Cuvîntul Nou, iunie 1971 (Anul 4, nr. 342-367)

1971-06-03 / nr. 344

Organ al Comitetului judeţean Covasna al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean N­­enii munciți din judn­tul nostru răspund CU emtuziasmchemării Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste Angajamentul nostru, ridicarea eficienţei economice­­ a întregii activităţi Chemarea Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste, a fost primită cu entuziasm şi de colectivul întreprinderii noastre, care cu cîteva zile în urmă a în­cheiat bilanţul activităţii pe pri­mele cinci luni ale anului, cu noi şi însemnate succese în muncă. Pe scurt, la producţia globală in­­­­dustrială, planul a fost depăşit cu 3.843 000 lei, iar la producţia neartă, cu 3. 579 000 lei. S-au rea­lizat peste prevederi importante cantităţi de produse pentru fon­dul pieţei, printre care, 3.580.000 litri apă minerală, zeci de tone de produse de panificaţie şi de mo­­rărit, ş.a. Pentru a se achita cu cinste de sarcinile ce-i revin în noul plan cincinal — program de înflorire a patriei noastre, rezultat al acti­vităţii laborioase a conducerii de partid şi de stat — colectivul nostru răspunde chemării Consi­liului Naţional al F.U.S. cu noi an­gajamente menite să ridice cali­tatea activităţii de producţie pe noi trepte de eficienţă economică, în acest scop, la secţia de îmbu­­teliere a apei minerale de la Vîrghiş — secţie pusă recent în funcţiune cu o instalaţie nouă, de mare capacitate, se dă în aceste zile bătălia pentru atingerea para­metrilor proiectaţi de 75.000 litri îmbuteliaţi pe zi. Complet înnoi­tă, secţia de îmbuteliere de la Bi­­borţeni va fi şi ea racordată circui­tului producţiei peste cîteva zile cu o capacitate dublă (120.000 litri pe zi). Prin munca avîntată a munci­torilor şi tehnicienilor noştri în jurul datei de 20 iunie se vor ter­mina lucrările de construcţie a unui nou cuptor de pîine — rea­lizat cu ajutorul creditelor de mică mecanizare —­ în oraşul Sfin­tu Gheorghe. Noua instalaţie va asigura un spor de producţie de 7 tone pîine pe zi. Toate aceste capacităţi, creează colectivului nostru reale posibili­tăţi de îndeplinire exemplară atît ȘTEFAN GUTH, ing. șef la I.I.L. „Spicul" Sib­iiu Gheorghe (Continuare în pag. a 3-a) Fiii muntelui Zgomote înfundate spăr­geau ceaţa venind de sus dinspre locurile Comandău­­lui. Bursucul a ieşit din vi­zuină, mierla a început să împlînte săgeţi în albastru, şarpele s-a încolăcit in ju­rul unui clopoţel cu tremur de şoaptă. E vremea cină ziua taie felii de lumină din noapte. Păşim printre trun­chiuri pe drum de secure spre poiana de sus spre trîmba de fum ce se-nalţă peste verdele crud al pădu­rii. Acolo-n izvoare se-nnoa­­dă un cîntec din fluier, şi-i crud şi duios. Vin trunchi de copac, frîngîndu-se-n geană, s-au desprins fiii lui Dragoş, veniţi de departe din ţara lui Menumorut, din ţara cu viers dat în tulnic. Au venit pe păminturile noastre, pe păminturile Co­­vasnei, să muncească, şi pentru ei înţelesul cuvintu­­lui muncă înseamnă exis­tenţă, raţiunea de a trăi. Pentru ei muncă înseamnă pline, pentru ei muncă în­seamnă om trăind pentru oameni. Aici pe vîrful mun­telui se trezesc in noapte să prindă lumina-n picioare, şi încep să trăiască. Apucă to­­porul, sapa şi furca şi prind a zămisli vreri. Locuri de munte. Inţeleni­­te-n piatră, înăbuşite de tu­fe. De cioturi şi uscături. De spini şi durere. Securile late­­lumină din noaptea pădurii. Crengi uscate se string în ruguri arzînd. Rămine pă­şunea ... Curată şi­­pură cu ierburi foşnind slobode şi avide de soare. Aici, in pă­şunile din Comandău, cura­te şi verzi — cum le vor lă­sa oamenii lui Gheorghe Cheşcheş — vor veni la păs­cut turmele de mioare ale covăsnenilor. Munca nu e de loc uşoară, dar cei 42 de oşeni tineri şi vîrstnici ştiu să munceas­că fără grabă dar şi fără să se oprească un minut. Din zori şi pînă-n ţipăt de păsări în noapte, ei lucrează mereu cu îndîrjire, smulgînd locurilor sălbăticia, redînd naturii frumuseţea şi oame­nilor folosul. Fiii munte­lui... li privesc, şi simt cum se fac una cu vrerea, cu viersul de tulnic şi cîntul de topor. Seara se string lin­gă foc şi Toader Drăgan scoate un fluier şi-i zice. A­­poi intră-n noapte strîngîn­­du-se-n goană. Ion Rus I, Ion Rus 11, Vasile Cheşcheş, Ion Măgureanu, Ion Drăgan, Toader, Gheorghe, Mitru - din Bicsad, din Cărmăzana, din munte... din ţara lui Menumorut. Cîndva vor pleca mai de­parte spre alte pămînturi, dar sus în poienele Coman­doului, acolo-n izvoare, va rămîne un cîntec din fluier, crud şi duios. ... Fiii muntelui ... DORU ANDREI PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNITI-VA Ataşament deplin la politica înţeleaptă a partidului Oamenii muncii din judeţul Co­vasna, alături de întregul popor, au luat cunoştinţă de Chemarea Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste adresată cetă­ţenilor Republicii Socialiste Ro­mânia în legătură cu înfăptuirea planului de dezvoltare a economi­ei naţionale pe perioada 1971-1975. Caracterul înflăcărat, mobilizator al chemării urmăreşte antrenarea maselor largi populare la sporite eforturi creatoare în vederea rea­lizării măreţelor sarcini cuprin­se în prevederile planului cinci­nal. Noul plan cincinal cuprinde indicatori principali sensibil îm­bunătăţiţi faţă de directivele Congresului al X-lea al P.C.R., ceea ce demonstrează nesecatele posibilităţi materiale şi spirituale ale poporului nostru. Realizarea lor va făuri în România societatea socialistă multilateral dezvoltată, va ridica ţara noastră pe o înaltă treaptă a progresului şi civiliza­ţiei. în expozeul rostit la aduna­rea festivă prilejuită de aniversa­rea semicentenarului partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a­­răta : „O dată cu dezvoltarea for­ţelor de producţie, cu creşterea producţiei de bunuri materiale şi spirituale se va ridica şi mai mult nivelul de trai al poporului, se va îmbunătăţi viaţa fiecărui cetă­ţean, înfăptuindu-se astfel obiec­tivul central al construcţiei so­cialiste, ţelul suprem al întregii politici a partidului nostru co­munist — bunăstarea şi fericirea omului". Economia judeţului Covasna ca şi a întregii ţări, datorită muncii avîntate şi înfrăţite a oamenilor muncii români, maghiari şi de alte naţionalităţi, a obţinut în ce­le 5 luni care au trecut de la în­ceputul primului an al noului cin-Ing. MARIA RADULESCU, sefa serviciului tehnic al I.I.L. Mobila". (Continuare in pag. a 3-a) Solemnitatea înmînării unor înalte ordine Ieri, în oraşul Sfîntu Gheorghe, a avut­ loc solemnitatea înmînării unor înalte ordine unor vechi militanţi ai mişcării muncitoreşti din judeţul Covasna. La solemnitate au participat to­varăşii Carol Király, membru al Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, prim-secretar al Comitetului judeţean Covasna al Partidului Comunist Român, preşedinte al Comitetului Executiv al Consiliului popular judeţean, Ştefan Korodi şi Constantin Stanca, secretari ai Comitetului judeţean Covasna al Partidului Comunist Român, Ioan Koos, prim-secretar al Comitetului oră­şenesc de partid Sfîntu Gheorghe, preşedinte al Consiliului popular orăşenesc, şi Zoltán Péter, secretar al Comitetului executiv al Consi­liului popular judeţean Covasna. Prim­ Decret al Consiliului de Stat, pentru activitatea îndelungată în mişcarea muncitorească şi me­rite deosebite în opera de cons­truire a socialismului, cu prilejul aniversării a 50 de ani de la cons­tituirea Partidului Comunist Ro­mân a fost conferit ordinul „Stea­ua Republicii Socialiste România" clasa a V-a tovarăşilor : Biro Ma­­tild, Dudás Maria, Farkas Nagy József, Lazar Zsuzsa, Lusztig Zol­tán, Péter Gyula, Szöcs Lazar, Sa­lamon Imre şi Varga Anna. înaltele distincţii au fost înmî­­nate de­­ tovarăşul Carol Király. în cuvinte pline de emoţie, în numele celor distinşi au luat apoi cuvîntul vechi militanţi ai mişcă­rii muncitoreşti din judeţul nos­tru care au mulţumit pentru înalta preţuire ce li s-a acordat. Astfel, Szöcs Lazar, şi-a manifestat depli­na mulţumire faţă de conducerea partidului, pentru înalta aprecie­re şi grija pe care o poartă faţă de activiştii de odinioară, de co­muniştii care au luptat încă în ilegalitate. Totodată, s-a angajat să lupte şi în continuare cu toate forţele sale pentru aplicarea con­secventă în viaţă a prevederilor stabilite de partid. Continuînd această idee pen­sionarul Péter Gyula, şi-a manifes­tat satisfacţia pe care o încearcă întâlnind la tot pasul dovezi grăi­toare ale materializării idealurilor şi năzuinţelor pentru care au lup­tat şi s-au jertfit comuniştii în anii grei ai ilegalităţii. Deşi în vîrstă el este totuşi oricînd gata să răspundă chemării partidului pentru a-şi aduce aportul şi în continuare la făurirea societăţii socialiste multilateral dezvoltate, la înfăptuirea măreţului program de dezvoltare elaborat de partid. De asemenea, Dudás Maria, membră de partid din anul 1929 a­­ subliniat că, animaţi de sentimen­tul dăruirii pentru năzuinţele de pace şi egalitate socială, militan­ţii mişcării muncitoreşti au dat dovadă de spirit de sacrificiu şi (Continuare în pag. a 2-a) Anul IV Nr. 344 JOI, 3 iunie 1971 4 pagini 30 bani VIZITA DELEGAŢIEI DE PARTID ŞI GUVERNAMENTALE ROMÂNE CONDUSE DE TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU ÎN REPUBLICA POPULARĂ CHINEZĂ Miercuri dimineaţa,­ tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi soţia sa, Elena Ceauşescu, împreună cu tovarăşii Manea Mănescu,­­Dumi­tru Popa, Ion Iliescu, George Ma­­covescu şi Aurel Duma, membri ai delegaţiei de partid şi­ guverna­mentale a Republicii­­ Socialiste România, au vizitat Universitatea politehnică Cinhua din Pekin, important centru de pregătire a viitorilor specialişti. Oaspeţii au fost însoţiţi de Huan Jun-şern, membru al Birou­lui Po­litic al Comitetului Central al P.C. Chinez, şeful Marelui Stat Major al Armatei Populare Chi­neze de Eliberare, Ken Biao, mem­bru al C.C., şeful secţiei pentru relaţii externe din cadrul Comite­tului Central, Cian Hai-fan, am­basadorul R.P. Chineze la Bucu­reşti. Oaspeţii români s-au bucurat de aceleaşi vibrante manifestări de prietenie, preţuire şi stimă pen­tru conducătorii partidului şi statului nostru, pentru Partidul Comunist Român, pentru poporul român. De la intrarea în incinta univer­sităţii şi pînă la clădirea princi­pală, de-a lungul unei alei de a­­proape un kilometru, mii de stu­denţi, cadre didactice, funcţionari ai institutului de învăţămînt su­perior salută cu deosebită căldu­ră, cu îndelungi urale şi ovaţii pe oaspeţii români, în faţa clădirii, unde se află sala de primire a in­vitaţilor de seamă, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, cu soţia şi membrii delegaţiei sunt întîmpinaţi de Si Ciun, locţiitorul secretarul­­ui de partid, membru principal al Comitetului Permanent al Co­mitetului Revoluţionar şi al con­ducerii universităţii, Sie Tiu­i, membru al Comitetului Permanent al Comitetului municipal Pekin al P.C. Chinez, şi membru al Co­mitetului Permanent al Comitetu­lui de Partid, vicepreşedinte al Comitetului Revoluţionar al Uni­versităţii, Liu Pin, membru de conducere al comitetului revolu­ţionar, Yi Sien-tan, membru al conducerii Comitetului Revoluţio­nar al universităţii, în timp ce urcă scările care duc spre sala de recepţie, oaspeţii şi gazdele străbat cu greu prin mul­ţimea dornică să fie cît mai a­­proape, să adreseze un cuvînt de salut, să ofere flori, în sala de primire, Si Ciun, adresează, în numele conducerii universităţii, al studenţilor şi profesorilor, al comitetului re­voluţionar şi al comitetu­lui de partid, un cuvînt de bun sosit. El arată cu bucurie că mulţi din cei ce lucrează la uni­versitate păstrează vie în amin­tire vizita făcută aici, în 1964, de tovarăşul Nicolae Ceauşescu. în continuare, el a prezentat oaspeţilor date privind activitatea universităţii. întemeiată în 1911, universitatea cunoaşte o puternică dezvoltare abia în ultimii ani, a­­vînd astăzi 11 facultăţi — printre care de electronică, energetică, construcţii de maşini, mecanică — cu peste 50 de specialităţi. Aici învaţă 2 800 de studenţi, pro­veniţi din rîndurile muncitorilor, ţăranilor şi militarilor. Ei sunt se­lecţionaţi dintre oamenii cu o bo­gată experienţă în activitatea practică, ceea ce îi ajută la în­suşirea mai rapidă a cunoştinţe­lor teoretice. După absolvire, ei se reîntorc la locurile de muncă de unde au venit. Sistemul de învăţămînt este, în etapa actuală, în plin proces de reorganizare, avînd drept scop împletirea a trei preocupări: studiul, cerceta­rea ştiinţifică şi activitatea direc­tă, nemijlocită, în producţie. Prin aplicarea acestui principiu, universitatea s-a transformat în­­tr-un complex care, în afară de amfiteatre şi săli de cursuri, in­clude cinci fabrici, numeroase a­­teliere de producţie, o bază de cercetări ştiinţifice şi o fermă a­­gricolă, în acelaşi timp, ea între­ţine legături contractuale cu 45 de întreprinderi din diverse re­giuni ale ţării, unde studenţii lu­crează efectiv anumite perioade. Scopul nostru —a spus Si Cion — este pregătirea unor cadre cu înaltă conştiinţă socialistă şi cu un grad ridicat de civilizaţie şi cultură. Noul sistem de învăţă­mînt este în curs de experimenta­re. Am dori să arătăm sincer tovarăşilor români — a spus vor­bitorul — că mai există unele greutăţi şi lipsuri, dar sîntem (Continuare în pag. a 4-a) A In pagina a 3-a PLANUL DE MĂSURI ADOPTAT DE PLENARA COMITETULUI JUDEȚEAN COVASNA AL P.C.R., DIN 31 MAI 1971. Recordul zilei Noua instalaţie de îmbute­liere a apei minerale de la Vîrghiş, unitate aparţinînd de I.I.L. „Spicul" din Sfîntu Gheor­ghe, intrată de curînd în func­ţiune, a îmbuteliat într-o sin­gură zi, respectiv ieri, 2 iunie, cantitatea de 36.800 litri de apă minerală. Consemnăm a­­ceastă realizare ca un eveni­ment, întrucît de la inaugu­rarea instalaţiei sus-menţionate aceasta este cea mai mare can­titate de apă minerală ce a fost îmbuteliată într-o singură zi. Maistrul Pakucs András și șe­ful de echipă Kolcza Károly, dirijînd aranjarea cofrajelor la hotelul „Oltul", din orașul Sfîntu Gheorghe. Şedinţa biroului executiv al Consiliului­­­­ judeţean al Frontului Unităţii Socialiste Ieri, 2 iunie a.c. a avut loc la Sfîntu Gheorghe şedinţa biroului executiv al Consiliului judeţean Covasna al Frontului Unităţii So­cialiste. Lucrările şedinţei au fost conduse de tovarăşul Carol Király, prim­­secretar al Comitetului judeţean Covasna al P.C.R., preşedintele Consiliului judeţean al Frontului Unităţii Socialiste, în cadrul şedinţei, tovarăşul Bede László, secretar al Consiliu­lui judeţean al F.U.S., a prezentat o informare despre lucrările ple­narei Consiliului Naţional al F.U.S., despre sarcinile ce revin Consiliului judeţean, pre­cum şi consiliilor locale ale F.U.S., sarcini care decurg din prevederile planului de dezvolta­re a economiei naţionale pe pe­rioada 1971—1975 şi din Chema­rea Consiliului Naţional al Fron­tului Unităţii Socialiste. P­artici­­panţii la şedinţa biroului executiv şi-au exprimat aprobarea faţă de proiectul de lege privind organi­zarea şi funcţionarea controlului obştesc, proiect aprobat în plena­ra Consiliului Naţional. Au fost aprobate, de asemenea, măsurile privind popularizarea proiectului de lege şi cele privind pregătirea înfiinţării echipelor de control obştesc, pe baza prevederilor proiectului de lege. în informarea pe care a pre­zentat-o, tovarăşul Péter Zoltán, secretarul Consiliului popular ju­deţean, a arătat că pe baza hotă­­rîrii nr. 185/1971 a Consiliului de Stat, la 25 iulie 1971 vor avea loc alegeri parţiale în acele circum­scripţii electorale în care, din dife­rite motive, locul deputaţilor a rămas vacant, în judeţul Covasna se vor desfăşura alegeri parţiale în circumscripţiile judeţene nr. 22 şi 136. în continuare, biroul executiv al Consiliului judeţean al F.U.S. a dezbătut, şi aprobat propunerile de candidaţi care vor fi supuse a­­legătorilor, ca propuneri ale Fron­tului Unităţii Socialiste. LI Dac-o priveşti pe tînăra, cumpătată la vorbă, căindu-se de faptele comise, ai impre­sia certă că n-ar putea fura sau înşela pe nimeni. Nu-ţi vi­ne să crezi că de fapt ea re­prezintă un real pericol social. Depoziţiile celor pe care i-a jefuit şi, înşelat, alungă însă şi ultima fărîmă de impresie pe care ţi-o lăsa la prima ve­dere. Rămîi consternat cum o tînără de 19 ani a putut să-şi organizeze cu atîta „ingenio­zitate" modul de „operare" şi selecţionare a victimelor. Eva Konya, din Moacsa­r a înşelat mulţi oameni creduli din lo­calităţile pe unde s-a perin­dat în ultimii patru ani. Pro­­fitînd de slăbiciunea unora şi promiţîndu-le „marea cu sa­rea", E. K. a reuşit să înşele încrederea unor oameni. De fapt, în jargonul celor de tea­pa ei, profiturile obţinute e­­rau simple „găinării". Cu timpul însă Eva şi-ar fi ex­tins tot mai mult aria opera­ţiunilor dacă, într-o bună zi, în vreme ce se afla în satul Albiş, n-ar fi fost surprinsă de Gizella Elekes, cotrobăindu-i prin şifoner. Se prezentase o­­norabil, „funcţionară la Oficiul dle pensii Sfîntu Gheorghe". Cînd gazda s-a dus în altă ca­meră să-i aducă buletinul de identitate şi decizia de pensio­nare, E. K. a reuşit să sustra­gă 15 lei (doar atît găsise!). Gazda a observat dar E. K. a motivat că n-a fost decît o glumă (ce argument pueril!?!). E. K. a făcut multe „glume" de acest gen. E cunoscută ca o „clientă" veche a organelor de miliţie, Harghita. De altfel, I.M.J. semnalase postului de miliţie din Moacşa, să iden­tifice şi să reţină pe numita Konya Eva, care se deplasea­ză în diferite localităţi din ţa­ră unde comite furturi prin sistemul „împrietenire", după care obiectele furate le vinde la un preţ derizoriu. Nu se angajează să muncească, obiş­nuind să practice prostituţia şi vagabondajul. în ultimele săptămîni nu s-a mulţumit numai cu un anume gen de infracţiune, a început să-şi mărească „gama" şi a por­nit-o pe calea înşelăciunilor. „Cu fizicul şi prezenţa mea, am să produc impresie, în spe­cial în rîndul oamenilor mai în vîrstă" şi-a zis ea. Şi s-a apucat „conştiincios" de lucru. S-a deplasat mai întîi la Sînsi­­mion (judeţul Harghita). A pus mina pe o decizie de pensio­nare şi a colindat cu ea toată localitatea. I-a trecut pe toţi pensionarii pe un tabel, a luat de la fiecare pentru timbre (!) cîte 6, 12 sau 25 lei, după cum a reușit să-i „ducă", i-a pus să semneze și le-a fixat o dată cînd să se prezinte la Consi-­­ iul popular pentru mărirea AURELIA I.OJINSCHI (Continuare în pag. a 2-a) l ogidid Ei n-au cunoscut-o ! . Mîine se desfăşoară lu-­­ crările Plenarei Comitetului­­ judeţean Covasna al U.T.C.,­­ prilej de analiză a activită-­­ tii Biroului Comitetului ju-­­ deţean, organelor şi organi- t zaţiilor U.T.C. privind pre-­­ gătirea politico-ideologică a­­ tineretului. „ Ieri, pe tot­­ cuprinsul judeţului au înce- i­put lucrările plenarelor com­i­­i­tetelor comunale ale femeilor.­­ Discuţiile purtate reliefează­­ întreaga muncă de ridicare­­ a conştiinţei socialiste a fe-­­ meilor, de participare activă­­ la realizarea treburilor ob- ^ şteşti. fi Azi, unităţile d­e­­ desfacere a legumelor şi a fructelor vor pune în vînzare­­ prin I.J.V.L.F., 4000 kg ro­­ţ­­ii, 1000 kg castraveţi, 500­0 kg. căpşuni, 1500 kg. cireşe,­­ ceapă şi varză în cantităţi­­ nelimitate. „ Elevii ■ şcolii , de ospătari repartizaţi la­­ practică în oraşul Sfîntu­l Gheorghe, îşi susţin azi exa-­­ menul anual practic în ca- i drul restaurantului Şugaş. Le dorim să treacă probele cu­­ brio. ® Folosiţi cu „încre- ^ dere"' autobuzele întreprin- î derii de gospodărie oraşe-­­ nească din Sfîntu Gheorghe­­ care circulă pe traseul Cen- 4 tru — Gară cu 30 minute / întîrziere. Aveţi prilejul ca­­ dimineaţa la ora 5,00 să fa­­­­ceţi o „cură“ de aşteptare­­ pentru „reconfortare“. @ La­­ sediul Direcţiei comerciale­­ judeţene s-a stabilit în­­ cursul zilei de ieri necesarul­­ de mărfuri alimentare pe sis- t teme comerciale pentru a-­­ nul 1972.­­ Zilele acestea,­­ coletăria rapidă a pornit din­­ Sfîntu Gheorghe cu 227 to-­­­ne mărfuri, printre care 115­­ tone material lemnos și 18 t tone garnituri de mobilă. Do­­­­uă tone garnituri de mobilă 4 vor lua drumul Suediei iar­­ una cel al Angliei. i

Next