Cuvîntul Nou, decembrie 1971 (Anul 4, nr. 500-526)
1971-12-08 / nr. 506
Organ al Comitetului judeţean Covasna al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean Cincinalul 1971—1975 FORMAREA ŞI PERFECŢIONAREA CADRELOR - ÎN PRIMUL PLAN AL DINAMI ECONOMI Transformările înnoitoare pe care le cunoaşte România în actuala etapă a făuririi societăţii socialiste multilateral dezvoltate, privesc înainte de toate omul şi sunt înfăptuite pentru el. Omul societăţii noastre nu poate fi conceput decît în ansamblul social în care îşi desfăşoară activitatea, ansamblu care de fapt îl conturează şi îl defineşte. In elaborarea actualului cincinal 1971—1975, etapă importantă în cadrul făuririi societăţii socialiste multilateral dezvoltate, ca o latură esenţială a dezvoltării economiei naţionale şi deci şi a judeţului, a fost şi este asigurarea cu forţa de muncă necesară a tuturor obiectivelor, apropierea dintre munca fizică şi intelectuală şi, în final, ştergerea deosebirilor dintre acestea. Pregătirea cerută astăzi atît forţei de muncă fizice cît şi celei intelectuale, tot mai complexă şi mai completă în viitor, confirmă caracterul obiectiv al procesului reducerii deosebirilor dintre munci. După cum se ştie, în ţara noastră s-a trecut la generalizarea învăţământului de zece ani, proces ce se va încheia în anii 1973—1974, iar după 1980—1985 se vor crea condiţii ca întregul tineret să urmeze un învăţământ echivalent liceului. Astăzi, aproape un sfert din populaţia ţării învaţă în sisteme organizate, iar peste 20 la sută din totalul salariaţilor au studii superioare, în actualul cincinal vor fi formaţi prin şcoli 700.000 de muncitori calificaţi, 235.000 cadre cu pregătire medie de specialitate şi 140.000 cadre cu pregătire superioară. Ritmul pregătirii cadrelor tehnice va spori foarte mult în cincinalul actual, creîndu-se premisele aplicării în producţie a progresului tehnic. Adăugind la acestea şi măsurile pentru reciclarea tuturor categoriilor de salariaţi, reciclare în cadrul căreia se vor aprofunda cunoştinţele necesare exercitării profesiei şi funcţiei, facilitînduse însuşirea elementelor ştiinţei organizării şi conducerii economiei, a societăţii, ne putem face o părere de ansamblu asupra rolului deosebit pe care-l ocupă în politica partidului pregătirea permanentă a cadrelor. Ing. ANA TOMUŞ, directoarea Cabinetului judeţean de O. S. P. M. (Continuare în pag. a 3 - 1) întrebări și raspunSURI ÎN LEGĂTURĂ CU APLICAREA LEGII PRIVIND ÎNCADRAREA ȘI PROMOVAREA ÎN MUNCA A PERSONALULUI DIN UNITATILE SOCIALISTE DE STAT. De ce este nevoie de concursuri, examene şi aprecieri anuale ? La redacţie, primim scrisori, prin care cititori ai ziarului ne solicită clarificări în legătură cu aplicarea Legii privind încadrarea şi promovarea în muncă a personalului din unităţile socialiste de stat. Dintre acestea, am selectat pentru a răspunde la rubrica de faţă, cîteva din problemele de interes general. Astăzi, vom clarifica semnificaţia pe care o au în cadrul acestei Legi, concursurile, examenele şi aprecierile anuale în promovarea cadrelor. Deci , aşa cum de altfel ne întreabă un grup de cititori din oraşul Tîrgu Secuiesc — de ce este nevoie de concursuri, examene şi aprecieri anuale, mai ales dacă ţinem seama că atunci cînd are loc încadrarea, cît şi cînd este vorba de promovare, se prezintă oameni cu pregătiri egale ? Noua lege, privind încadrarea şi promovarea în muncă a personalului din unităţile socialiste de stat, prevede criterii mult mai cuprinzătoare, mai complexe decît cele de pînă acum, în care studiile şi stagiul jucau un rol preponderent. Faptul este pe deplin justificat şi viaţa a demonstrat, că angajaţii care au aceeaşi pregătire profesională şi acelaşi stagiu în muncă, se distanţează, se diferenţiază pe parcurs, în raport cu rezultatele obţinute în muncă. Desigur, aceasta se datorează, fie unor înclinaţii native, unor aptitudini, fie unor preocupări deosebite, susţinute, pentru studiu, pentru reflectare, manifestare firească, pornită din interesul viu pentru profesiunea aleasă, pentru problemele cu care fiecare dintre noi sîntem confruntaţi în activitatea curentă. V LAURIAN (Continuare în pag. a 3-a) PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI-VA ! — Puţin mai la dreapta ... — ... Perfect! — Gata ? — Hai să mai terminăm şi camera asta... — Se face... Dialogul de mai sus l-am surprins zilele trecute în timp ce despica liniştea de pe şantierul din noul cartier al oraşului Sfîntu Gheorghe — Ciucului, la ora cinci luminile din ferestrele noilor blocuri începeau una cite una să plece la culcare. Pe șantierul blocului nr. 2 reflectoare puternice luminează disputa nocturnă a unui grup de constructori cu timpul. Urmăresc o vreme „din umbră“ cum cu precizie matematică panourile mari de prefabricate sunt ridicate de macaraua turn la înălţimea etajului doi şi aşezate aproape milimetric alături de celelalte, dind contur noilor apartamente, noului bloc. „Hai să mai terminăm şi camera asta ..." „Se face...“ — se aude parcă din cer un răspuns. Colosul de metal începe să se mişte pe şine, se ancorează încă un perete de cîrligele sale, cablurile de oțel încep a se înfăşură, în timp ce macaraua face cale întoarsă spre siluetele oamenilor care, potrivind panoul..., mai termină o cameră. Mă uit la ceas Este ora 22 și 15 minute. Pînă ce „oamenii de sus“ coboară, intru in vorbă cu József Péter cel care „ancora“ rapid şi îndemînatec panourile de cîrligele macaralei Aflu astfel că „cei 7“ lucrează de dimineaţă, de la ora 7, că muncesc în nocturnă pentru a face front de lucru tovarăşilor de muncă. Intre timp, au încheiat lucrul şi ceilalţi, iar la rugămintea mea de a-mi acorda cîteva minute, răspund afirmativ cu toţii. Facem prezentările de rigoare, prilej cu care „trec în revistă“ figurile scăldate din abundenţă de lumina ce ar rivaliza cu succes celei de pe un platou de filmare. Chipuri de tineri, care deşi trădează puţină oboseală, reflectă, prin surîsul şi prin satisfacţia ce se degajă din privirile lor, parcă cu şi mai multă tărie lumina ce triumfă asupra întunericului secundă cu secundă. Discuţia se înfiripă repede. — Blocul trebuie predat anul acesta, îmi spune Sándor Okos, şeful echipei, şi îl vom termina. Am promis că pînă pe 15 decembrie terminăm cu montajul şi vrem să ne ţinem de promisiune. Nu ne obligă nimeni să lucrăm pînă la ora aceasta, aşa am hotărit însă cu băieţii. De fapt, in echipă sîntem 13; dacă noi, cei 7 de la montaj, nu o luăm înainte, ceilalţi colegi de echipă nu au front de lucru. Stau de vorbă şi cu ceilalţi membri ai echipei. La întrebarea mea care este gîndul care îi animă în efortul lor, în munca lor ce fără greş poate fi încadrată la eroismul cotidian, răspunsurile pe cit sunt de simple, pe atit sunt de semnificative. Augustin Roşea — macaragiu, îmi răspunde printr-o întrebare: „Vă gîndiţi ce bucurie o să însemne pentru cele 40 de familii ale confraţilor noştri, muncitorii, care vor intimpina Anul Nou in casă nouă ? Şi-apoi, mie îmi HERMAN ROSNER (Continuare în pag. a 3-a) în nocturnă pe şantierul din cartierul Ciucului ,,/le vom respecta angajamentul!“ Recent, redacţia ziarului nostru a organizat un rapidanchetă la cîteva cămine culturale din judeţ în cadrul căruia s-a urmărit activitatea educativă, artistică ce se desfăşoară în aceste adevărate „oglinzi spirituale“ ale comunei şi satului contemporan. OZUN, 3 decembrie La ora (18:00), cînd am ajuns la sediul căminului cultural nu era nimeni. După cîte am aflat ulterior, în acea seară la cămin rula filmul „Intîlnire cu o necunoscută“ ... iar tovarăşul director Széplaki Károly era... acasă o jumătate de oră de aşteptare şi... Răsfoim planul de activitate al acestei instituţii. In dosarul unde trebuie să fie planul de muncă pe luna decembrie... — surpriză !.... acesta este întocmit pe trei sferturi („tocmai lucram în seara aceasta la el“). Curios! Conform indicaţiei Comitetului judeţean de cultură şi educaţie socialistă, planurile de muncă ale căminelor culturale pe luna decembrie trebuiau predate la sediul acestuia pînă la data de 15 noiembrie . Totuși, o privire în ansamblu asupra planului de muncă ne oferă posibilitatea de a face unele aprecieri ! se observă (chiar așa cum este în faza nedefinitivată) o varietate de activităţi — cicluri de conferinţe, recenzii de cărţi, de filme, medalioane literare etc. — care, după cum ne mărturiseşte tovarăşul director, sînt mult cerute de oameni, fapt concretizat şi de participarea acestora, în număr mare, pînă acum. Dar... am face observaţia că acesta este alcătuit pe scheletul celor din lunile trecute; nici un element nou, nici o iniţiativă nu apare. Mai mult, lipsesc în cadrul activităţii bibliotecii recenziile de cărţi politice, expoziţiile cu cărţi (politice, beletristice) etc. Este o lacună gravă, care necesită o remediere urgentă. Despre activitatea formaţiilor artistice, a spectacolelor ce vor fi prezentate în această lună nu putem spune lucruri bune sau rele , planul de muncă se opreşte tocmai aici.‘Totuşi, din discuţiile avute cu tovarăşul director, formaţiile artistice (brigada de agitaţie, dansurile, echipa de teatru, fanfara, orchestra de muzică uşoară, teatru de păpuşi), care n-au mai prezentat spectacole cam de mult — unele din primăvară, altele de la Ziua recoltei — fac repetiţii intense ! Cît de intense nu ştim, pentru că în acea seară, trebuia să aibă repetiţie formaţia de teatru ... dar din cauza plecării unui „artist“... aceasta s-a suspendat. — Ce acţiuni aţi întreprins în primele trei zile ale lunii decembrie ? Concret. — Miercuri, 1 decembrie, trebuia să avem „ora femeii“ dar s-a amînat pentru săptămîna viitoare. — Tot pe data de 1, observ că aţi avut trecut în planul de resursele muncă o expunere „Unirea Transilvaniei cu România“. A avut loc ? — Nu. In privinţa asta nu există nici o scuză (!). — Dar joi ? — S-au deschis cursurile , universităţii populare, iar seara a rulat film. Azi, după cum vede tot film, mîine și poimîine la 1. In concluzie în perioada 1— I. NEGULICI, DAN GIUREA (Continuare în pag. a 2-a) Dezinteresul, formalismul, rutina, „ingheaţă“ activitatea căminelor culturale Dacă nu-i cămin, mergem la rude... Afişierul căminului cultural din Vîlceie Anul IV Nr. 506 MIERCURI, 8 decembrie 1971 4 pagini 30 bani OifiTGÎM NUMĂRULUI DU «Ufifîi 1971-JIMUL POVMNA-IST5 11—M-l-100000 HONmtfmtftw! Cuvintarea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU la Congresul a! VI-lea a! Stimaţi tovarăşi, Ne este deosebit de plăcut să luăm parte la lucrările celui de-al VI-lea Congres al Partidului Muncitoresc Unit Polonez şi să vă adresăm dumneavoastră, participanţilor la Congres, comuniştilor şi tuturor oamenilor muncii din Polonia socialistă un fierbinte mesaj de prietenie şi solidaritate internaţionalistă din partea Comitetului Central al Partidului Comunist Român, a comuniştilor, a întregului popor. Faptul că acest înalt forum al comuniştilor polonezi are loc în preajma aniversării a 30 de ani de la crearea Partidului Muncitoresc Polonez sporeşte şi mai mult însemnătatea Congresului îi conferă semnificaţia unui bilanţ atît al luptei pentru instaurarea puterii populare, cît şi al activităţii desfăşurate in anii construcţiei socialiste. Raportul Comitetului Central şi raportul prezentat Congresului de tovarăşul Gierek oferă o amplă imagine a realizărilor pe care clasa muncitoare, oamenii muncii polonezi le-au dobîndit — sub conducerea partidului — în construcţia societăţii socialiste, precum şi a programului de dezvoltare multilaterală a patriei dumneavoastră Comuniştii, oamenii muncii din România urmăresc cu profund interes cursul înnoitor determinat de Partidul Muncitoresc Unit Polonez pentru soluţionarea problemelor complexe ale edificării noii societăţi, pentru dezvoltarea economiei, ştiinţei şi culturii, creşterea bunăstării poporului, pentru afirmarea tot mai puternică a rolului conducător al partidului şi întărirea legăturilor sale cu clasa muncitoare şi masele populare, pentru participarea largă, nemijlocită a oamenilor muncii la conducerea vieţii politico-sociale a întregii ţări. Ca prieteni ai poporului polonez, ne bucură din inimă, dragi tovarăşi, că partidul dumneavoastră a reuşit, sub conducerea tovarăşului Gierek, să învingă greutăţile de anul trecut şi să asigure dezvoltarea cu succes a orînduirii socialiste, progresul economic şi social" — şi vă dorim succese cît mai mari pe acest drum. Dragi tovarăşi, Intre poporul român şi poporul polonez există vechi relaţii, cu bogate tradiţii făurite în lupta dusă în decursul istoriei pentru libertate şi independenţă naţională, împotriva imperialismului şi fascismului, a exploatării şi asupririi.; aceste relaţii au dobîndit un conţinut nou în anii socialismului, avînd drept fundament trainic noua orînduire socială, ideologia marxist-leninistă, aspiraţiile şi ţelurile comune în lupta pentru triumful socialismului şi păcii. Consemnăm cu satisfacţie că între România şi Polonia se dezvoltă an de an o colaborare rodnică şi multilaterală, iar progresele obţinute de ţările noastre în construcţia socialistă, Tratatul de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală dintre Republica Socialistă România şi Republica Populară Polonă deschid largi perspective pentru intensificarea acestei colaborări. O contribuţie însemnată la dezvoltarea prieteniei românopolone o aduc partidele noastre — Partidul Comunist Român şi Partidul Muncitoresc Unit Polonez, schimburile de delegaţii, de informaţii, contactele pe linie de partid înlesnind mai buna cunoaştere reciprocă, a experienţei şi rezultatelor obţinute în construcţia socialistă, intensificarea colaborării pe multiple planuri. Partidul Comunist Român şi guvernul Republicii Socialiste România vor acţiona cu consecvenţă şi în viitor pentru dezvoltarea continuă a relaţiilor româno-polone, cu convingerea că aceasta corespunde intereselor ambelor popoare, serveşte unităţii ţărilor socialiste, întăririi forţelor socialismului, cauzei progresului şi păcii. Stimaţi tovarăşi, în prezent, întregul nostru popor înfăptuieşte neabătut programul adoptat de Congresul al X-lea al partidului în vederea făuririi societăţii socialiste multilateral dezvoltate — program care prevede continuarea în ritm susţinuta industrializării socialiste, modernizarea structurii întregii economii în vederea creşterii avuţiei naţionale, a apropierii de ţările dezvoltate din punct dle vedere economic. Noul plan cincinal, 1971—1975, prevede creşterea producţiei industriale în ritm mediu anual de 11—12 la sută, dezvoltarea agriculturii, introducerea pe scară tot mai largă a ştiinţei şi tehnicii înaintate, creşterea mai rapidă a venitului naţional. Avînd ca obiectiv de prim ordin ridicarea sistematică a nivelului de trai al întregului popor, planul prevede creşterea însemnată a salariilor şi a veniturilor oamenilor muncii, în primul rînd a salariilor mici, precum şi sporirea cheltuielilor social-culturale ale statului. Rezultatele obţinute pe primele 11 luni ale acestui an — cînd sarcinile de plan au fost nu nu (Continuare în pag. a 4 -a) Cu planul anual îndeplinit TELEGRAMĂ Comitetului judeţean Covasna al P. C. R. VA RAPORTAM, CA COLECTIVUL DE MUNCA AL ÎNTREPRINDERII INDUSTRIALE LOCALE „POLIPROD“ TIRGU SECUIESC, Insufletiti de indicaţiile preţioase ale iubitului nostru secretar general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, în ziua de 4 decembrie 1971, a îndeplinit sarcinile de plan la producţia globală şi producţia marfă pe anul 1971, primul an al noului plan cincinal. Noi, colectivul de muncitori, tehnicieni şi funcţionari al acestei întreprinderi vă asigurăm că şi în viitor vom munci cu elan, pentru traducerea în viaţă a tuturor sarcinilor trasate de partid pentru făurirea societăţii socialiste multilateral dezvoltate în scumpa noastă patrie. Republica Socialistă România, COMITETUL P.C.R., COMITETUL OAMENILOR MUNCII, COMITETUL SINDICAL Colectivul de salariaţi ai Inspectoratului silvic Covasna, raportează îndeplinirea planului anual la împădurire pe data de 1 decembrie. Acest succes s-a realizat în condiţii de eficienţă sporită punîndu-se bază în special pe introducerea speciilor de răşinoase care în mod indiscutabil vor determina creşterea substanţială a productivităţii pădurilor. Astfel, numai în acest an s-au împădurit 1.600 ha cu specii rapid crescătoare şi cu o valoare economică superioară. Demn de menţionat, că împăduririle s-au făcut în cea mai mare parte pe terenuri cu arborete degradate fapt ce a determinat redarea acestor suprafeţe circuitului productiv. Concomitent cu lucrările de împădurire s-a realizat integral planul pe anul 1971 la degajări şi la lucrările de igienizare a pădurii, ceea ce va permite o îmbunătăţire a calităţii fondului forestier. In întrecerea socialistă încă de la începutul anului s-au evidenţiat I Ocoalele silvice din Tîrgu Secuiesc, Intorsura Buzăului şi Baraolt care au executat lucrări de împădurire pe suprafeţe de 250 ha, 180 ha, respectiv 70 ha. Muncitorii, tehnicienii şi inginerii din cadrul Inspectoratului silvic Covasna sunt hotărîţi să mobilizeze şi de acum înainte toată energia şi capacitatea lor în vederea executării la timp şi în bune condiţii a tuturor lucrărilor necesare, menite să adauge pădurii noi valenţe, să-i pună în valoare în mod superior toate ’ Unitatea economică „Dumbrava“ din Intorsura Buzăului a realizat în 11 luni ale anului, un beneficiu de 90.000 lei, înregistrînd o depăşire de 40.000 lei faţă de sarcinile de plan. „ Azi, la ora 20, în sala Teatrului Maghiar de Stat din oraşul Sfîntu Gheorghe va avea loc premiera piesei „Opinia publică“ de Aurel Baranga, în regia lui Béla Kölö. © Noutăţi la librăria din Sfîntu Gheorghe (strada Ciucului nr. 1)! J. Galsworthy — „Comedia modernă“; D. Golescu — „însemnarea călătoriei mele“; P. Popescu — „Se naşte întrebarea“; F. Glantz — „Dicteuri muzicale“; C. Omescu — „Aventurile unui cascador“; „Filozofia indiană“; „Formarea şi perfecţionarea cadrelor de conducere“ şi altele. Staţiunea balneoclimaterică Malnaşkăi, a primit în acest an 3.268 oaspeţi. Numărul celor care au beneficiat de diferite tratamente medicale se ridică la 2.586 (1.386 fiind copii). Serviciul comercial „Combustibilul“ din cadrul O.C.L. Mixt Sfîntu Gheorghe, ne informează că planul de livrări la fondul pieţei a fost realizat în luna noiembrie în proporţie de 107 la sută, ca urmare a aprovizionării corespunzătoare a depozitelor de combustibil din judeţ. La magazinul de produse electrotehnice din Sf. Gheorghe s-a pus în vînzare un nou lot de televizoare („Miraj“ „Lux“, „Venus“) și aparate de radio („Cora“, „Traviata“, „Traviata-combi“).