Cuvîntul Nou, mai 1972 (Anul 5, nr. 629-653)
1972-05-16 / nr. 640
Pag. 2 * EI Vizita tovarâşiM NICOLAE CEAEŞESCil la Varno Cuvinta reci tovarăşului (Urmare din pag. 1) edificind cea mai înaltă societate din lume — comunismul ! (Aplauze puternice, urale , se scandează : „Ceauşescu şi poporul“). Alături de glorioasele tradiţii de luptă împotriva jugului străin pentru eliberarea naţională şi socială, oraşul şi judeţul dumneavoastră sunt şi purtătorii unor vechi tradiţii revoluţionare ale clasei muncitoare, încă în secolul trecut s-au dezvoltat aici organizaţii muncitoreşti, au avut loc lupte de clasă împotriva asupririi capitaliste, pentru libertate şi o viaţă mai bună. Aici, la Turnu Severin, în anii 1918—1920 au avut loc puternice lupte revoluţionare. Reprezentanţi ai organizaţiei revoluţionare de aici au luat parte la constituirea Partidului Comunist Român, în 1921. Iată de ce se poate spune că, intr-adevăr, municipiul Turnu Severin şi judeţul Mehedinţi, întruchipează şi înmănunchează în mod minunat tradiţiile poporului nostru de luptă împotriva asupririi străine, pentru eliberare naţională şi socială, de luptă împotriva claselor asupritoare burghezo-moşiereşti, pentru cucerirea puterii, pentru făurirea socialismului. (Aplauze puternice, prelungite). întotdeauna, în anii ilegalităţii, am avut la Turnu Severin o puternică organizaţie revoluţionară ; aş menţiona numai faptul că în alegerile din 1936, mehedinţenii au provocat înfrîngerea forţelor reacţionare, înscriind prima victorie a forţelor unite democratice din România. (Vii aplauze). în timpul războiului, la 23 August 1944, mehedinţenii au răspuns cu însufleţire apelului Partidului Comunist Român, aducînd o contribuţie de seamă la realizarea cu succes a insurecţiei naţionale antifasciste, la transformarea democratică, revoluţionară a României, şi apoi la toate acţiunile care au urmat în opera de construcţie socialistă. După cum am mai spus şi altă dată, cunosc organizaţia de partid din Turnu Severin din 1935 , am cunoscut-o, de asemenea, şi în primii ani de după eliberare şi pot afirma că, intr-adevăr, aceasta a fost întotdeauna o organizaţie de nădejde, care şi-a făcut în permanenţă datoria de a organiza şi însufleţi masele muncitoare atît în lupta împotriva asupririi cit şi în activitatea pentru construcţia socialismului. (Aplauze puternice, prelungite). Astăzi, organizaţia de partid din municipiul Drobeta Turnu Severin, ca şi întreaga organizaţie din judeţul Mehedinţi sunt puternice, îşi îndeplinesc cu cinste sarcinile încredinţate de partid. Cunoaşteţi singuri succesele obţinute prin munca pe care o desfăşuraţi: se dezvoltă uzinele, se transformă oraşul, viaţa locuitorilor, şi, fără îndoială, în toate acestea un rol de frunte îl au comuniştii, organizaţia de partid, comitetul judeţean de partid. Aplauze puternice). Acordarea unor înalte distincţii atît municipiului Drobeta Turnu Severin, cit şi Uzinei de vagoane, precum şi unor muncitori, activişti de partid şi de stat şi altor oameni ai muncii constituie o expresie a înaltei aprecieri pe care Comitetul Central, Consiliul de Stat şi guvernul o dau activităţii organizaţiilor de partid şi consiliilor populare ale muncipiului şi judeţului, oamenilor muncii, tututuror cetăţenilor pentru realizările obţinute în munca desfăşurată pînă acum. (Vii aplauze). Astăzi au fost declaraţi „Eroi ai Muncii Socialiste“ 2 muncitori ai uzinei de vagoane, iar mîine vor mai apare — ca să spun aşa — în Turnu Severin încă 3 Eroi ; am dori ca la sfîrşitul cincinalului din rîndul mehedinţenilor să se ridice noi şi noi Eroi, în aşa fel incit ceea ce s-a cîntat astăzi ,,eroi au fost, eroi sînt încă“ să constituie o expresie a realităţii şi în muncă. (Aplauze puternice, prelungite). Adresez cele mai calde felicitări noilor „Eroi ai Muncii Socialiste", tuturor celor care au fost distinşi astăzi cu ordine şi medalii şi, în primul rînd, oamenilor muncii ele la Uzina de vagoane. (Aplauze puternice). Desigur, aprecierile date implică şi obligaţii, sunt şi un îndemn de a munci mai bine — şi am reţinut cu satisfacţie din cele spuse aici de primul secretar al Comitetului judeţean, de directorul uzinei, de ceilalţi tovarăşi care au luat cuvîntul că vor milita cu şi mai multă fermitate pentru ca fiecare la locul său de muncă să-şi îndeplinească sarcinile tot mai mari ce le revin în prezent cît şi în anii viitori. După cum ştiţi, Congresul al X-lea al partidului a trasat un vast program de dezvoltare a patriei noastre, a stabilit ca obiectiv fundamental făurirea societăţii socialiste multilateral dezvoltate în România. în oraşul dumneavoastră urmează să fie dezvoltate unele întreprinderi şi să se construiască noi obiective economice şi culturale. în anii acestui cincinal, producţia industrială urmează să se dubleze, dar, după cele ce am văzut astăzi la uzina de vagoane, şi după cele ce am văzut în toamnă la şantierul naval, cred că există posibilităţi ca aceste unităţi, cît şi noua unitate de celuloză care a început deja să producă, să dea o producţie mult mai mare decît cea prevăzută în plan; în felul acesta, oamenii muncii din Turnu Severin vor aduce o contribuţie şi mai importantă la înfăptuirea cu succes a programului elaborat de Congresul al X-lea al partidului. (Aplauze puternice, prelungite). Cunoaşteţi că oamenii muncii din ţara noastră, fără deosebire de naţionalitate, întregul popor, înfăptuieşte cu succes prevederile cincinalului. Nu mă voi mai referi la anul 1971, deoarece vă sunt cunoscute realizările — faptul că planul pe anul trecut a fost nu numai realizat, dar şi depăşit. De asemenea, pe primele 4 luni ale acestui an ritmul de creştere în industrie a fost de 12,4 la sută faţă de perioada anului trecut, fiind superior prevederilor planului. Trebuie spus că întreprinderile din judeţul dumneavoastră au adus şi în aceste 4 luni un aport însemnat la succesele obţinute de întreaga noastră ţară. Din toate aceste realizări, din felul cum se îndeplineşte planul cincinal, reiese că prevederile şi obiectivele stabilite de Congresul al X-lea sunt pe deplin realiste, că stă în puterea muncitorilor, ţăranilor, inginerilor şi tehnicienilor, a tuturor oamenilor muncii din patria noastră de a înfăptui cu succes aceste prevederi, în felul acesta, țara noastră va parcurge o etapă importantă pe calea industrializării, a dezvoltării sale economice în general, pe calea apropierii de țările avansate din punct de vedere economic, pe calea făuririi unei puternice baze tehnico-materiale asocialismului şi comunismului în România. (Aplauze puternice, prelungite). Dintotdeauna partidul nostru a acordat o mare atenţie învăţămîntului, ştiinţei, culturii — factori hotărîtori pentru progresul oricărei naţiuni, pentru făurirea societăţii socialiste. Cu atît mai mult în condiţiile de astăzi, ale puternicei revoluţii tehnicoştiinţifice mondiale, ale eforturilor pentru realizarea programului elaborat de Congresul al X-lea, dezvoltarea învăţămîntului, ştiinţei şi culturii constituie una din cele mai importante sarcini, municipiul Turnu Severin trebuie să se preocupe de această latură de activitate, hotărîtoare pentru progresul industriei, agriculturii, pentru ridicarea nivelului general de cultură şi civilizaţie al oamenilor muncii. (Aplauze puternice). Preocupîndu-ne de dezvoltarea economică-socială, punem pe primul plan ridicarea continuă a bunăstării materiale şi spirituale a întregului popor — aceasta constituind ţelul suprem al întregii activităţi a partidului, esenţa însăşi a făuririi societăţii socialiste multilateral dezvoltate în România. (Aplauze puternice, prelungite). Aşa cum am menţionat, în 1971 am realizat cu succes programul în industrie şi în agricultură. Aceasta ne-a permis să trecem mai devreme la realizarea măsurilor de creştere a nivelului de viaţă, faţă de prevederile înscrise în cincinal. Din dorinţa de a contribui la creşterea bunăstării oamenilor muncii, urmează ca în acest an, in toamnă, să trecem la sporirea salariilor mici şi a pensiilor, astfel încît, realmente, în cincinal prevederile privind veniturile oamenilor muncii să se realizeze cel puţin la nivelul prevăzut de Congresul al X-lea al partidului. (Aplauze puternice). Desigur, realizarea cu succes a programului de dezvoltare a României socialiste cere în continuare eforturi mari. Este necesară îmbunătăţirea continuă a organizării activităţii în toate sectoarele, perfecţionarea conducerii şi planificării economiei naţionale. De altfel, Conferinţa Naţională a partidului, care urmează să aibă loc in luna iulie a acestui an, se va preocupa tocmai de felul cum se realizează aceste măsuri, de stabilirea căilor pentru a ridica la un nivel şi mai inult întreaga activitate, pentru asigurarea participării întregului popor la conducerea vieţii economico-sociale, pentru dezvoltarea democraţiei socialiste. Pornim de la faptul că numai cu participarea deplină a întregului popor, care în mod conştient îşi făureşte propriul său viitor, se poate asigura victoria socialismului şi comunismului. (Aplauze puternice, prelungite). Este necesar să acordăm mai multă atenţie organizării activităţii din întreprinderi şi instituţii, din agricultură, problemei productivităţii muncii, introducerii tehnicii moderne, perfecţionării maşinilor şi utilajelor, reducerii cheltuielilor de producţie, creşterii venitului naţional. Pînă la urmă, stă în puterea noastră şi depinde de noi, ca să obţinem cu mijloacele pe care le avem sau, mai bine zis, cu cheltuieli mai mici decît cele prevăzute în cincinal, rezultate economice mai mari; aceasta ne va permite ca şi în ce priveşte bunăstarea oamenilor muncii să obţinem realizări tot mai însemnate. De noi depinde ca dintr-o mie de lei pe care o cheltuim să obţinem un spor de producţie de 2 000 sau de 2 500 şi, pe această bază, să facem să crească continuu avuţia naţională şi bunăstarea poporului. Altfel nu vom putea realiza obiectivele pe care ni le-am propus. înfăptuirea programului de bunăstare stă, deci, in mîinile muncitorilor, ţăranilor, intelectualilor ,ale întregului nostru popor, în crearea unei economii eficiente ,productive, bazate pe cele mai noi cuceriri ale tehnicii şi ştiinţei contemporane. Iată sarcina principală ce se pune actualmente în faţa noastră, tovarăşi ! (Aplauze puternice, prelungite). Am obţinut pe acest drum succese remarcabile, dar avem încă mari posibilităţi — şi de aici încrederea şi convingerea că vom putea nu numai să realizăm, dar şi să depăşim prevederile cincinalului în ce priveşte producţia, productivitatea, creşterea bunăstării, astfel, ca, realmente, România să păşească în primele rînduri ale naţiunilor care doresc ca prin munca lor să-şi făurească o viaţă nouă, liberă. (Aplauze puternice). Pornind de la rolul important pe care îl are conştiinţa socialistă, activitatea de educaţie marxist-leninistă, Comitetul Central al Partidului a adoptat anul trecut un şir de măsuri privind ridicarea la un nivel superior a muncii de educaţie, corespunzător noii etape de dezvoltare în care a păşit societatea noastră. Cunoaşteţi cu toţii aceste prevederi şi nu doresc să mă opresc la ele. Ceea ce vreau să menţionez şi de această dată este faptul că aceste măsuri reprezintă o parte integrantă a întregului program de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate, că nusai realizînd în totalitate măsurile în domeniul economiei, ştiinţei, culturii şi educaţiei vom putea edifica societatea socialistă multilateral dezvoltată, vom deschide calea spre făurirea societăţii comuniste în România. (Aplauze puternice; se scandează: „Ceauşescu — P.C.R."). După cum am spus şi la plenara C.C. al P.C.R. din noiembrie 1971, considerăm că una din problemele importante ale activităţii de educaţie socialistă este combaterea unor stări de lucruri învechite, moştenite — ca să spun aşa — de la vechea orînduire burghezo-moşierească, orînduire pe care am lichidat-o pentru totdeauna ,dar ale cărei obiceiuri se mai resimt, mai răbufnesc cîte o dată ici şi colo. Este vorba de atitudinea faţă de proprietatea obştească , nu trebuie să admitem în nici un fel şi nimănui să dăuneze, să ştirbească această proprietate, să dobîndească mai mult decît merită ca urmare a muncii sale ,să-şi însuşească prin furt o parte din această proprietate. Vedeţi, tovarăşi, trebuie să ne referim şi la aceste probleme pentru că a făuri socialismul presupune nu numai a vorbi de etica şi de echitatea socialistă, ci şi a acţiona ca acestea să se manifeste din plin, a combate stările de lucruri şi manifestările vechi care se mai fac simţite în prezent. De la aceasta a pornit plenara Comitetului Central din aprilie, adoptînd măsurile care vă sînt cunoscute împotriva unor activişti care au comis abuzuri în munca pe care au îndeplinit-o. De asemenea, Consiliul de Stat a hotărît trecerea în proprietatea statului a unor imobile realizate de unii activişti de partid şi de stat ca urmare a abuzurilor pe care le-au săvîrşit în funcţiile ce le deţineau, a încălcării legii, a folosirii unor practici necinstite. Recent, la ultima sa reuniune, Biroul Executiv al Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste a hotărât să propună alegătorilor revocarea unui număr de 4 deputaţi din Marea Adunare Naţională şi a unui număr ceva mai mare de deputaţi din consiliile populare ale diferitelor judeţe, care au încălcat legea, au comis abuzuri, s-au discreditat din punct de vedere morali şi nu mai pot reprezenta cu cinste pe alegătorii lor în organele puterii de stat. După cum vedeţi, tovarăşi, ceea ce am discutat la plenara Comitetului Central din noiembrie in legătură cu etica şi echitatea socialistă avem de gînd să aplicăm cu toată fermitatea în viață. Partidul comunist este partidul cel mai umanist, deoarece întreaga sa activitate este închinată omului, bunăstării, fericirii acestuia. Facem totul pentru a ridica omul, demnitatea sa, pentru ca omul să fie stăpîn pe propria sa soartă — dar, tocmai pornind de la aceste înalte îndatoriri faţă de om ,de la faptul că avem obligaţia să acţionăm pentru înălţarea omului, pentru a-l face să stea cu fruntea sus în faţa semenilor săi, nu putem admite încălcarea de către nimeni a demnităţii de om. Nu pot fi socotiţi oameni înaintaţi ai epocii socialiste cei care lovesc în interesele semenilor lor ! Trebuie să fim necruţători cu cei care încalcă normele şi rînduielile societăţii noastre , socialiste ! (Aplauze puternice, prelungite). Luînd măsuri împotriva unor asemenea acte antisociale, este necesar să desfăşurăm în acelaşi timp o intensă activitate cu caracter educativ, pentru transformarea mentalităţii oamenilor, pentru lichidarea concepţiilor înapoiate, pentru ridicarea conştiinţei socialiste a tuturor cetăţenilor patriei. Noi facem totul pentru bunăstarea şi fericirea omului dorim să asigurăm ca fiecare cetăţean al patriei noastre să ducă o viaţă cît mai demnă, cît mai fericită, dar nu putem admite ca unii să-şi însuşească pe nedrept ceea ce nu le aparţine, dăunînd astfel semenilor lor, bunului mers al societăţii noastre socialiste. Procedînd astfel ne îndeplinim datoria de Partid Comunist, de forţă conducătoare a întregii societăţi socialiste româneşti. (Aplauze puternice, prelungite). Desigur, sînt puţine asemenea cazuri de încălcare a legilor şi normelor societăţii noastre, ca cele la care m-am referit mai înainte, dar măsurile pe care le luăm urmăresc tocmai ca ele să devină tot mai puține, să dispară complet din societatea noastră. Avem deplina convingere că îmbinînd în mod just activitatea pentru dezvoltarea economică, grija pentru bunăstarea oamenilor, cu activitatea educativă, aceste stări de lucruri vor rămine tot mai mult triste amintiri, iar în societatea noastră vor domina relaţiile noi socialiste, principiile comuniste despre viaţă , principiile ce vor călăuzi pe fiecare cetăţean. (Aplauze puternice). După cum cunoaşteţi, la sfîrşitul anului 1972 vom sărbători împlinirea a 25 de ani de la proclamarea Republicii Populare Române — astăzi Republica Socialistă România — victorie istorică a poporului nostru care a marcat trecerea la înfăptuirea societăţii socialiste, în cei 25 de ani de la proclamarea republicii, România, sub conducerea partidului comunist, a obţinut succese de însemnătate istorică în toate domeniile de activitate. Sărbătorirea acestui eveniment trebuie să se transforme într-o puternică manifestare a elanului de muncă pentru îndeplinirea planului, a perfecţionării conducerii şi planificării economiei, a vieţii sociale, pentru ridicarea nivelului întregii activităţi de partid şi de stat. Să facem din această sărbătoare o sărbătoare a victoriei în lupta pentru îndeplinirea planului cincinal, pentru înaintarea tot mai rapidă pe calea bunăstării poporului ! (Aplauze puternice, prelungite). Dragi tovarăși, Punînd pe primul plan al preocupărilor noastre înfăptuirea cu succes a programului elaborat de Oneropol al X-lea al partidului privind dezvoltarea economicăsocială a ţării, nu uităm nici un moment că putem realiza cu succes acest program dezvoltînd şi întărind necontenit prietenia şi colaborare cu toate ţările socialiste, cu ţările care au păşit pe calea independenţei şi îşi făuresc o economie proprie şi o viaţă corespunzătoare năzuinţelor lor, cu toate popoarele lumii, fără deosebire de orînduire socială. Pornind de aici, România desfăşoară o intensă activitate internaţională dezvoltă larg relaţiile sale de colaborare cu ţările socialiste, cu celelalte state, considerând că participarea la diviziunea internaţională a muncii, la schimbul mondial de valori materiale şi spirituale constituie un factor de o importanţă crescîndă pentru progresul general al fiecărei naţiuni, deci şi pentru progresul ţării noastre. Ştim că in lume mai acţionează forţe ostile progresului social, care doresc continuarea politicii imperialiste de forţă şi dictat, a practicilor colonialiste şi neocolonialiste; considerăm că trebuie făcut totul pentru a se pune capăt acestei politici, pentru a se realiza între statele lumii relaţii noi, bazate pe principiile deplinei egalităţi în drepturi, respectului independenţei şi suveranităţii naţionale, neamestecului în treburile interne, avantajului reciproc, pentru a se renunţa la folosirea forţei şi ameninţării cu forţa în relaţiile dintre state. Este adevărat că aceste principii s-au afirmat şi se afirmă cu putere, că ele călăuzesc tot mai mult popoarele în stabilirea relaţiilor dintre ele; în acelaşi timp, asistăm însă la diferite acţiuni care vin în contradicţie cu aceste principii . Şi care ţin de vechile stări de lucruri, de vechea politică imperialistă. De aceea ,este necesară unirea eforturilor tuturor popoarelor — fie ele mari sau mici — a tuturor forţelor antiimperialiste, pentru a face să triumfe în lume relaţiile noi, bazate pe principiile de deplină egalitate între naţiuni. (Aplauze prelungite). România este hotărîtă să-şi intensifice eforturile pentru a dezvolta colaborarea cu toate statele, pentru a contribui la depăşirea stărilor de încordare şi conflictelor care mai există în lume. Recentele evenimente din viaţa internaţională, măsurile adoptate de Statele Unite privind intensificarea războiului în Indochina, precum şi alte acţiuni care duc la încordare şi agravează situaţia internaţională, trebuie să constituie un semnal de alarmă pentru toate popoarele care doresc să se asigure pacea şi cooperarea in lume. Considerăm necesară unirea eforturilor tuturor popoarelor care doresc să-şi organizeze viaţa corespunzător năzuinţelor şi intereselor lor vitale, fără amestec din afară. Avem convingerea că stă în puterea forţelor antiimperialiste, a popoarelor, ca unite, să pună definitiv capăt practicilor imperialiste şi neocolonialiste, să asigure victoria noilor relaţii de egalitate între state, a păcii şi cooperării internaţionale. (Aplauze prelungite). în încheiere, aş dori, dragi tovarăşi, să-mi exprim convingerea că oamenii muncii din municipiul Drobeta Turnu Severin, din judeţul Mehedinţi, nu vor precupeţi nici un efort pentru înfăptuirea sarcinilor ce le revin din programul elaborat de Congresul al X-lea al partidului. Vă urez din toată inima, dumneavoastră, tuturor locuitorilor municipiului şi judeţului, succese tot mai mari în întreaga activitate ! Să vă situaţi, la sfîrşitul cincinalului, cel puţin pe primele locuri în întrecerile dintre cele patruzeci de unităţi administrativ-teritoriale existente în România, şi care, toate, aspiră la locul întîi. (Aplauze puternice). Vă doresc tuturor multă sănătate şi multă fericire ! (Aplauze puternice, prelungite , se scandează îndelung „Ceauşescu — P.C.R.“, „Ceauşescu şi poporul“; cei prezenţi la miting ovaţionează minute în şir pentru Partidul Comunist Român, pentru Comitetul său Central, pentru secretarul general al partidului, tovarăşul Ni Nicolae Ceauşescu). (Urmare din pagica, împreună cu tovarăşul Ion Gheorghe Maurer, trece în revistă garda de onoare. Un bătrîn din partea locului, pensionarul Vasile Fota, însoţit de băieţi şi fete, îmbrăcaţi în costume populare mehedinţene, oferă conducătorilor de partid şi de stat tradiţionala pîine şi sare, ploşti cu vin din renumita podgorie Corcova. Pionieri oferă tovarăşului Nicolae Ceauşescu, tovarăşei Elena Ceauşescu, celorlalţi oaspeţi garoafe roşii. In această atmosferă de entuziasm, conducătorii de partid şi de stat părăsesc aeroportul. Maşinile trec pe sub un impunător arc de triumf împodobit cu covoare multicolore, ţesute de meşterii populari, deasupra căruia cuvintele ce simbolizează gîndurile întregului popor — „Ceauşescu şi poporul“ — sunt încadrate de urările „Bine aţi venit în judeţul Mehedinţi, iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu", „Bun sosit în străvechea aşezare amunicipiului Drobeta — Turnu Severin". Oaspeţii, însoţiţi de urările a numeroşi locuitori ai municipiului, ce formează un culoar viu de-a lungul străzilor, se îndreaptă spre zona industrială a oraşului. In drum spre uzina de vagoane localnicii, precum şi cetăţeni din numeroase aşezări învecinate, invitaţi din alte oraşe ale patriei fac o caldă şi entuziastă primire conducătorilor de partid şi de stat. La intrarea în uzină conducătorii de partid şi de stat sunt salutaţi călduros de ministrul, industriei construcţiilor de maşini, Ioan Avram, de Nicolae Iosif, directorul general al Grupului de uzine pentru construcţia de vagoane cu sediul la Arad, de membrii Comitetului de Direcţie al întreprinderii, ai comitetelor de partid, sindicatului şi organizaţiei U.T.C. din uzină. O companie formată din membri ai gărzilor patriotice şi tineri din detaşamentele de pregătire pentru apărarea patriei, prezintă onorul. Grupuri de tineri şi tinere muncitoare, oferă oaspeţilor buchete de flori. Sunt de faţă un mare număr de muncitori, ingineri şi tehnicieni, precum şi foşti salariaţi ai uzinei, astăzi pensionari, sau cărora, în decursul anilor, le-au fost încredinţate munci de răspundere în activul de partid şi de stat, oameni ai muncii din întreprinderile severinene, invitaţi la sărbătoarea constructorilor de vagoane. Domneşte o atmosferă de vibrant entuziasm. Toţi cei prezenţi aplaudă, ovaţionează pentru partid, pentru conducerea sa, adresează urări de bun venit. Minute în şir se scandează „Ceauşescu—P.C.R.", „Ceauşescu şi poporul“. Directorul întreprinderii, ing. Vasile Bacalu, invită pe conducătorii de partid şi de stat să viziteze uzina. In faţa impresionantei hale de debitare, confecţii şi montaj se află o machetă a uzinei, grafice şi panouri care înfăţişează continua dezvoltare a acestei importante unităţi industriale. In. vizita, prin hala de debitare şi pregătire a pieselor pentru asamblarea vagoanelor, oaspeţii sunt informaţi că uzina dispune de utilaje tehnologice moderne care permit desfăşurarea procesului de fabricaţie la un înalt grad de mecanizare şi automatizare. Se face un scurt popas la o expoziţie ce sintetizează preocupările colectivului întreprinderii pentru reducerea consumului de metal. Gazdele informează că, în 1972, colectivul întreprinderii şi-a propus să economisească, prin reproiectarea unor utilaje şi folosirea unor procedee tehnologice moderne, circa 1 000 tone metal. Tot în această secţie a fost organizată şi o expoziţie prezentînd cele mai moderne procedee de sudură, acţiunile complexe întreprinse pentru promovarea unor tehnici înaintate în acest domeniu. In spaţiul dintre două hale industriale, conducătorii partidului şi statului au posibilitatea să vadă la faţa locului o parte din produsele întreprinderii. Se află aici cele dintîi vagoane realizate la Turnu Severin, precum şi cele mai noi creaţii în acest domeniu vagoane conteiner, pentru transportat materiale pulverulente şi vagoane bunker pentru transportat piatră, vagoane destinate transportului general de mărfuri etc. Gazdele informează că, anul acesta, a fost introdus în fabricaţie un nou vagon, acoperit, pe patru osii, cu o capacitate de 62 tone, care a trecut cu succes, zilele acestea, probele de omologare. Este al 22-lea tip de vagon marfă care se construieşte în uzina severineană. Mai reţinem faptul că în prezent, în Uzina de vagoane din Turnu Severin, se produc 20 la sută din numărul total al vagoanelor realizate în ţară, şi 60 la sută din producţia destinată exportului. Pe parcursul vizitei, directorul unităţii informează pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu, pe ceilalţi oaspeţi şi despre perspectivele dezvoltării acestei unităţi în actualul plan cincinal. Se subliniază că, în anul 1975, producţia globală a întreprinderii va fi de 1,5 ori mai mare decît aceea din 1970, iar productivitatea muncii de 1,4 ori. Secretarul general al partidului discută cu conducătorii uzinei, cu muncitorii, arătînd că, printr-o mai bună organizare a muncii, printr-o dotare corespunzătoare, cifrele prevăzute în plan pot fi depăşite. Se vizitează, în continuare, cele mai noi spaţii de producţie ale întreprinderii, date nu de mult în funcţiune. Se parcurge o hală imensă, a cărei suprafaţă — 15 000 mp — întrece cu o treime pe cea construită în uzină în primele opt decenii de existenţă. Oaspeţii sunt informaţi că noua hală de producţie este concepută pentru construirea vagoanelor cisternă, necesare transportului produselor petroliere. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu se interesează îndeaproape de folosirea deplină a spaţiilor de producţie din noua hală. Secretarul general al partidului arată că, printr-o mai raţională utilizare a acestor spaţii, prin mai buna organizare a fluxului de producţie se pot crea condiţii pentru a se amenaja încă o linie de montaj. Pretutindeni , de-a lungul halelor industriale străbătute, constructorii severineni de vagoane întîmpină pe secretarul general al partidului, pe ceilalţi conducători de partid şi de stat, cu deosebită căldură, manifestîndu-şi bucuria de a avea din nou în mijlocul lor pe iubitul conducător al partidului şi statului nostru, pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Secretarul general al partidului se opreşte deseori, dă mîna cu muncitorii, stă de vorbă cu ei. Printre aceştia sunt şi mulţi veterani ai uzinei, astăzi pensionari. „Ne angajăm, tovarăşe Nicolae Ceauşescu, să înfăptuim în mod exemplar sarcinile ce ne revin din planul de producţie pe 1972 şi în anii următori ai planului cincinal. Vom sluji cu devotament patria şi poporul după exemplul dumneavoastră luminos“ — sunt cuvintele adresate conducătorului partidului şi statului, în încheierea vizitei la Uzina de vagoane din municipiul Drobeta Turnu Severin. Colectivul de aici a primit cu un sentiment de mîndrie înalta apreciere dată de conducătorul partidului şi statului. In cartea de onoare a uzinei este scris : „Cu prilejul împlinirii a 90 de ani de la înfiinţarea Uzinei de vagoane din Turnu Severin şi pentru realizările obţinute în producţie, adresez muncitorilor, tehnicienilor şi inginerilor acestei întreprinderi — cu îndelungate şi bogate tradiţii — cele mai calde felicitări. Urez din inimă acestui harnic colectiv noi şi importante succese în activitatea viitoare, consacrată progresului industriei constructoare de material rulant, dezvoltării şi modernizării transporturilor feroviare, propăşirii şi înfloririi patriei noastre socialiste“. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, semnează în Cartea de onoare In aclamaţiile celor prezenţi, ca semn al dragostei şi deosebitei preţuiri, maistrul Dumitru Dumitrescu, distins în această zi cu înaltul titlu de Erou al muncii socialiste, oferă tovarăşului Ceauşescu macheta unuia din noile tipuri de vagoane produse de uzină şi îi urează multă sănătate şi fericire. După vizitarea uzinei de vagoane, conducătorii de partid şi de stat se îndreaptă spre centrul localităţii. Străbătînd principalele artere ale oraşului, oaspeţii sunt întâmpinaţi cu entuziasm şi bucurie de mii şi mii de oameni ai muncii. Dintr-o maşină deschisă, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, împreună cu tovarăşul Ion Gheorghe Maurer răspund manifestărilor prieteneşti adresate de severineni.. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, ceilalţi conducători de partid şi de stat vizitează apoi Muzeul Porţilor de Fier. Amplasat în vecinătatea Dunării, acolo unde, în primii ani ai secolului al II-lea, au fost ridicate podul transdanubian ce a unit pentru întîia oară, în zona Severinului, malurile fluviului, şi castrul roman Drobeta. Muzeul Porţilor de Fier fiinţează de şase decenii. La sosire, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, ceilalţi conducători de partid şi de stat suntîntîmpinaţi de tovarăşii Tamara Dobrin, vicepreşedinte al Consiliului Culturii şi Educaţiei Socialiste, Ion Albureţu, prim-vicepreşedinte al Comitetului Executiv al Consiliului popular judeţean Mehedinţi, Gheorghe Nica, preşedintele Comitetului judeţean Mehedinţi de cultură şi educaţie socialistă, de reprezentanţi ai vieţii culturale locale. Directorul Muzeului, profesorul Mişu Davidescu, adresează oaspeţilor urări de bun venit. Pionieri înmînează oaspeţilor buchete de flori. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu taie panglica inaugurală. In timpul vizitei, directorul muzeului „Porţile de Fier“ subliniază că, pentru început, această instruirie va fi meţiona cu două sec- Severin sărbătoare ţii — ştiinţele naturii şi istorie, urmînd ca în viitorul an să fie terminate lucrările de amenajare şi la secţiile de etnografie şi artă. Secţia de ştiinţele naturii — prima în succesiunea sălilor vizitate — înfăţişează, printr-un vast material expoziţional bogăţia naturală a zonei Porţilor de Fier. Oaspeţii se opresc mai întîi în faţa unei machete ce reproduce, la dimensiuni reduse, milenarul defileu al fluviului, azi radical transformat ca urmare a construirii Sistemului hidroenergetic şi de navigaţie. In următoarele săli sunt prezentate, într-o concepţie muzeistică modernă, flora şi fauna terestră şi acvatică a zonei, vieţuitoare şi plante unice în ţara noastră. Un loc important în cadrul Muzeului este rezervat secţiei de istorie. Numeroase documente arheologice, hărţi, schiţe, fotografii redau evoluţia societăţii pe acest teritoriu, din cele mai vechi timpuri şi pînă azi. Deosebit de revelatorii sînt exponatele care vorbesc despre civilizaţia dacă, despre istoria formării şi dezvoltării statului sclavagist dac, despre pătrunderea romanităţii în Dacia, început al procesului de formare a limbii şi poporului român. Secretarul general al partidului, ceilalţi conducători de partid şi de stat se opresc îndelung în faţa exponatelor ce prezintă luptele desfăşurate pentru democratizarea vieţii interne, împotriva dictaturii fasciste şi a războiului, meritul nepieritor al P. C. R. în pregătirea şi înfăptuirea insurecţiei armate victorioase din august 1944, eroismul muncitorimii severinene în luptele pentru zdrobirea rezistenţei hitleriste şi instaurarea puterii populare. In încheierea vizitei la muzeu, tovarăşul Nicolae Ceauşescu semnează următoarele în Cartea de onoare . „Am vizitat cu multă plăcere Muzeul „Porţile de Fier“ în care sunt înmănunchiate emoţionante vestigii ale culturii materiale înflorite pe aceste meleaguri, mărturii ale străvechii civilizaţii daco-romane, ale bogăţiei şi originalităţii creaţiei populare româneşti. Felicit colectivul muzeului pentru această realizare, pentru reuşita prezentare a bogatului tezaur de valori materiale create, descoperite şi conservate în zona Turnu Severin şi îi urăm succese cît mai mari în activitatea sa consacrată operei de educare patriotică a poporului“, înainte de a părăsi Muzeul Porţilor de Fier, secretarul general al partidului răspunde invitaţiei directorului acestei instituţii de a vizita şi acvariul amenajat la demisolul clădirii. Din nou pe străzile municipiului. Mulţimea salută cu entuziasm pe secretarul general al partidului, scandează, ovaţionează călduros pentru partid. Dintr-o maşină deschisă, tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Ion Gheorghe Maurer răspund manifestărilor de stimă şi respect ale celor ieşiţi în întîmpinare. In parcul din centrul oraşului are loc festivitatea de dezvelire a bustului celui ce şi-a înscris numele la loc de cinste în istoria de căpătîi a neamului nostru — Decebal. Creaţie a sculptorului Marius Butunoiu, bustul, turnat în bronz, este implantat pe un soclu de marmoră albă pe care sunt încrustate, cu litere aurii, cuvintele „Decebal, regele dacilor“. Simbolică dispunere în spaţiu monumentul regelui dac este aşezat în faţa monumentului, ridicat în 1906, al împăratului Traian. Două figuri măreţe ale istoriei antice, doi ctitori ai plămădirii poporului român îşi găsesc astăzi dreaptă cinstire alăturaţi unul celuilalt, în oraşul fundat de geto-daci şi ridicat de romani la rang de municipiu. Lingă cele două busturi sunt aliniate companii militare, care prezintă onorul. Se intonează imnul de stat al Republicii Socialiste România. Corul municipal intonează mişcătoarea melodie „Eroi au fost, eroi sunt încă ...“ Primarul municipiului invită pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu să dezvelească bustul lui Decebal. Printr-un culoar încadrat de pionieri ce poartă în braţe buchete de flori, steguleţe tricolore şi purpurii, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, ceilalţi conducători de partid şi de stat se îndreaptă apoi spre bustul lui Traian, unde, de asemenea, are loc un moment evocator. Se depun jerbe de flori. Conducătorii de partid şi de stat se îndreaptă spre Casa de cultură, unde are loc adunarea jubiliară. * La amiază, în saloanele restaurantului Parc-Hotel, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, tovarăşa Elena Ceauşescu, tovarăşul Ion Gheorghe Maurer şi soţia sa, Elena Maurer, tovarăşii Emil Bodmaraş, Paul Niculescu-Mizil, Virgil Trofin, Emil Drăgănescu şi Ştefan Andrei au luat parte la o masă oferită de Comitetul judeţean Mehedinţi al P. C. R. şi de Comitetul municipal de partid cu ocazia sărbătoririi a 1850 de ani de atestare documentară a municipiului Drobeta Turnu Severin. N. popescu-bogdăneşti MIRCEA IONESCU MARIN COANDĂ Drobeta Turnu Severin în CUVINTUL NOU ANUL V Nr. 640 t