Cuvîntul Nou, mai 1972 (Anul 5, nr. 629-653)

1972-05-16 / nr. 640

Pag. 2 * E­I V­izita tovarâşiM NICOLAE CEAEŞESCil la Varno Cu­vinta reci tovarăşului (Urmare din pag. 1) edificind cea mai înaltă societa­te din lume — comunismul ! (Aplauze puternice, ura­le , se scandează : „Ceauşescu şi popo­rul“). Alături de glorioasele tradiţii de luptă împotriva jugului străin pentru eliberarea naţională şi so­cială, oraşul şi judeţul dumnea­voastră sunt şi purtătorii unor ve­chi tradiţii revoluţionare ale cla­sei muncitoare, încă în secolul trecut s-au dezvoltat aici organi­zaţii muncitoreşti, au avut loc lupte de clasă împotriva asupririi capitaliste, pentru libertate şi o viaţă mai bună. Aici, la Turnu Severin, în anii 1918—1920 au a­­vut loc puternice lupte revoluţio­nare. Reprezentanţi ai organiza­ţiei revoluţionare de aici au luat parte la constituirea Partidului Comunist Român, în 1921. Iată de ce se poate spune că, intr-adevăr, municipiul Turnu Severin şi ju­deţul Mehedinţi, întruchipează şi înmănunchează în mod minunat tradiţiile poporului nostru de lup­tă împotriva asupririi străine, pentru eliberare naţională şi so­cială, de luptă împotriva claselor asupritoare burghezo-moşiereşti, pentru cucerirea puterii, pentru făurirea socialismului. (Aplauze puternice, prelungite). întotdeauna, în anii ilegalităţii, am avut la Turnu Severin o pu­ternică organizaţie revoluţionară ; aş menţiona numai faptul că în alegerile din 1936, mehedinţenii au provocat înfrîngerea forţelor reac­ţionare, înscriind prima victorie a forţelor unite democratice din România. (Vii aplauze). în timpul războiului, la 23 August 1944, mehedinţenii au răspuns cu însu­fleţire apelului Partidului Comu­nist Român, aducînd o contribu­ţie de seamă la realizarea cu su­c­­ces a insurecţiei naţionale anti­fasciste, la transformarea demo­cratică, revoluţionară a Româ­niei, şi apoi la toate acţiu­nile care au urmat în opera de construcţie socialistă. După cum am mai spus şi altă dată, cunosc organizaţia de partid din Turnu Severin din 1935 , am cunoscut-o, de asemenea, şi în primii ani de după eliberare şi pot afirma că, intr-adevăr, aceasta a fost întotdeauna o organizaţie de nădejde, care şi-a făcut în permanenţă datoria de a organiza şi însufleţi masele muncitoare atît în lupta împotriva asupririi cit şi în activitatea pentru con­strucţia socialismului. (Aplauze puternice, prelungite). Astăzi, organizaţia de partid din munici­piul Drobeta Turnu Severin, ca şi întreaga organizaţie din judeţul Mehedinţi sunt puternice, îşi în­deplinesc cu cinste sarcinile încre­dinţate de partid. Cunoaşteţi sin­guri succesele obţinute prin mun­ca pe care o desfăşuraţi: se dez­voltă uzinele, se transformă ora­şul, viaţa locuitorilor, şi, fără îndoială, în toate acestea un rol de frunte îl au comuniştii, organi­zaţia de partid, comitetul jude­ţean de partid. Aplauze puterni­ce). Acordarea unor înalte distinc­ţii atît municipiului Drobeta Tur­nu Severin, cit şi Uzinei de vagoa­ne, precum şi unor muncitori, ac­tivişti de partid şi de stat şi altor oameni ai muncii constituie o expresie a înaltei aprecieri pe ca­re Comitetul Central, Consiliul de Stat şi guvernul o dau activităţii organizaţiilor de partid şi consi­liilor populare ale muncipiului şi judeţului, oamenilor muncii, tu­­tuturor cetăţenilor pentru realiză­rile obţinute în munca desfăşura­tă pînă acum. (Vii aplauze). Astăzi au fost declaraţi „Eroi ai Muncii Socialiste“ 2 muncitori ai uzinei de vagoane, iar mîine vor mai apare — ca să spun aşa — în Turnu Severin încă 3 Eroi ; am dori ca la sfîrşitul cincinalului din rîndul mehedinţenilor să se ridice noi şi noi Eroi, în aşa fel incit ceea ce s-a cîntat astăzi ,,e­­roi au fost, eroi sînt încă“ să con­stituie o expresie a realităţii şi în muncă. (Aplauze puternice, pre­lungite). Adresez cele mai calde felici­tări noilor „Eroi ai Muncii Socia­liste", tuturor celor care au fost distinşi astăzi cu ordine şi medalii şi, în primul rînd, oamenilor muncii ele la Uzina de vagoane. (Aplauze puternice). Desigur, aprecierile date im­plică şi obligaţii, sunt şi un în­demn de a munci mai bine — şi am reţinut cu satisfacţie din cele spuse aici de primul secre­tar al Comitetului judeţean, de directorul uzinei, de ceilalţi to­varăşi care au luat cuvîntul că vor milita cu şi mai multă fer­mitate pentru ca fiecare la lo­cul său de muncă să-şi îndepli­nească sarcinile tot mai mari ce le revin în prezent cît şi în anii viitori. După cum ştiţi, Congresul al X-lea al partidului a trasat un vast program de dezvoltare a patriei noastre, a stabilit ca o­­biectiv fundamental­ făurirea so­cietăţii socialiste multilateral dez­voltate în România. în oraşul dumneavoastră urmează să fie dezvoltate unele întreprinderi şi să se construiască noi obiective economice şi culturale. în anii acestui cincinal, producţia indus­trială urmează să se dubleze, dar, după cele ce am văzut astăzi la uzina de vagoane, şi după cele ce am văzut în toamnă la şantie­rul naval, cred că există posibili­tăţi ca aceste unităţi, cît şi noua unitate de celuloză care a înce­put deja să producă, să dea o producţie mult mai mare decît cea prevăzută în plan; în felul acesta, oamenii muncii din Tur­nu Severin vor aduce o contri­buţie şi mai importantă la în­făptuirea cu succes a programului elaborat de Congresul al X-lea al partidului. (Aplauze puternice, prelungite). Cunoaşteţi că oamenii muncii din ţara noastră, fără deosebire de naţionalitate, întregul popor, înfăptuieşte cu succes prevederile cincinalului. Nu mă voi mai re­feri la anul 1971, deoarece vă sunt cunoscute realizările — fap­tul că planul pe anul trecut a fost nu numai realizat, dar şi depăşit. De asemenea, pe primele 4 luni ale acestui an ritmul de creştere în industrie a fost de 12,4 la sută faţă de perioada a­­nului trecut, fiind superior pre­vederilor planului. Trebuie spus că întreprinderile din judeţul dumneavoastră au adus şi în a­­ceste 4 luni un aport însemnat la succesele obţinute de întreaga noastră ţară. Din toate aceste realizări, din felul cum se îndeplineşte planul cincinal, reiese că prevederile şi obiectivele stabilite de Congresul al X-lea sunt pe deplin realiste, că stă în puterea muncitorilor, ţăranilor, inginerilor şi tehnicie­nilor, a tuturor oamenilor mun­cii din patria noastră de a înfăp­tui cu succes aceste prevederi, în felul acesta, țara noastră va parcurge o etapă importantă pe calea industrializării, a dezvol­tării sale economice în general, pe calea apropierii de țările a­­vansate din punct de vedere eco­nomic, pe calea făuririi unei pu­ternice baze tehnico-materiale a­­socialismului şi comunismului în România. (Aplauze puternice, pre­lungite). Dintotdeauna partidul nostru a acordat o mare atenţie învăţă­­mîntului, ştiinţei, culturii — factori hotărîtori pentru progre­sul oricărei naţiuni, pentru fău­rirea societăţii socialiste. Cu atît mai mult în condiţiile de astăzi, ale puternicei revoluţii tehnico­­ştiinţifice mondiale, ale efortu­rilor pentru realizarea programu­lui elaborat de Congresul al X-lea, dezvoltarea învăţămîntului, ştiinţei şi culturii constituie una din cele mai importante sarcini, municipiul Turnu Severin tre­buie să se preocupe de această latură de activitate, hotărîtoare pentru progresul industriei, agri­culturii, pentru ridicarea nive­lului general de cultură şi civi­lizaţie al oamenilor muncii. (Aplauze puternice). Preocupîndu-ne de dezvoltarea economică-socială, punem pe pri­mul plan ridicarea continuă a bunăstării materiale şi spirituale a întregului popor — aceasta constituind ţelul suprem al între­gii activităţi a partidului, e­­senţa însăşi a făuririi societăţii socialiste multilateral dezvoltate în România. (Aplauze puternice, prelungite). Aşa cum am menţio­nat, în 1971 am realizat cu suc­ces programul în industrie şi în agricultură. Aceasta ne-a per­mis să trecem mai devreme la realizarea măsurilor de creştere a nivelului de viaţă, faţă de pre­vederile înscrise în cincinal. Din dorinţa de a contribui la creşte­rea bunăstării oamenilor muncii, urmează ca în acest an, in toam­nă, să trecem la sporirea salarii­lor mici şi a pensiilor, astfel încît, realmente, în cincinal pre­vederile privind veniturile oa­menilor muncii să se realizeze cel puţin la nivelul prevăzut de Congresul al X-lea al partidului. (Aplauze puternice). Desigur, realizarea cu succes a programului de dezvoltare a României socialiste cere în con­tinuare eforturi mari. Este ne­cesară îmbunătăţirea continuă a organizării activităţii în toate sectoarele, perfecţionarea condu­cerii şi planificării economiei na­ţionale. De altfel, Conferinţa Na­ţională a partidului, care urmea­ză să aibă loc in luna iulie a a­­cestui an, se va preocupa tocmai de felul cum se realizează aces­te măsuri, de stabilirea căilor pentru a ridica la un nivel şi mai inult întreaga activitate, pen­tru asigurarea participării între­gului popor la conducerea vieţii economico-sociale, pentru dezvol­tarea democraţiei socialiste. Por­nim de la faptul că numai cu participarea deplină a întregului popor, care în mod conştient îşi făureşte propriul său viitor, se poate asigura victoria socialis­mului şi comunismului. (Aplauze puternice, prelungite). Este necesar să acordăm mai multă atenţie organizării activi­tăţii din întreprinderi şi instituţii, din agricultură, problemei pro­ductivităţii muncii, introducerii tehnicii moderne, perfecţionării maşinilor şi utilajelor, reducerii cheltuielilor de producţie, creşte­rii venitului naţional. Pînă la ur­mă, stă în puterea noastră şi depinde de noi, ca să obţinem cu mijloacele pe care le avem sau, mai bine zis, cu cheltuieli mai mici decît cele prevăzute în cin­cinal, rezultate economice mai mari; aceasta ne va permite ca şi în ce priveşte bunăstarea oa­menilor muncii să obţinem rea­lizări tot mai însemnate. De noi depinde ca dintr-o mie de lei pe care o cheltuim să obţinem un spor de producţie de 2 000 sau de 2 500 şi, pe această bază, să fa­cem să crească continuu avuţia naţională şi bunăstarea poporu­lui. Altfel nu vom putea realiza obiectivele pe care ni le-am pro­pus. înfăptuirea programului de bunăstare stă, deci, in mîinile muncitorilor, ţăranilor, intelec­tualilor ,ale întregului nostru po­por, în crearea unei economii e­­ficiente ,productive, bazate pe cele mai noi cuceriri ale tehni­cii şi ştiinţei contemporane. Ia­tă sarcina principală ce se pune actualmente în faţa noastră, to­varăşi ! (Aplauze puternice, pre­lungite). Am obţinut pe acest drum succese remarcabile, dar avem încă mari posibilităţi — şi de aici încrederea şi convingerea că vom putea nu numai să reali­zăm, dar şi să depăşim prevede­rile cincinalului în ce priveşte producţia, productivitatea, creş­terea bunăstării, astfel, ca, real­mente, România să păşească în primele rînduri ale naţiunilor care doresc ca prin munca lor să-şi făurească o viaţă nouă, li­beră. (Aplauze puternice). Pornind de la rolul important pe care îl are conştiinţa socia­listă, activitatea de educaţie mar­­xist-leninistă, Comitetul Central al Partidului a adoptat anul tre­cut un şir de măsuri privind ri­dicarea la un nivel superior a muncii de educaţie, corespunză­tor noii etape de dezvoltare în care a păşit societatea noastră. Cunoaşteţi cu toţii aceste preve­deri şi nu doresc să mă opresc la ele. Ceea ce vreau să men­ţionez şi de această dată este faptul că aceste măsuri reprezin­tă o parte integrantă a întregu­lui program de făurire a societă­ţii socialiste multilateral dez­voltate, că nu­sai realizînd în totalitate măsurile în domeniul economiei, ştiinţei, culturii şi e­­ducaţiei vom putea edifica socie­tatea socialistă multilateral dez­voltată, vom deschide calea spre făurirea societăţii comuniste în România. (Aplauze puternice; se scandează: „Ceauşescu — P.C.R."). După cum am spus şi la ple­nara C.C. al P.C.R. din noiembrie 1971, considerăm că una din pro­blemele importante ale activită­ţii de educaţie socialistă este combaterea unor stări de lucruri învechite, moştenite — ca să spun aşa — de la vechea orînduire burghezo-moşierească, orînduire pe care am lichidat-o pentru tot­deauna ,dar ale cărei obiceiuri se mai resimt, mai răbufnesc cîte o dată ici şi colo. Este vorba de atitudinea faţă de proprietatea ob­ştească , nu trebuie să admitem în nici un fel şi nimănui să dău­neze, să ştirbească această pro­prietate, să dobîndească mai mult decît merită ca urmare a muncii sale ,să-şi însuşească prin furt o parte din această proprie­tate. Vedeţi, tovarăşi, trebuie să ne referim şi la aceste probleme pentru că a făuri socialismul pre­supune nu numai a vorbi de e­­tica şi de echitatea socialistă, ci şi a acţiona ca acestea să se ma­nifeste din plin, a combate stă­rile de lucruri şi manifestările vechi care se mai fac simţite în prezent. De la aceasta a pornit plenara Comitetului Central din aprilie, adoptînd măsurile care vă sînt cunoscute împotriva unor acti­vişti care au comis abuzuri în munca pe care au îndeplinit-o. De asemenea, Consiliul de Stat a hotărît trecerea în proprieta­tea statului a unor imobile reali­zate de unii activişti de partid şi de stat ca urmare a abuzuri­lor pe care le-au săvîrşit în funcţiile ce le deţineau, a încăl­cării legii, a folosirii unor prac­tici necinstite. Recent, la ultima sa reuniune, Biroul Executiv al Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste a hotărât să propună alegătorilor revocarea u­­nui număr de 4 deputaţi din Ma­rea Adunare Naţională şi a unui număr ceva mai mare de depu­taţi din consiliile populare ale diferitelor judeţe, care au încăl­cat legea, au comis abuzuri, s-au discreditat din punct de vedere morali şi nu mai pot reprezenta cu cinste pe alegătorii lor în or­ganele puterii de stat. După cum vedeţi, tovarăşi, ceea ce am discutat la plenara Comi­tetului Central din noiembrie in legătură cu etica şi echitatea so­cialistă avem de gînd să apli­căm cu toată fermitatea în viață. Partidul comunist este partidul cel mai umanist, deoarece în­treaga sa activitate este închinată omului, bunăstării, fericirii aces­tuia. Facem totul pentru a ridica omul, demnitatea sa, pentru ca omul să fie stăpîn pe propria sa soartă — dar, tocmai pornind de la aceste înalte îndatoriri faţă de om ,de la faptul că avem obli­gaţia să acţionăm pentru înălţa­rea omului, pentru a-l face să stea cu fruntea sus în faţa seme­nilor săi, nu putem admite în­călcarea de către nimeni a dem­nităţii de om. Nu pot fi soco­tiţi oameni înaintaţi ai epocii socialiste cei care lovesc în in­teresele semenilor lor ! Trebuie să fim necruţători cu cei care încalcă normele şi rînduielile so­cietăţii noastre , socialiste ! (A­plauze puternice, prelungite). Luînd măsuri împotriva unor a­­semenea acte antisociale, este necesar să desfăşurăm în acelaşi timp o intensă activitate cu ca­racter educativ, pentru transfor­marea mentalităţii oamenilor, pentru lichidarea concepţiilor înapoiate, pentru ridicarea con­ştiinţei socialiste a tuturor cetă­ţenilor patriei. Noi facem totul pentru bună­starea şi fericirea omului­­ dorim să asigurăm ca fiecare cetăţean al patriei noastre să ducă o via­ţă cît mai demnă, cît mai ferici­tă, dar nu putem admite ca unii să-şi însuşească pe nedrept ceea ce nu le aparţine, dăunînd ast­fel semenilor lor, bunului mers al societăţii noastre socialiste. Procedînd astfel ne îndeplinim datoria de Partid Comunist, de forţă conducătoare a întregii so­cietăţi socialiste româneşti. (A­­plauze puternice, prelungite). Desigur, sînt puţine asemenea cazuri de încălcare a legilor şi normelor societăţii noastre, ca cele la care m-am referit mai înainte, dar măsurile pe care le luăm urmăresc tocmai ca ele să devină tot mai puține, să dispa­ră complet din societatea noas­tră. Avem deplina convingere că îmbinînd în mod just activitatea pentru dezvoltarea economică, grija pentru bunăstarea oameni­lor, cu activitatea educativă, a­­ceste stări de lucruri vor răm­i­­ne tot mai mult triste amintiri, iar în societatea noastră vor do­mina relaţiile noi socialiste, prin­cipiile comuniste despre viaţă , principiile ce vor călăuzi pe fie­care cetăţean. (Aplauze puterni­ce). După cum cunoaşteţi, la sfîrşi­tul anului 1972 vom sărbători împlinirea a 25 de ani de la pro­clamarea Republicii Populare Ro­mâne — astăzi Republica Socia­listă România — victorie istorică a poporului nostru care a mar­cat trecerea la înfăptuirea socie­tăţii socialiste, în cei 25 de ani de la proclamarea republicii, România, sub conducerea parti­dului comunist, a obţinut succe­se de însemnătate istorică în toate domeniile de activitate. Sărbătorirea acestui eveniment trebuie să se transforme într-o puternică manifestare a elanu­lui de muncă pentru îndeplinirea planului, a perfecţionării condu­cerii şi planificării economiei, a vieţii sociale, pentru ridicarea nivelului întregii activităţi de partid şi de stat. Să facem din această sărbătoare o sărbătoare a victoriei în lupta pentru înde­plinirea planului cincinal, pentru înaintarea tot mai rapidă pe ca­lea bunăstării poporului ! (Aplau­ze puternice, prelungite). Dragi tovarăși, Punînd pe primul plan al preo­cupărilor noastre înfăptuirea cu succes a programului elaborat de Oneropol al X-lea al partidului privind dezvoltarea economică­­socială a ţării, nu uităm nici un moment că putem realiza cu suc­ces acest program dezvoltînd şi întărind necontenit prietenia şi colaborare cu toate ţările socia­liste, cu ţările care au păşit pe calea independenţei şi îşi făuresc o economie proprie şi o viaţă co­respunzătoare năzuinţelor lor, cu toate popoarele lumii, fără deo­sebire de orînduire socială. Por­nind de aici, România desfăşoară o intensă activitate internaţională dezvoltă larg relaţiile sale de colaborare cu ţările socialiste, cu celelalte state, considerând că participarea la diviziunea interna­ţională a muncii, la schimbul mon­dial de valori materiale şi spiritua­le constituie un factor de o impor­tanţă crescîndă pentru progresul general al fiecărei naţiuni, deci şi pentru progresul ţării noastre. Ştim că in lume mai acţionea­ză forţe ostile progresului social, care doresc continuarea politicii imperialiste de forţă şi dictat, a practicilor colonialiste şi neoco­­lonialiste; considerăm că trebuie făcut totul pentru a se pune ca­păt acestei politici, pentru a se realiza între statele lumii relaţii noi, bazate pe principiile depli­nei egalităţi în drepturi, respec­tului independenţei şi suverani­tăţii naţionale, neamestecului în treburile interne, avantajului re­ciproc, pentru a se renunţa la folosirea forţei şi ameninţării cu forţa în relaţiile dintre state. Es­te adevărat că aceste principii s-au afirmat şi se afirmă cu pu­tere, că ele călăuzesc tot mai mult popoarele în stabilirea re­laţiilor dintre ele; în acelaşi timp, asistăm însă la diferite ac­ţiuni care vin în contradicţie cu aceste principii . Şi care ţin de vechile stări de lucruri, de vechea politică imperialistă. De aceea ,este necesară unirea efor­turilor tuturor popoarelor — fie ele mari sau mici — a tuturor forţelor antiimperialiste, pentru a face să triumfe în lume relaţiile noi, bazate pe principiile de de­plină egalitate între naţiuni. (Aplauze prelungite). România este hotărîtă să-şi intensifice eforturile pentru a dezvolta colaborarea cu toate statele, pentru a contribui la de­păşirea stărilor de încordare şi conflictelor care mai există în lume. Recentele evenimente din viaţa internaţională, măsurile a­­doptate de Statele Unite privind intensificarea războiului în Indo­china, precum şi alte acţiuni ca­re duc la încordare şi agravează situaţia internaţională, trebuie să constituie un semnal de alarmă pentru toate popoarele care do­resc să se asigure pacea şi coo­perarea in lume. Considerăm ne­cesară unirea eforturilor tuturor popoarelor care doresc să-şi or­ganizeze viaţa corespunzător năzuinţelor şi intereselor lor vi­tale, fără amestec din afară. A­­vem convingerea că stă în pute­rea forţelor antiimperialiste, a popoarelor, ca unite, să pună de­finitiv capăt practicilor imperia­liste şi neocolonialiste, să asigure victoria noilor relaţii de egalita­te între state, a păcii şi cooperă­rii internaţionale. (Aplauze pre­lungite). în încheiere, aş dori, dragi to­varăşi, să-mi exprim convingerea că oamenii muncii din munici­piul Drobeta Turnu Severin, din judeţul Mehedinţi, nu vor pre­cupeţi nici un efort pentru înfăp­tuirea sarcinilor ce le revin din programul elaborat de Congresul al X-lea al partidului. Vă urez din toată inima, dum­neavoastră, tuturor locuitorilor municipiului şi judeţului, succese tot mai mari în întreaga activi­tate ! Să vă situaţi, la sfîrşitul cincinalului, cel puţin pe prime­le locuri în întrecerile dintre ce­le patruzeci de unităţi adminis­­trativ-teritoriale existente în România, şi care, toate, aspiră la locul întîi. (Aplauze puterni­ce). Vă doresc tuturor multă sănă­tate şi multă fericire ! (Aplauze puternice, prelungite , se scan­dează îndelung „Ceauşescu — P.C.R.“, „Ceauşescu şi poporul“; cei prezenţi la miting ovaţionea­ză minute în şir pentru Partidul Comunist Român, pentru Comite­tul său Central, pentru­ secretarul general al partidului, tovarăşul Ni Nicolae Ceauşescu). (Urmare din pag­i­­ca, împreună cu tovarăşul Ion Gheorghe Maurer, trece în re­vistă garda de onoare. Un bă­­trîn din­ partea locului, pensio­narul Vasile Fota, însoţit de bă­ieţi şi fete, îmbrăcaţi în costu­me populare mehedinţene, ofe­ră conducătorilor de partid şi de stat tradiţionala pîine şi sare, ploşti cu vin din renumita pod­gorie Corcova. Pionieri oferă to­varăşului Nicolae Ceauşescu, to­varăşei Elena Ceauşescu, celor­lalţi oaspeţi garoafe roşii. In această atmosferă de entu­ziasm, conducătorii de partid şi de stat părăsesc aeroportul. Ma­şinile trec pe sub un impunător arc de triumf împodobit cu co­voare multicolore, ţesute de meş­terii populari, deasupra căruia cuvintele ce simbolizează gîndu­­rile întregului popor — „Ceauşes­cu şi poporul“ — sunt încadrate de urările „Bine aţi venit în jude­ţul Mehedinţi, iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu", „Bun sosit în străvechea aşezare a­­munici­piului Drobeta — Turnu Seve­rin". Oaspeţii, însoţiţi de urările a numeroşi locuitori ai municipiu­lui, ce formează un culoar viu de-a lungul străzilor, se îndreap­tă spre zona industrială a oraşu­lui. In drum spre uzina de vagoa­ne localnicii, precum şi cetăţeni din numeroase aşezări învecina­te, invitaţi din alte oraşe ale pa­triei fac o caldă şi entuziastă pri­mire conducătorilor de partid şi de stat. La intrarea în uzină conducă­torii de partid şi de stat sunt sa­lutaţi călduros de ministrul, industriei construcţiilor de maşini, Ioan Avram, de Nicolae Iosif, directorul ge­neral al Grupului de uzine pen­tru construcţia de vagoane cu se­diul la Arad, de membrii Co­mitetului de Direcţie al între­prinderii, ai comitetelor de par­tid, sindicatului şi organizaţiei U.T.C. din uzină. O companie for­mată din membri ai gărzilor patriotice şi tineri din detaşa­mentele de pregătire pentru apă­rarea patriei, prezintă onorul. Grupuri de tineri şi tinere mun­citoare, oferă oaspeţilor buchete de flori. Sunt de faţă un mare număr de muncitori, ingineri şi­ tehnicieni, precum şi foşti sala­riaţi ai uzinei, astăzi pensionari, sau cărora, în decursul ani­lor, le-au fost încredinţate munci de răspundere în activul de partid şi de stat, oameni ai muncii din întreprinderile severinene, invi­taţi la sărbătoarea constructori­lor de vagoane. Domneşte o atmosferă de vi­brant entuziasm. Toţi cei prezenţi aplaudă, ovaţionează pentru par­tid, pentru conducerea sa, adre­sează urări de bun venit. Minu­te în şir se scandează „Ceauşes­cu—P.C.R.", „Ceauşescu şi popo­rul“. Directorul întreprinderii, ing. Vasile Bacalu, invită pe conducă­torii de partid şi de stat să vi­ziteze uzina. In faţa impresio­nantei hale de debitare, confecţii şi montaj se află o machetă a uzinei, grafice şi panouri care în­făţişează continua dezvoltare a a­­cestei importante unităţi indus­triale. In. vizi­ta, prin hala de debitare şi pregătire a pieselor pentru a­­samblarea vagoanelor, oaspeţii sunt informaţi că uzina dispune de utilaje tehnologice moderne care permit desfăşurarea proce­sului de fabricaţie la un înalt grad de mecanizare şi automati­zare. Se face un scurt popas la o ex­poziţie ce sintetizează preocupă­rile colectivului întreprinderii pentru reducerea consumului de metal. Gazdele informează că, în 1972, colectivul întreprinderii şi-a propus să economisească, prin reproiectarea unor utilaje şi fo­losirea unor procedee tehnologi­ce moderne, circa 1 000 tone me­tal. Tot în această secţie a fost organizată şi o expoziţie prezen­­tînd cele mai moderne procedee de sudură, acţiunile complexe întreprinse pentru promovarea unor tehnici înaintate în acest domeniu. In spaţiul dintre două hale in­dustriale, conducătorii partidului şi statului au posibilitatea să va­dă la faţa locului o parte din pro­dusele întreprinderii. Se află aici cele dintîi vagoane realizate la Turnu Severin, precum şi cele mai noi creaţii în acest domeniu­­ vagoane conteiner, pentru tran­sportat materiale pulverulente şi vagoane bunker pentru transpor­tat piatră, vagoane destinate tran­sportului general de mărfuri etc. Gazdele informează că, anul acesta, a fost introdus în fabricaţie un nou vagon, acoperit, pe patru osii, cu o capacitate de 62 tone, care a trecut cu succes, zilele a­­cestea, probele de omologare. Este al 22-lea tip de vagon marfă care se construieşte în uzina severi­­neană. Mai reţinem faptul că în prezent, în Uzina de vagoane din Turnu Severin, se produc 20 la sută din numărul total al vagoa­nelor realizate în ţară, şi 60 la sută din producţia destinată ex­portului. Pe parcursul vizitei, directorul unităţii informează pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu, pe ceilalţi oas­peţi şi despre perspectivele dez­voltării acestei unităţi în actualul plan cincinal. Se subliniază că, în anul 1975, producţia globală a întreprinderii va fi de 1,5 ori mai mare decît aceea din 1970, iar pro­ductivitatea muncii de 1,4 ori. Secretarul general al partidului discută cu conducătorii uzinei, cu muncitorii, arătînd că, printr-o mai bună organizare a muncii, printr-o dotare corespunzătoare, cifrele prevăzute în plan pot fi depăşite. Se vizitează, în continuare, cele mai noi spaţii de producţie ale întreprinderii, date nu de mult în funcţiune. Se parcurge o hală i­­mensă, a cărei suprafaţă — 15 000 mp — întrece cu o treime pe cea construită în uzină în primele opt decenii de existenţă. Oaspeţii sunt informaţi că noua hală de producţie este concepută pentru construirea vagoanelor cisternă, necesare transportului produselor petroliere. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu se interesează îndeaproape de folosi­rea deplină a spaţiilor de produc­ţie din noua hală. Secretarul ge­neral al partidului arată că, prin­tr-o mai raţională utilizare a a­­cestor spaţii, prin mai buna orga­nizare a fluxului de producţie se pot crea condiţii pentru a se a­­menaja încă o linie de montaj. Pretutindeni , de-a lungul ha­lelor industriale străbătute, con­structorii severineni de vagoane întîmpină pe secretarul general al partidului, pe ceilalţi conducă­tori de partid şi de stat, cu deose­bită căldură, manifestîndu-şi bu­curia de a avea din nou în mijlo­cul lor pe iubitul conducător al partidului şi statului nostru, pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Secretarul general al partidului se opreşte deseori, dă mîna cu muncitorii, stă de vorbă cu ei. Printre aceştia sunt şi mulţi ve­terani ai uzinei, astăzi pensionari. „Ne angajăm, tovarăşe Nicolae Ceauşescu, să înfăptuim în mod exemplar sarcinile ce ne revin din planul de producţie pe 1972 şi în anii următori ai planului cin­cinal. Vom sluji cu devotament patria şi poporul după exemplul dumneavoastră luminos“ — sunt cuvintele adresate conducătorului partidului şi statului, în încheie­rea vizitei la Uzina de vagoane din municipiul Drobeta Turnu Severin. Colectivul de aici a primit cu un sentiment de mîndrie înalta apreciere dată de conducătorul partidului şi statului. In cartea de onoare a uzinei este scris : „Cu prilejul împlinirii a 90 de ani de la înfiinţarea Uzinei de vagoane din Turnu Severin şi pentru realizările obţinute în pro­ducţie, adresez muncitorilor, teh­nicienilor şi inginerilor acestei întreprinderi — cu îndelungate şi bogate tradiţii — cele mai calde felicitări. Urez din inimă acestui harnic colectiv noi şi importante succese în activitatea viitoare, consacrată progresului industriei constructoa­re de material rulant, dezvoltării şi modernizării transporturilor feroviare, propăşirii şi înfloririi patriei noastre socialiste“. Tova­răşul Nicolae Ceauşescu, împreu­nă­ cu tovarăşa Elena Ceauşescu, semnează în Cartea de onoare In aclamaţiile celor prezenţi, ca semn al dragostei şi deosebitei preţuiri, maistrul Dumitru Dumi­­trescu, distins în această zi cu înaltul titlu de Erou al muncii socialiste, oferă tovarăşului Ceauşescu macheta unuia din noi­le tipuri de vagoane produse de uzină şi îi urează multă sănătate şi fericire. După vizitarea uzinei de vagoa­ne, conducătorii de partid şi de stat se îndreaptă spre centrul lo­calităţii. Străbătînd principalele artere ale oraşului, oaspeţii sunt întâm­pinaţi cu entuziasm şi bucurie de mii şi mii de oameni ai muncii. Dintr-o maşină deschisă, tovară­şul Nicolae Ceauşescu, împreună cu tovarăşul Ion Gheorghe Maurer răspund manifestărilor prieteneşti adresate de severineni.. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, ceilalţi conducători de partid şi de stat vizitează apoi Muzeul Porţilor de Fier. Amplasat în ve­cinătatea Dunării, acolo unde, în primii ani ai secolului al II-lea, au fost ridicate podul transdanu­­bian ce a unit pentru întîia oară, în zona Severinului, malurile flu­viului, şi castrul roman Drobeta. Muzeul Porţilor de Fier fiinţea­ză de şase decenii. La sosire, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, ceilalţi conducători de partid şi de stat sunt­­întîmpinaţ­i de tovarăşii Tamara Dobrin, vi­cepreşedinte al Consiliului Cultu­rii şi Educaţiei Socialiste, Ion Al­­bureţu, prim-vicepreşedinte al Comitetului Executiv al Consiliu­lui popular judeţean Mehedinţi, Gheorghe Nica, preşedintele Co­­­mitetulu­i judeţean Mehedinţi de cultură şi educaţie socialistă, de reprezentanţi ai vieţii culturale locale. Directorul Muzeului, profesorul Mişu Davidescu, adresează oaspe­ţilor urări de bun venit. Pionieri înmînează oaspeţilor buchete de flori. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu ta­ie panglica inaugurală. In timpul vizitei, directorul mu­zeului „Porţile de Fier“ sublinia­ză că, pentru început, această in­­struirie va fi meţiona cu două sec- Severin sărbătoare ţii — ştiinţele naturii şi istorie, ur­­mînd ca în viitorul an să fie ter­minate lucrările de amenajare şi la secţiile de etnografie şi artă. Secţia de ştiinţele naturii — prima în succesiunea sălilor vizi­tate — înfăţişează, printr-un vast material expoziţional bogăţia na­turală a zonei Porţilor de Fier. Oaspeţii se opresc mai întîi în fa­ţa unei machete ce reproduce, la dimensiuni reduse, milenarul de­fileu al fluviului, azi radical tran­sformat ca urmare a construirii Sistemului hidroenergetic şi de navigaţie. In următoarele săli sunt prezentate, într-o concepţie muze­istică modernă, flora şi fauna te­restră şi acvatică a zonei, vieţui­toare şi plante unice în ţara noas­tră. Un loc important în cadrul Mu­zeului este rezervat secţiei de is­torie. Numeroase documente ar­heologice, hărţi, schiţe, fotografii redau evoluţia societăţii pe acest teritoriu, din cele mai vechi tim­puri şi pînă azi. Deosebit de re­velatorii sînt exponatele care vor­besc despre civilizaţia dacă, des­pre istoria formării şi dezvoltă­rii statului sclavagist dac, despre pătrunderea romanităţii în Dacia, început al procesului de formare a limbii şi poporului român. Secretarul general al partidului, ceilalţi conducători de partid şi de stat se opresc îndelung în fa­ţa exponatelor ce prezintă lupte­le desfăşurate pentru democrati­zarea vieţii interne, împotriva dic­taturii fasciste şi a războiului, me­ritul nepieritor al P. C. R. în pre­gătirea şi înfăptuirea insurecţiei armate victorioase din august 1944, eroismul muncitorimii seve­rinene în luptele pentru zdrobi­rea rezistenţei hitleriste şi instau­rarea puterii populare. In încheierea vizitei la muzeu, tovarăşul Nicolae Ceauşescu sem­nează următoarele în Cartea de o­­noare . „Am vizitat cu multă plă­cere Muzeul „Porţile de Fier“ în care sunt înmănunchiate emoţio­nante vestigii ale culturii mate­riale înflorite pe aceste meleaguri, mărturii ale străvechii civilizaţii daco-romane, ale bogăţiei şi ori­ginalităţii­­ creaţiei populare ro­mâneşti. Felicit colectivul muzeu­lui pentru această realizare, pen­tru reuşita prezentare a bogatu­lui tezaur de valori materiale create, descoperite şi conservate în zona Turnu Severin şi îi urăm succese cît mai mari în activita­tea sa consacrată operei de edu­care patriotică a poporului“, înainte de a părăsi Muzeul Por­ţilor de Fier, secretarul general al partidului răspunde invitaţiei directorului acestei instituţii de a vizita şi acvariul amenajat la de­misolul clădirii. Din nou pe străzile municipiu­lui. Mulţimea salută cu entuziasm pe secretarul general al partidu­lui, scandează, ovaţionează căldu­ros pentru partid. Dintr-o maşină deschisă, tova­răşii Nicolae Ceauşescu şi Ion Gheorghe Maurer răspund mani­festărilor de stimă şi respect ale celor ieşiţi în întîmpinare. In parcul din centrul oraşului are loc festivitatea de dezvelire a bustului celui ce şi-a înscris nu­mele la loc de cinste în istoria de căpătîi a neamului nostru — De­­cebal. Creaţie a sculptorului Ma­rius Butunoiu, bustul, turnat în bronz, este implantat pe un soclu de marmoră albă pe care sunt în­crustate, cu litere aurii, cuvintele­­ „Decebal, regele dacilor“. Simbo­lică dispunere în spaţiu monu­mentul regelui dac este aşezat în faţa monumentului, ridicat în 1906, al împăratului Traian. Două figuri măreţe ale istoriei antice, doi ctitori ai plămădirii poporu­lui român îşi găsesc astăzi dreap­tă cinstire alăturaţi unul celuilalt, în oraşul fundat de geto-daci şi ridicat de romani la rang de mu­nicipiu. Lingă cele două busturi sunt a­­liniate companii militare, care prezintă onorul. Se intonează im­nul de stat al Republicii Socia­liste România. Corul municipal intonează mişcătoarea melodie „Eroi au fost, eroi sunt încă ...“ Primarul municipiului invită pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu să dezvelească bustul lui Decebal. Printr-un culoar încadrat de pionieri ce poartă în braţe buche­te de flori, steguleţe tricolore şi purpurii, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, ceilalţi conducători de partid şi de stat se îndreaptă apoi spre bustul lui Traian, unde, de asemenea, are loc un moment e­­vocator. Se depun jerbe de flori. Conducătorii de partid şi de stat se îndreaptă spre Casa de cultură, unde are loc adunarea ju­biliară. * La amiază, în saloanele restau­rantului Parc-Hotel, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, tovarăşa Elena Ceauşescu, tovarăşul Ion Gheor­ghe Maurer şi soţia sa, Elena Maurer, tovarăşii Emil Bodmaraş, Paul Niculescu-Mizil, Virgil Tro­­fin, Emil Drăgănescu şi Ştefan Andrei au luat parte la o masă oferită de Comitetul judeţean­­ Mehedinţi al P. C. R. şi de Co­mitetul municipal de partid cu ocazia sărbătoririi a 1850 de ani de atestare documentară a muni­cipiului Drobeta Turnu Severin. N. popescu-bogdăneşti MIRCEA IONESCU MARIN COANDĂ Drobeta Turnu Severin în CUVINTUL NOU ANUL V Nr. 640 t

Next