Cuvîntul Nou, septembrie 1972 (Anul 5, nr. 732-757)
1972-09-27 / nr. 754
Concurs de creaţie literarii „Slăvim Republica“ In cinstea celei de-a 25-a aniversări a proclamării Republicii, sub genericul „Slăvim Republica", se deschide un concurs republican de creaţie literară, pentru membrii cercurilor şi cenaclurilor literare de la oraşe şi sate, precum şi pentru alţi creatori de literatură beletristică. Concursul are ca obiective activizarea şi stimularea creaţiei membrilor cercurilor şi cenaclurilor literare, depistarea şi promovarea de noi talente din rîndurile muncitorilor, ţăranilor, intelectualilor şi tineretului studios, cu aptitudini în domeniul creaţiei literare, valorificarea celor mai bune lucrări ale creatorilor amatori evidenţiate, cu acest prilej. La concurs se pot trimite : poezii, poeme, montaje literare (pe versuri originale), programe complete de brigăzi de agitaţie, scenete, piese intr-un act, scenarii de filme de scurt metraj pentru cinecluburi... Fiecare concurent poate trimite una, sau mai multe lucrări, dintre speciile şi genurile menţionate (în limba română sau în limbile naţionalităţilor conlocuitoare). Lucrările trimise la concurs trebuie să fie inedite. Ele vor cuprinde numele autorului, adresa, profesiunea, precum și denumirea cercului sau cenaclului literar, din care face parte concurentul. Lucrările pentru concurs vor fi înaintate pînă la data de 15 octombrie 1972, la Centrul judeţean de îndrumare a creaţiei populare şi a mişcării artistice de masă Sfîntu Gheorghe, cu menţiunea „Pentru concursul de creaţie literară“. Aceste lucrări vor fi triate de către o comisie, alcătuită din specialişti şi din reprezentanţi ai forurilor organizatoare, desemnată de Comitetul de cultură şi educaţie socialistă. Cele mai valoroase lucrări vor fi înaintate pînă la data de 1 decembrie 1972, la Centrul de îndrumare a creaţiei populare şi a mişcării artistice de masă din Bucureşti. Comisia centrală, alcătuită din critici literari, scriitori, oameni de artă, reprezentanţi ai forurilor organizatoare, va selecţiona lucrările în vederea premierii lor. Menţionăm că membrii Uniunii Scriitorilor şi ai Fondului Literar, nu pot participa la concurs, acesta fiind destinat exclusiv scriitorilor amatori. Lucrările literare cele mai valoroase, desemnate de către comisia centrală, precum şi alte creaţii literare, vor constitui repertoriul de bază al spectacolului festiv, care se va organiza la Bucureşti, în luna decembrie, în cinstea aniversării Republicii. Numărul şi valoarea premiilor ce se vor acorda pentru creatorii literari, se vor stabili de către forurile centrale organizatoare. Rezultatele concursului de creaţie literară vor fi anunţate în presă, la radio şi televiziune, pînă la data de 31 decembrie 1972. O reuşită editorială Ghiţă Baciu — „Puii de brad“ Cel care va căuta în volumul de versuri „Puii de brad“, al poetului popular Ghiţă Baciu, preţiozităţi şi o imagistică vizavi de poezia contemporană obişnuită, nu trebuie să fie uimit de lipsa acestora, fiindcă o onestitatea, francheţea „voripei populare" cuprinde şi mai numai măreţia sentimentelor umane pe care un rapsod le ştie nu cu mintea ci cu inima, cu acea „simţire populară“. Ghiţă Baciu, aşa cum de altfel se autodefineşte şi în poezia „Romârţul e născut poet“, este un poet-ţăran ce... vede poezie / Şi frunza-n codru, iarba-n vale / Le cîntă-n doine pe-a lui cale / Oricît de amărît să fie“, iar lirica sa, cu vădite influenţe din Eminescu, Coşbuc, Goga, Iosif este o preluare a unor motive celebre, o răstălmăcire îmbogăţită de nuanţe şi valori neobişnuite. Şi dacă versificaţia traversează un drum „bătut“ de alţii, cum obişnuim a spune, atunci cînd delimităm influenţele, obîrşia ideii, a aspectului general, se află totuşi în poezia populară. Pornind de la cîntecul de dor şi pînă la jurnalul oral, toate genurile liricii populare au reprezentări în acest volum. O altă caracteristică a plachetei este acel timp pe care-l afli nu atît din datarea riguroasă a poeziilor ci din apartenenţa ideii la unele problematici, reflectate de însăşi structura internă a eului liric. Există un echilibru strict între acest eu liric şi conştiinţa în evoluţia timpului. Poetul-cetăţean apare, mai ales, în poeziile „Viaţa“, „Boier şi ţăran“, „Noua doină a Oltului“, condamnînd acea societate burgheză, coruptă, cu mijloacele unei înfierări „nefăcute“ pornite dintr-o veritabilă ură. De aceea versul capătă uneori un caracter dramatic, interior. Patriotismul, o altă temă preferată de poet, nu face obiectul unei singure poezii ci este, conţinut în mai toate piesele plachetei. Fiindcă poetul-ţăran, asemenea poetului popular (este interesant că aceste două noţiuni nu se confundă, interferîndu-se totuşi), are ca geneză a versurilor tocmai dragostea de tot ceea ce simte că face parte din universul său. Uneori Ghiţă Baciu metamorfozează într-atîta ideea, îneît rezultanta acesteia este demnă de a fi remarcată de cei mai exigenţi critici. Iată acum, pornind de la o cunoscută strofă dintr-o poezie a lui Eminescu, ce defineşte lipsa harului unor poeţi, Ghiţă Baciu continuă concentrarea „deciziei“ : „E uşor a scrie versuri Cînd nimic nu ai a spune, Inşirînd la vorbe goale, Ce din coadă au să sune“. Aşa zice Eminescu. „Dar e mai uşor un pic, Nici din coadă să nu sune, Nici să nu spună nimic“. („E uşor“). Este vorba aici de o concentrare proprie poporului în acele exemple de reflecţie-decizie, în acele perle ale înţelepciunii, proverbele. Pentru a deveni adevărată poezie, nu este neapărat nevoie, aşa cum ne-am obişnuit adesea, să creăm o imagistică şocantă, asocieri senzaţionale, nucleul poetic, sensibilitatea, născîndu-se şi din asocieri cuminţi, din formulări care ţin mai mult de potenţele interioare ale cuvintelor, de simbolul în sine al unei noţiuni, al unui cuvînt. Reproducem aici, una din poeziile de mare sensibilitate ale plachetei „Puii de brad“ ! „Pe strada asfaltată-n jos, Sub coviltirul lui soios Trecea tăcut şi-ngîndurat Găzarul vechi de altădat’. Căruţa nu-i mai trăncănea, Din poartă nimeni nu-l striga, Privea la stîlpii-nalţi şi grei Cu lămpi albastre prinse-n ei. Iar sîrmele, ce se-mpleteau Peste şosea, parcă-i spuneau : „Bătrâne, nu te supăra, Noi facem meseria ta“ („Găzarul“). Despre uşurinţa versificaţiei se pot spune multe. Este totuşi de ajuns să remarcăm folosirea întregului registru de procedee prozodice şi prezenţa unor imagini pline de sensibilitate. Placheta asupra căreia ne-am oprit atenţia, editată de Centrul de îndrumare a creaţiei populare şi a mişcării artistice de masă a judeţului Covasna, este întregită printr-o prefaţă succintă, dar de un real folos pentru cititor şi o grafică de idee, ilustraţiile şi coperta fiind semnate de Andrei Mureşan. Intr-un cuvînt — o reuşită editorială, atît în ceea ce priveşte conţinutul cît şi forma. SILVIU SORIN TRUŞCA Manifestare omagială Tamási Áron Duminică dimineaţa sute de iubitori ai literaturii, foşti prieteni ai lui Tamási Aron, admiratori ai operei sale, au venit la Lupani (Harghita), pentru a participa la manifestarea omagială consacrată comemorării celei de-a 75-a aniversări a naşterii marelui scriitor. In casa unde s-a născut fiul cel mai mare al acestui ţinut, s-a inaugurat o secţie a Muzeului judeţean Harghita. Casa memorial, Tamási Áron, a aceluia care afirma " ......mi-am făgăduit, că voi purta stindardul sărmanilor şi oropsiţilor, oriunde m-ar duce soarta", și, în alt context, „în nici o împrejurare, literatura nu poate să aibă o altă misiune, decît slujirea poporului“. In fotografie • Statuie reprezentînd eroi ai operelor lui Tamási Aron, dezvelită duminică, cu prilejul serbării comemorative. E. Z. CUVÍNTUL NOU Toamnă. Fotó : GY. BORTNYIK S-ar putea să mai fie timp... Au trecut aproape 10 luni de cînd, într-o duminică de la începutul iernii, am fost invi- tat să particip, la Casa „Gyár- 1 fás Jenő" din Sfîntu Gheor-ghe la ședința de constituire a Cenaculului plastic al ti- neretului. M-am grăbit atunci să trec pragul spre... „noile perspective ce se deschid ar-i tei plastice în judeţul nostru"1, cum se exprimase atunci unul dintre tinerii artişti partici- panţi la acest îndrăzneţ eve- niment ce avea să-şi înscrie numele pentru prima şi ulti-1 ma oară în marea carte în care se-ngroapă iniţiativele. Să fi văzut atunci entuziasm, angajamente, planuri, propu- neri, zeci de sugestii şi pă- reri, cereri, făgăduinţe, con- diţii de înscrieri şi participa- re, planuri de activitate, ba chiar a fost ales şi un preşe- dinte, în persoana pictorului Nagy Ervin. Discuţiile au con- 4 tinuat apoi pe stradă, acasă, ^ la serviciu, la cofetărie, în autobuz ca să rămînă apoi ... discutabile şi-n ziua de azi. ţ Şi cînd te gîndeşti că a- \ ceastă zarvă mare era sorti-1 tă unor sterile scoarţe de do- J sar de a cărui existenţă (po- \ sibilă) nu mai vor să ştie a-1 cum inimoşii, iniţiatorii şi pseudoorganizatorii. Pot să reamintesc Cenaclului artişti-1 lor plastici, contexul în care s-a luat atunci această iniţia-1 tivă ? Pot să le reamintesc, că de fapt şi de drept, înfiin-1 ţarea Cenaclului plastic al ti- neretului era strîns legată de \' importanţa lunii iulie 1971 (1?) ! Pot să Ie reamintesc că a- \ ceastă metodă de ... neactivi- 4 tate le cam caracterizează. . . „activitatea“ şi că ne-am su- praobişnuit cu ideea că : „ar- tişti plastici avem, dar activi- tatea lor lipseşte cu desăvîr- şire“ ? Pot să le reamintesc că redeschiderea problemelor Cenaclului plastic al tineretului, este mai mult decît ne- cesară și că, interesantele 4 și frumoasele aspecte cuprin- se în planul de activitate, a- ‘ tunci, în urmă cu 10 luni, ar putea constitui într-adevăr un cadru de reactivizare a mişcă- rii artistice a judeţului. Şi cît mai este timp aş îndrăznii să atenţionez Cenaclu] artiş- tilor plastici că pînă în de- cembrie mai sînt doar 2 luni 4 şi poate ceea ce n-au reuşit 7 în luna august vor face a- cum. Şi, ca să „n-avem vor- be", voi aminti exact necesi- 4 tatea unei expoziţii omagiale. 7 S-ar putea, totuşi să mai fie suficient timp pentru rezolva- 4 rea în această toamnă a am- belor probleme! Cenaclul 7 plastic al tineretului şi expo- ziţia în cinstea celei de-a XXV-a aniversări a procla- mării Republicii. DORU ANDREI ] PE URMELE MATERIALELOR PUBLICATE In urma anchetei cu titlul „Agrementul — o problemă mereu tergiversată“, publicată în ziarul nostru nr. 737 din 7 septembrie a.c. am primit din partea întreprinderii cinematografice a judeţului Covasna un răspuns în care se spune „In curînd va fi dat în folosinţă, complet reamenajat, cinematograful „Vasile Roaită". In felul acesta spectatorii din oraşul nostru vor avea posibilitatea să vizioneze filmele preferate la două cinematografe. In ceea ce priveşte aglomeraţia, specificăm că, aceasta există numai la anumite filme şi situaţia va persista chiar şi în cazul funcţionării a două cinematografe. Pentru evitarea aglomeraţiei, la unele filme, vînzarea biletelor se face anticipat. In legătură cu prezentarea filmelor în premieră vă facem cunoscut că nu sîntem de acord cu sesizările făcute. Dorim să precizăm că, unele filme în premieră ajung mai repede la noi decît în alte judeţe, altele mai tîrziu. Această situaţie va persista şi în viitor, deoarece numărul copiilor de filme este limitat şi nu pot ajunge concomitent în mai multe localităţi ci numai eşalonat, la intervale mai mici sau mai mari. Nu este destul de clară întrebarea „De ce două filme pe săptămînă la cinematograful ARTA 7“. Nu înţelegem ce ar dori tovarăşul respectiv“. N.R. Credem că cititorul care a pus această întrebare a considerat că este necesar ca, filmele în premieră, filmele româneşti şi în general toate filmele cu „priză“ la public să fie menţinute pe ecranele din oraş mai mult de 3—4 zile, cum se face în prezent. Credem că întreprinderea cinematografică va studia posibilitatea rulării timp mai îndelungat a filmelor care prezintă interes, fie la acelaşi cinematograf, fie alternativ la cele două cinematografe. Apreciem că prin redeschiderea cinematografului „Vasile Roaită", o mare parte din deficienţele semnalate de cititorii noştri se vor înlătura. Nu sîntem, însă, de acord cu opinia exprimată de întreprinderea cinematografică în legătură cu menţinerea aglomeraţiei la unele filme, chiar şi în condiţiile funcţionării celor două cinematografe. Credem că menţinerea timp mai îndelungat a filmelor de interes general ar fi una din soluţiile care ar facilita vizionarea în condiţii optime a acestor filme. în altă ordine de idei, amintim că printre alte probleme legate de cinematografe s-a propus, de către tovarășa Szabó Gizela, programarea sistematică a unor matinee cu filme pentru copii, or despre această problemă nu se pomenește nimic în răspunsul primit. Amintim celorlalte instituţii vizate prin materialul al cărui titlu l-am menţionat că aşteptăm în continuare răspunsul lor. CONSTANTIN NIŢU ANUL V. N. 754 Ţapinarii Iosif Neagoe şi Iosif Ticuşan de la S.I.L. Zăbrătău, la rampa de buşteni. Simpozion de stomatologie Preocupări pentru continua îmbunătăţire a asistenţei stomatologice Consfătuirea interjudeţeană de stomatologie, organizată de Filiala din judeţul nostru a Societăţii de ştiinţe medicale, se înscrie alături de recentul simpozion de medicină a muncii, în contextul larg al preocupărilor Direcţiei sanitare judeţene pentru îmbunătăţirea, diversificarea şi continua perfecţionare a asistenţei stomatologice a cadrelor medicale de specialitate. Cele două teme alese de organizatori: „Profilaxia şi tratamentul dezechilibrului ocluzo-articular“ şi „Mijloace de profilaxie a cariei dentare şi a anomaliilor dento-maxilare“, au fost alăturate gîndit, avîndu-se în vedere fenomenul cariei dentare care se manifestă de la vîrste fragede, şi influenţa lui asupra dezechilibrului ocluzo-articular (ocluziune = închidere), deci asupra întregului aparat dento-maxilar. Conceput în sistemul prezentării unor referate, incluzînd concluziile unui specialist sau colectiv, în ceea ce priveşte depistarea, profilaxia şi tratamentul diferitelor complicaţii dento-maxilare, simpozionul, foarte apreciat de cei peste 70 de participanţi, reprezentînd cinci judeţe, a fost considerat pe drept cuvînt o reuşită în materie, desfăşurat fiind la nivelul unei consfătuiri naţionale, prilejuind o confruntare de metode şi tehnici de terapie, depistare şi profilaxie a dezechilibrului ocluzo-articular şi a cariei dentare, precum şi a rolului pe care acestea îl au în întregul sistem morfo-funcţional-dento-maxilar. A fost în acelaşi timp, aşa cum sublinia tovarăşul conferenţiar dr. I. Gali din Bucureşti şi o confruntare între cele patru centre universitare (Bucureşti, Tîrgu Mureş, Cluj şi Iaşi), foarte valoroasă de altfel pentru toţi participanţii, pentru viitoarea evoluţie a asistenţei stomatologice în judeţul Covasna şi, implicit, în judeţele participante. Un fructuos schimb de opinii în care participările la discuţii ale conferenţiar dr. I. Cristoloveanu, dr. L. Ieremia, conferenţiar dr. Şt.. Bocskai (Tg. Mureş), conferenţiar dr. I. Gali (Bucureşti), dr. I. Dociu, dr. T. Crişan (Cluj), dr. I. Coveşan, dr. V. Nistor şi dr. L. Kocsis (Sfîntu Gheorghe), dr. S. Macovei (Braşov), au fixat într-o accepţie comună importanţa temelor dezbătute în interacţiunea dintre ele, deosebit de valoroasă pentru continua perfecţionare a stomatologilor, atenţionînd faptul că morbiditatea stomatologică îmbracă forme mult mai complicate, decît tratarea unei carii dentare să zicem, privite prin prisma noţiunii de morfofuncţionalitate dento-maxilară. Au fost subliniate, de asemenea, necesitatea intervenţiei practice competente grefate pe o minuţioasă observaţie şi analiză clinică, rolul ce-i revine fiecărui stomatolog în realizarea educaţiei stomatologice a pacienţilor pentru menţinerea igienei leucodentare, o mai atentă studiere a condiţiilor din teren, a depistării tuturor cazurilor de ieziuni dentare şi a măsurilor profilactice, îndeosebi în rîndul populaţiei infantile. Larga gamă a concluziilor desprinse în urma acestui simpozion, vor constitui, credem, pentru Direcţia sanitară a judeţului nostru un valoros şi bogat sprijin pentru reconsiderarea întregii activităţi stomatologice pe baze noi, urmărind, evident, îmbunătăţirea asistenţei în acest domeniu. D. MUREŞAN Cind neglijenţa intră pe fereastră, curăţenia iese pe uşă Un loc important în activitatea economică a întreprinderilor agricole de stat şi a cooperativelor agricole de producţie din judeţul nostru, îl ocupă sectorul zootehnic. N-am putea spune că în marea lor majoritate conducerile acestor unităţi nu se ocupă de problemele creşterii animalelor şi a producţiei obţinute de la acestea. S-au luat astfel măsuri privind mărirea efectivelor, asigurarea cu furaje, s-a introdus în multe cazuri mica mecanizare, s-a extins numărul grajdurilor, al taberelor de vară. Nu în aceeaşi măsură s-au preocupat şi de asigurarea unor condiţii de igienă şi salubritate, de îndrumarea, supravegherea şi educarea îngrijitorilor, de crearea unor condiţii optime de viaţă ale acestora, de stimulare şi cointeresare. Cu ocazia unui raid-anchetă întreprins, în colaborare cu Inspectoratul sanitar de stat, prin unele ferme zootehnice, am putut trage concluzia că nici pe departe nu se respectă indicaţiile date de organele superioare, în general, şefii de ferme şi medicii veterinari, nu controlează şi nu îndrumă zilnic unităţile din subordine. Dacă la ferma zootehnică a I.A.S. de la Cîmpu Frumos unde totul este mecanizat şi se respectă în cea mai mare măsură regulile de igienizare, la alte unităţi agricole ca cele de la I.A.S. Ozun sau C.A.P. Cernat şi Arcuş, nu se dă atenţia cuvenită îmbunătăţirii condiţiilor de îngrijire a animalelor, nu se respectă igiena, dezinfectarea curentă a adăposturilor, a uneltelor şi vaselor cu care se transportă laptele. Anul acesta în cadrul sectorului zootehnic al C.A.P. Cernat au funcţionat 4 tabere de vară. Dar începînd cu amplasarea acestora şi pînă la livrarea cantităţilor de lapte, au existat mari deficienţe. în primul rind, taberele au fost fixate prea departe de locul de adăpare, standurile de muls n-au fost acoperite şi îngrădite, depozitarea bidoanelor făcîndu-se în condiţii nu tocmai igienice. O altă problemă care a determinat organele Inspectoratului sanitar de stat să ia măsuri de sancţionare a fost felul in care se transporta laptele. Livrarea nu s-a făcut întotdeauna după o răcire prealabilă şi cu mijloace de transport rapide spre a ajunge la întreprinderile de industrializare în condiţii de calitate corespunzătoare. Au fost situaţii cînd la aceste tabere are C.A.P. Cernat, bidoanele au stat pline în soare mai multe ore, ajungînd ca laptele să fermenteze, influenţînd astfel asupra calităţii în fermele zootehnice industrializării lui. Faţă de aceste neajunsuri, în primul rind se face vinovată conducerea C.A.P. care nu a acordat sprijinul necesar în asigurarea posibilităţii de răcire a laptelui şi a unor condiţii optime în ce priveşte asigurarea apei pentru spălatul bidoanelor. In aceeaşi situaţie se află şi sectorul zootehnic de la C.A.P. Arcuş. Preşedintele acestei cooperative agricole de producţie, găseşte o motivaţie a neajunsurilor în lipsa spaţiului suficient de cazare. Atunci cum se face că nici în cel existent nu se aplică măsurile de igienizare? Deşi există indicaţia ca angajarea şi folosirea personalului in fermele zootehnice să se facă numai după efectuarea prealabilă a examenelor medicale corespunzătoare, la data controlului Inspectoratului sanitar de stat, la acest C.A.P., îngrijitorii sezonieri nu fuseseră supuşi unui examen medical. Deficienţe s-au constatat şi la ferma zootehnică a I.A.S. Catalina. Aici rămîne zilnic o mare cantitate de lapte nerăcit pentru că n-are cine să se ocupe cu manipularea aparatului de răcire. Avînd în vedere că sînt posibilităţi pentru răcirea laptelui chiar în tabără şi există condiţii de a se livra laptele direct de aici, ce-i împiedică pe tovarăşii din conducerea fermei s-o facă . Evident, cu mai multă iniţiativă şi cu mai mult spirit organizatoric s-ar putea elimina multe din neajunsuri. La I.A.S. Ozun, îngrijitorii se plîng că nu au apă caldă pentru spălatul bidoanelor, că nu au condiţii de depozitare a lor pentru că, de fapt, conducerea fermei nu se îngrijeşte să asigure cele necesare. Mulgătorii ar trebui să poarte halate albe, ştergarele şi tifoanele pentru strecurat laptele să fie mai des sterilizate, iar normele de protecţia muncii să fie respectate, dar cum să se facă toate acestea dacă şeful fermei trece rar pe la ei şi nu controlează zilnic, cum se lucrează ? ... Considerăm că o mare vină poartă şi organele sanitare, care n-au efectuat un control sistematic în fermele cu vaci de lapte. Se cuvenea, în asemenea , situaţii, să se dea dovadă de mai multă exigenţă mergîndu-se pînă la suspendarea livrării laptelui de la unităţile respective şi sesizarea organelor de cercetare penală. Cînd preşedinţii C.A.P. din Moacşa şi Lunga au fost sancţionaţi, au încercat să intimideze lucrătorii Inspectoratului sanitar de stat prin diverse procedee. In acest caz, I.S.S. avea datoria să se adreseze cu mai mult curaj organelor în drept şi să nu cedeze în faţa unor abuzuri. Aceste încercări de intimidare, contravin indicaţiilor date de conducerea noastră superioară de partid, prevederilor legilor şi, ca atare, nimănui nu-i este permis să se abată de la respectarea lor. Oare acei preşedinţi n-au încercat ei să-şi ascundă lipsurile, considerîndu-se probabil intangibili . Adunarea generală a oamenilor muncii din I.A.S., adunarea generală a membrilor cooperatori îi pot trage serios la răspundere in cazul în care nu şi-au făcut datoria de conducători, în cazul în care n-au luat la timp măsurile ce se impuneau. Considerăm în acelaşi timp, că este de datoria birourilor organizaţiilor de partid din aceste unităţi să aducă la cunoştinţa comuniştilor deficienţele semnalate, să analizeze în modul cel mai serios cauzele şi să ia măsurile ce se cuvin. AURELIA LOJINSCHI