilor, soliştilor vocali şi instrumentişti din cunoscutul ansamblu, invitându-i să mai dea spectacole și cu alte ocazii în satul lor. Artiștii din Sfîntu Gheorghe și-au închinat spectacolul aniversării semicentenarului partidului. PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VA . Telegramă Către Comitetul Central al Partidului Comunist Român, Tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, Plenara Consiliului oamenilor muncii de naţionalitate maghiară din judeţul Covasna, din 31 martie a.c. s-a desfăşurat in preajma celei de-a 50-a aniversări a Partidului Comunist Român, când, cu toţii cunoaştem îndrumările multilaterale şi aprecierile preţioase pe care le-aţi făcut dumneavoastră, iubite tovarăşe secretar general, la ultima şedinţă plenară a Consiliului oamenilor muncii de naţionalitate maghiară din Republica Socialistă România. Oamenii muncii de naţionalitate maghiară din judeţul nostru sunt ataşaţi deplin politicii Partidului Comunist Român, care asigură pe toate tărîmurile vieţii drepturi egale tuturor cetăţenilor ţării — fără deosebire de naţionalitate — concretizate prin industrializarea în ritm susţinut a tuturor regiunilor patriei, printre care şi judeţul Covasna are creată baza materială pentru asigurarea condiţiilor de muncă şi viaţă a oamenilor muncii de naţionalitate maghiară, de pe aceste meleaguri, în vederea ridicării permanente a nivelului lor de trai. Cu acest prilej, ne exprimăm mulţumirile noastre profunde faţă de Comitetul Central al partidului nostru, faţă de dumneavoastră personal stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, pentru grija permanentă ce o purtaţi dezvoltării multilaterale, economică, spirituală şi social-culturală a judeţului nostru, manifestată îndeosebi după reorganizarea administrativ-teritorială a ţării. Politica naţională a Partidului Comunist Român a creat posibilităţi oamenilor muncii de naţionalitate maghiară din ţara noastră, din judeţul nostru, ca fiii lor să înveţe in limba maternă şi să-şi cultive cultura şi tradiţiile progresiste, contribuind prin aceasta la îmbogăţirea tezaurului spiritual al patriei. Plenara Consiliului oamenilor muncii de naţionalitate maghiară, toţi oamenii muncii din judeţ, vă asigură pe dumneavoastră, mult iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, că populaţia maghiară de pe aceste meleaguri, in unitate frăţească cu întregul popor român, nu va precupeţi nici un efort acum, în ajunul istoricei aniversări a semi-centenarului partidului nostru, să îndeplinească exemplar sarcinile trasate de Congresul al X-lea şi să depăşească prevederile anului de debut al noului plan cincinal, contribuind astfel la înflorirea patriei noastre comune, România socialistă. PLENARA CONSILIULUI OAMENILOR MUNCII DE NAŢIONALITATE MAGHIARA DIN JUDEŢUL COVASNAM ialog posibil despre tineret „Ce faceţi după orele de muncă?“ Aşezată în şiragul de localităţi din zona Buzaielor, Intorsura Buzăului s-a dezvoltat mult în ultimii ani, fapt ce a determinat trecerea ei în rîndul oraşelor. O dată cu aceasta, căminul cultural a devenit casă de cultură, trebuind să satisfacă cerinţele spirituale ale unui public tot mai numeros şi mai pretenţios, format în mare majoritate din tineri de profesii diferite. Am încercat în ancheta de faţă să vedem ce oferă casa de cultură tinerilor, în acea parte a zilei pe care o numim timpul nostru liber. Există seri de dans. Casa de cultură foloseşte în acest scop sala de spectacole, îngrămădind sau punînd şirurile de scaune intr-un colţ, unele peste altele. Şi cum operaţia aceasta nu se poate face mereu, şi cum scaunele se strică, şi cum formaţiile artistice au repetiţii, se „anulează“ joia tineretului şi dansul de sîmbătă seara sau duminică seara. Magnetofon există, sunt şi benzi bune, dar oricum ar fi de preferat o orchestră de muzică uşoară. Dar nu este. Adică este una, aceea a liceului, dar abia s-a alcătuit, compartimentele ei nu sunt încă sudate bine, și nu se prea poate prezenta în public. A mai fost cîndva o orchestră de muzică ușoară, cu instrumen RADU VAIO (Continuare în pag. a 2-a) Anul IV Nr. 290 J O I 1 aprilie 1971 4 pagini 30 bani Anchetă comercială SEZONUL SOLICITA MAI MULT DECIT MODIFICAREA ORARULUI furi specifice sezonului friguros. De aceea, nici planul magazinelor de specialitate pe lunile ianuarie şi februarie n-a fost realizat. In martie, situaţia s-a mai îndreptat. Adică, planul de desfacere a fost îndeplinit tocmai datorită creşterii desfacerii de mărfuri caracteristice sezonului care se apropie , adică primăvara. Asta e bine. Dar nu e suficient. Pentru că după cum foarte bine remarca într-o recentă discuţie tovarăşul Khell Ernest, directorul O.C.R. Mixt Sfîntu Gheorghe, sarcina organizaţiilor şi unităţilor comerţului socialist nu este numai aceea de a-şi face planul (ceea ce de fapt constituie o obligaţie) ci de a satisface cerinţele cumpărătorilor, ba chiar de a veni în întîmpinarea solicitărilor. Cu această opinie a fost de acord şi tovarăşul Jozsa Alexandru, director comercial al aceluiaşi O.C.R. Mixt, subliniind necesitatea unei aprovizionări ritmice, continue, corespunzătoare nevoilor şi cererilor populaţiei. Să vedem însă cum stau lucrurile în această privinţă în magazinele de textile, confecţii şi încălţăminte de sezon, din oraşul Sfîntu Gheorghe. Cuvîntul subliniat are o accepţiune bine stabilită, care nu mai trebuie rememorată. Dar, practic vorbind, primăvara a venit, iar vara nu este prea departe. Şi cu toate acestea ea nu se face, pe deplin simţită şi în unităţile comerciale din oraş. E adevărat că s-a anunţat intrarea în vigoare a noului orar. E drept că în vitrinele şi în raioanele magazinului „Corso“, de exemplu, au apărut articole din materiale şi în culori mai primăvăratice. Dar după colţ, la magazinul de confecţii pentru femei şi copii, în vitrine se află aceleaşi manechine încotoşmănate şi pe umeraşe au rămas intimate tot paltoane şi nişte impermeabile boţite. Ba magazinele de încălţăminte, găseşti bocanci şi MIRCEA POSTELNICU In viaţa oamenilor noştri intervin substanţiale modificări de structură ; în mod firesc, o dată cu creşterea nivelului lor de trai le sporesc exigenţele, li se rafinează gesturile, îşi definesc mai bine preferinţele. Iar creşterea volumului şi valorii desfacerii mărfurilor de tot felul oglindeşte în mod nemijlocit fenomenul amintit şi poate fi constatat în orice ramură comercială, inclusiv în comerţul de textile şi încălţăminte, cu variaţiunile impuse de sezon. Am avut o iarnă uşoară şi o consecinţă directă a acestui fapt a fost vînzarea mai scăzută de măr (Continuare în pag. a 2-a) GLOHiq suL SEMICENTENAR. Procesul de delimitare ideologică din partid, impus de relaţiile socialpolitice ale ţării, se reflectă în acţiunile practice ale majorităţii organizaţiilor din întreaga ţarăcare se pregătesc intens pentru Congres. Convocarea acestuia devenise iminentă. In cadrul lucrărilor Consiliului general al partidului socialist şi sindicatelor din 30 I93 / 1921, unde se pune în discuţie problema ţinerii Congresului, se disting trei curente (care se formaseră şi activau în P.S. încă din toamnă) : curentul de stingă, comunist, cu cea mai mare aderenţă în masa partidului, care se pronunţă pentru transformarea grabnică în partid comunist şi aderarea partidului la Internaţionala Comunistă; curentul de dreapta, oportunist, potrivnic transformării şi afilierii ; curentul centrist, al socialiştilor autointitulaţi „unitari“, care optau pentru transformarea partidului, cu rezerve însă în ce priveşte afilierea. Subliniind ireconciliabilitatea dintre poziţia proprie şi cea reformistăoportunistă, curentul de stingă cere convocarea grabnică a Congresului de constituire a P.C.R. Reformiştii preconizează o politică legală şi cer, neputincios, excluderea comuniştilor din conducerea P.S. şi a sindicatelor. Gruparea unităţilor se declară pentru o reprezentare pe baze paritare a celor 3 grupe în partid, iar în ce priveşte linia politică recomandă întoarcerea la programul din mai 1919. Supunîndu-se la vot în cadrul acestui consiliu cîte o moţiune din partea fiecărui curent, se obţine un rezultat elocvent« 18 voturi pentru Prof. VASILE SAVINESCI• Tradiţii ale mişcării revolyfi®nare din România Un eveniment primul Congres C. La secţia de îmbuteliere a apei minerale Bodoc a I.I.L. „Spicul", muncitoarea Bakosai Borbála, urmăreşte cu atenţie maşina de acidulat. (Continuare în pag. a 2-a) în pagina a 3-a ANI DE ASCENSIUNE —■ Ozun — Zagem DE PE CUPRINSUL PATRIEI • DE PE CUPRINSUL Un grup de elevi ai şcolii generale din Cornu-Botoşani, participanţi la acţiunea pionierească „Căutătorii de comori“, conduşi de profesorul Constantin Cojocaru au descoperit recent numeroase piese istorice, arheologice şi paleontologice de o deosebită importanţă. Intre acestea, se află cîteva monede din timpul împăraţilor Hadrianus, Latinius şi Constantin cel Mare, şi alte obiecte din paleolitic şi neolitic. Autenticitatea monezilor descoperite, care atestă existenţaunor strînse legături între populaţiile dacice, aflate de o parte şi de alta a Carpaţilor, a fost confirmată de specialişti ai Academiei de Ştiinţe Sociale şi Politice. ★ Mina Lupeni a livrat miercuri , unităţilor de preparare şi cocsificare cea de-a 20 000 tonă de cărbune extras peste plan de la începutul anului. Acest succes marchează îndeplinirea şi depăşirea angajamentului pe care minerii din Lupeni şi l-au asumat în cinstea semicentenarului partidului. (Agerpres) . La ferma legumicolă nr. 1 din Sfîntu Gheorghe, a început recoltarea salatei. La C. A. P. Ghidfalău Start promiţător în campania mt. agricolă de primăvară In acest an, cooperatorii din Ghidfalău au declanşat campania agricolă de primăvară mai devre-. me decit în anii precedenţi. Acest lucru a fost posibil — ne spunea ing. Victor Rădulescu — datorită faptului că atît în toamnă cît şi in această primăvară, timpul a fost deosebit de prielnic pentru desfăşurarea lucrărilor şi în consecinţă, cooperatorii au avut posibilitatea să pregătească în mod temeinic campania agricolă. Trebuie amintit că arăturile de bază, de toamnă, au fost executate în bune condiţii pe întreaga suprafaţă agricolă. Ca rezultat, o dată cu primele zile intr-adevăr călduroase s-a putut trece , atît la pregătirea terenurilor pentru însămînţări cît şi la începerea însămînțării primelor culturi. Lucrările propriu-zise de primăvară au fost declanșate de mai bine de zece zile. Astfel, în perioada 25—30 martie s-a continuat .. CSATA (Continuare în pag. a 2-a) ^ Trei evenimente epocale în cartierul Simeria — Sfîntu Gheorghe ! Caloriferele dogoresc ca-n luna lui cuptor; apa caldă şi rece curge în torente, mai ales la blocurile 19, 21 şi 24; liftul de la blocul 24 a fost pus în funcţiune. De trei ori bravo I.J.G.B.-ului ! £jj După tergiversări îndelungate Cooperativa „Constructorul“ Covasna, sectorul Tîrgu Secuiesc a dat în folosinţă dispensarul uman din Breţcu. Călduroase felicitări ! Un succes de seamă la Fabrica de şuruburi din Tîrgu Secuiesc : au fost lichidate toate rebuturile ! Aşa treabă mai rar. Stimaţi călători ! în gară, la fiecare tren, staţionează trei autobuze gata de a vă duce la destinaţia dorită. Adio înghesuieli, îmbrînceli şi călătorii pe scară ! @ Gospodine ! Ba centrele de legume şi fructe din judeţ a venit... primăvara. Aici se găsesc din belşug castraveţi de seră, spanac şi alte trufandale. Un meniu plăcut ! £ O nouă realizare importantă ! Podul de la Reci a fost terminat. Drum liber turiştilor spre camping! @ Hai să-ţi arăt Sfîntu Gheorghe noaptea» cît e de luminos ! Toate firmele ard. £ în sfîrşit radioamatorii pot fi bucuroşi. La magazinele O.C.L. Mixt Sfîntu Gheorghe, ale cooperaţiei de consum din Tîrgu Secuiesc, Covasna şi Baraolt s-au pus în vinzare piese de radio şi televizoare. Fotbal ! „Oltul“ Sf. Gheorghe va intra în divizia B cu patru puncte avans. Poate să ne contrazică cineva ? Aduceţi-l la C.J.E.F.S.. . gj| Toate conducerile întreprinderilor şi instituţiilor vizate negativ în ziarul nostru au răspuns prompt, în amănunt şi autocritic. Le mulţumim ! Şi cind te gîndeşti că astăzi este ... 1 aprilie ... Păcat !