Cuvîntul Nou, septembrie 1973 (Anul 6, nr. 1042-1067)
1973-09-01 / nr. 1042
PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE. UNIȚI-VĂ Organ a! Comitetului judeţean Covasna al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean Fapte de muncă, realizări, iniţiative în lupta pentru îndeplinirea CINCINALULUI CU 185 DE ZILE ÎNAINTE de termen REDUCEREA CONSUMULUI SPECIFIC — SURSA PRODUCŢIILOR SUPLIMENTARE Factor esenţial în sporirea eficienţei economice, în valorificarea superioară a materiilor prime, îl reprezintă reducerea permanentă şi sistematică a consumurilor specifice. Colectivul secţiei filatură din cadrul Uzinelor textile „Oltul“ a obţinut numai în perioada semestrului I din acest an o economie de 16,5 tone fibră de bumbac, cantitate din care se poate realiza suplimentar o producţie de 140.000 mp. ţesături din bumbac. Acest lucru a fost posibil prin luarea unor măsuri de îmbunătăţire a reglajelor maşinilor, de folosire a amestecurilor adecvate pentru fiecare sortiment de fire din bumbac, precum şi prin alte măsuri de optimizare a tehnologiilor de producţie. Acest lucru a permis harnicului colectiv să majoreze angajamentul anual de fire din bumbac de la 45 tone la 55 tone, ceea ce se reflectă şi în majorarea angajamentului la ţesături din bumbac de la 150.000 mp. la 200.000 mp. Pentru transpunerea în viaţă a programului partidului de educare politico-ideologică a maselor Şedinţa Iiroului Comitetului judeţean de partid ţinută pe platforma industrială din Tîrgu Secuiesc In zilele noastre nu există categorie socială care, zi de zi, să nu se convingă de rezultatele concrete ale programului partidului de educare politico-ideologică. Principalul ţel al tuturor factorilor educaţionali este acela de a educa astfel de oameni care, înarmaţi cu politica ştiinţifică a partidului să ia parte activă şi competentă la făurirea societăţii socialiste multilateral dezvoltate în naţia noastră. Joi, Biroul Comitetului judeţean de partid, Biroul Comitetului orăşenesc de partid Tîrgu Secuiesc, secretarii organizaţiilor de bază de la Fabrica de amidon, întreprinderea de şuruburi, Fabrica de confecţii şi Fabrica de produse lactate, împreună cu conducători ai organizaţiilor de masă au analizat la faţa locului activitatea depusă de organizaţiile de partid ale întreprinderilor platformei industriale în scopul educării politico-ideologice a muncitorilor. Fără să ne propunem o analiză amănunţită, găsim necesar să aruncăm o privire asupra elementului nou adus de această şedinţă de birou. Cu atît mai mult cu cit pe ordinea de zi a şedinţei a figurat nu numai dezbaterea raportului Biroului GO DALI SANDOR (Continuare în pag. a 3-a) Pe şantierul de locuinţe din cartierul Ciucului Anul va fi încheiat bine, dar pină atunci Ultima investigaţie efectuată de ziarul nostru pe acest şantier a fost în preajma încheierii primului semestru. Constatam cu acel prilej că, în ansamblu, apartamentele cu termene scadente vor fi puse la dispoziţia noilor locatari, bilanţul primului semestru fiind incomparabil mai bun faţă de cel din perioada corespunzătoare a anului trecut. Revenind pe şantier, firesc, ne-am îndreptat pentru început atenţia spre blocurile ce erau prevăzute să fie date în folosinţă la 30 iunie. MARILE ... AMĂNUNTE soniere 27, locatarii s-au mutat de mult; nu aceeaşi este situaţia, din păcate, la blocul 14 şi la tronsonul doi al blocului 15. Faptul reţine cu atît mai mult atenţia, cu cit filele calendarului indică de-acum finele lunii auguste?). Aflăm că în cazul blocului 14 mai sunt de efectuat doar cîteva mici lucrări, că de fapt „locatarii puteau să se mute deja în bloc, dar I.J.G.C.L. nu a...“ (Cînd se va înţelege oare că darea în funcţiune a unui bloc reclamă terminarea tuturor lucrărilor, fie ele şi de amănunt, inclusiv amenajările exterioare?). La tronsonul II al blocului 15 constatăm că se efectuează lucrări ce aparţin etapei de finisare. Aşadar, nu peste mult timp, „cel tîrziu pînă pe data de 5 septembrie“ ni se spune pe şantiere şi acest tronson va fi predat beneficiarului. Consemnăm în continuare res- HERMAN ROSNER In blocul 13 si blocul de gar (Continuare în pag. a 3-a) ÎNNOIESC PRODUCŢIA Pe linia înnoirii continue a gamei sortimentale la Fabrica de mobilă din Covasna a fost asimilat în producţie un nou produs. Este vorba de măsuţa tip „Kasella“ solicitată de o firmă din Danemarca. In prezent, pe una din liniile de fabricaţie ale unităţii se află şi acest nou produs, din care, un prim lot va fi expediat peste cîteva zile beneficiarului extern, L. V. v» ___ _ SIMBATA, 1 septembrie 1973 4 pagini 30 bani Anul VI, Nr. 1042 Importante economii la energia electrică întreprinderea de şuruburi din Tîrgu Secuiesc, una din marile consumatoare de energie electrică de pe platforma industrială a oraşului, a obţinut importante economii la capitolul energie electrică. Astfel, numai în primele 6 luni din acest an s-au economisit 506 Mwh energie electrică. Aceste rezultate sunt urmare a măsurilor întreprinse, în primul rînd, în domeniul îmbunătăţirii factorului de putere, prin punerea în funcţiune a unor grupuri de condensatoare. In al doilea rînd, se datorează raţionalizării consumului de energie electrică, atît în halele de producţie, cit şi la iluminatul interior şi exterior. Bunăoară, numai prin folosirea raţională a utilajelor — metalurgie prelucrătoare, prin evitarea mersului în gol al acestora s a obţinut in aceeaşi perioadă o economie de 254 Mwh. Rezerve sunt încă multe — lucru confirmat şi de inginerul Constantin Banciu, care a arătat doar cîteva din căi: evitarea mersului în gol la maşini, o oră pe zi, înseamnă o economie de 500 Kwh. Din economiile astfel obţinute la nivelul unui an, se poate cumpăra o maşină de găurit vertical, întreruperea iluminatului interior în atelierele piuliţe, şuruburi, sculărie şi tratament termic, timp de 10 ore pe zi, înseamnă o economie anuală de peste 20.000 lei. Prin încărcarea la capacitatea nominală a tuturor maşinilor se obţine o economie anuală de peste 40.000 lei. Una din rezervele ce urmează să fie valorificată este şi cea de reducere a numărului de becuri cu vapori de mercur de la magazia de laminate, ceea ce permite realizarea unei economii anuale de 64.800 Kwh. Toate acestea constituie planul de acţiune a serviciului mecano-energetic la care sunt chemaţi să contribuie toţi muncitorii, tehnicienii şi inginerii acestei întreprinderi. N. P. In acest an se pot asigura cantităţi sporite ele legume pentru iarna, dar: MULŢI CONSUMĂ, PUŢINI CONSERVĂ 1 septembrie, început de toamnă. Ca în fiecare an, bunii gospodari se aprovizionează, îşi umplu cămările pentru timpul iernii. Gospodinele, cit şi diriguitorii comerţului au început pregătirile pentru conservarea legumelor. In acest an producătorii livrează cantităţi mari , rod al preocupărilor din primăvară de a cultiva fiecare palmă de teren, de a diversifica producţia de legume. Deci, legume sunt din belşug, dar acestea trebuie bine conservate, bine păstrate, pentru ca în timp de iarnă piața să fie bine aprovizionată. PIAȚA VA FI BINE APROVIZIONATA — Pentru întreaga cantitate de legume pe care o vom conserva, ne-a spus tovarășul Alexandru Haim — directorul întreprinderii de valorificare a produselor C.A.P. „Agrocoop“, avem încheiate contracte cu furnizorii noştri, în speţă cooperativele agricole de producţie din judeţ, în acest an vom conserva 20 tone de varză şi 10 tone de gogoşari, gogonele şi castraveţi. Ţin să precizez că în cazul cînd C.A.P. ne vor livra cantităţi de legume peste cit am contractat, noi le vom prelua pe toate. Am amenajat toate depozitele de care dispunem, aşa că vom mai păstra pentru timpul iernii 80 tone de rădăcinoase, 10 tone de varză proaspătă, 10 tone de ceapă, 20 tone mere etc. Intr-adevăr, la „Agrocoop“ există o preocupare susţinută pentru a asigura populaţiei o cantitate sporită de legume. Notăm iniţiativa conducerii întreprinderii de a vizita pe fiecare producător, de a depista toate rezervele de care dispun cooperativele agricole de producţie şi de a le atrage în circuitul comercial. MAI MULTE LEGUME — NU VORBE! Anul trecut, tot in luna septembrie, directorul întreprinderii de legume şi fructe ne asigura că a luat toate măsurile pentru ca magazinele din reţeaua proprie să fie aprovizionate din belşug, în timp de iarnă, cu legume. Dar, din păcate, gospodinele nu şi-au putut umple plasele cu justificări, varza, murăturile, ardeii etc. au lipsit mai în tot cursul iernii trecute. Care e situaţia acum ? Se pare că lucrurile s-au îndreptat. La Tîrgu Secuiesc fiinţează o secţie de semiindustrializare a legumelor. Deja, conservarea a început şi se desfăşoară într-un ritm alert. Pînă acum s-au pus la murat peste 50 de tone de castraveţi urmind ca peste cîteva zile să se înceapă şi conservarea unei mari cantităţi de varză. — In acest an, în afară cantităţilor contractate, ne-a spus Adam Payzs, şeful secţiei de semiindustrializare, preluăm toate cantităţile de legume ce ni se oferă. Considerăm că întreprinderea de legume şi fructe ar trebui să se preocupe mai mult de asigurarea materiei prime. Nu puţine au fost cazurile în care legumele culese de beneficiari s-au stricat în cîmp, aşteptînd mijloacele de transport ale I.L.F. „COMANDĂ SPECIALA“ SAU COMODITATE ? Centrul de legume şi fructe din Tîrgu Secuiesc a primit zilele trecute o „comandă specială“ din partea Direcţiei comerciale şi anume conservarea unei cantităţi de legume. La prima vedere acest lucru ar părea normal. Totuşi, firesc se naşte o întrebare : Oare de ce conservarea legumelor nu se face la fiecare restaurant în parte ? Personal este suficient, numai că responsabilii au ales cea mai comodă cale, aşa că toate produsele de murături din restaurantele judeţului vor fi la fel. Conservind legumele în cadrul restaurantelor s-ar fi făcut şi o substanţială economie nemaiplătind manopera la I.L.F. Timpul nu e trecut, responsabilii de restaurante mai au posibilitatea de a-şi dovedi calităţile de buni gospodari. D. TOMA (Continuare în pag. a 3-a) VIZITA OFICIALA A TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU ŞI A TOVARĂŞEI ELENA CEAUSESCU IN CUBA Vineri dimineaţa, în cea de-a treia zi a vizitei în Cuba frăţească, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, şi celelalte persoane oficiale române au fost oaspeţii oraşului Saniiaro de Cuba, capitala provinciei Oriente, cea mai mare ca suprafaţă şi populaţie, situată în extremitatea răsăriteană a ţării şi considerată leagănul revoluţiei cubaneze. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu sunt înstrţite tovarăşul Fidel Castro, prim-secetar al Comitetului Central al Partidului Comunist din Cuba, prim-ministru al guvernului Revoluţionar, şi de tovarăşa Vilma Esein, preşedinta Federaţiei Femeilor Cubaneze. De la Varadero la Santiago de Cuba se zboară cu un avion special. Pe aeroportul „Antonio Maceo“, conducătorii României şi Cubei sunt salutaţi de comandantul Juan Almeida, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C. din Cuba, delegat al conducerii superioare de partid cu însărcinări speciale in această provincie, Armando Hart, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C. din Cuba, prim-secretar al Comitetului provincial de partid, precum și Haydee Santamaria, membru al C.C. al P.C. din Cuba. Aeroportul este pavoazat cu drepele româneşti şi cubaneze, cu un mare portret al tovarăşului Nicolae Ceauşescu, însoţit de o lozincă în limbile română şi spaniolă : „Provincia Oriente urează bun venit preşedintelui Nicolae Ceauşescu“. Se intonează imnurile celor două state, după care tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Fidel Castro trec în revistă compania de onoare aliniată pe aeroport. Numeroşi locuitori ai oraşului, aflaţi în incinta aeroportului, ovaţionează îndelung pe cei doi conducători, pentru prietenia româno-cubaneză. In continuare, tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Fidel Castro, celelalte persoane oficiale române şi cubaneze, iau loc în maşini deschise, îndreptîndu-se spre centrul oraşului, al doilea ca mărime din Cuba, puternic centru economic, dispunînd de fabrici de zahăr, de ciment şi încălţăminte, de textile şi produse alimentare, de o importantă rafinărie de petrol. Majoritatea obiectivelor sunt situate în zona portului, care dispune de condiţii naturale deosebit de prielnice ce au permis ca oraşul să cunoască o dezvoltare intensă. Santiago de Cuba este, totodată, oraşul celor mai vechi mărturii revoluţionare cubaneze. Aici se află mormîntul lui Jose Marti, „apostolul revoluţiei“, căzut eroic pe cîmpul de luptă în 1895, în timpul războiului de eliberare de sub jugul colonial, precum şi monumentul înălţat în memoria sa. Mai presus de toate, Santiago de Cuba este oraşul unde, într-o dimineaţă de iulie, cu două decenii în urmă, răpăitul sec al mitralierelor anunţa lumii începutul insurecţiei naţionale cubaneze, încununată cu instaurarea puterii populare în ianuarie 1959. Moncada — fosta garnizoană a oraşului — adevărat simbol al asupririi şi violenţei, era socotită cetatea inexpugnabilă a zbirilor regimului de tiranie al lui Battista, aici erau instruite şi găzduite unităţile sale de elită. Asupra acestei garnizoane, în zorii zilei de 26 iulie 1953, un grup de tineri şi înflăcăraţi revoluţionari, în frunte cu Fidel Castro, şi din care făceau parte, printre alţii, Raul Castro şi Abel Santamaria, au lansat un atac cu o îndrăzneală fără precedent. Chiar dacă atacul nu a reuşit, chiar dacă Moncada nu a fost cucerită atunci, chiar dacă din cei 135 de tineri participanţi, mulţi au fost ucişi, printre care şi Abel Santamaria, mulţi alţii fiind prinşi şi judecaţi, această acţiune eroică a demonstrat că regimul dictatorial este departe de a fi invulnerabil, aşa cum credeau exponenţii lui, că el este condamnat de istorie la dispariţie. De aici, de la Moncada, flacăra mişcării insurecţionale a fost reaprinsă în Sierra Maestra. Lupta armată condusă de Fidel Castro avea să ducă, după trei ani de bătălii înverşunate, la doborîrea tiraniei, la victoria revoluţiei. Astăzi, pe frontispiciul Moneadei se poate citi o inscripţie scrisă cu litere uriaşe : „Cazarmă transformată în şcoală“. Intr-adevăr, aici a fost creat complexul şcolar „26 iulie“, unde au venit să înveţe carte în primul rînd copiii celor care au participat la lupta revoluţionară şi, alături de ei, foştii combatanţi, mai tineri sau mai vîrstnici, pentru a mînui cu acelaşi elan revoluţionar uneltele construcţiei socialiste, tot aşa cum au fost mînuite armele insurecţiei. La intrarea în complexul şcolar are loc o emoţionantă cere- monie. O pionieră adresează un călduros salut de bun venit oaspeţilor, în numele tuturor copiilor care învaţă aici. „Cunoaştem luptele poporului român — se spune în mesajul citit de ea — ca şi marile succese în dezvoltarea economică şi socială realizate de dumneavoastră după angajarea României pe drumul socialismului. In acest an, al celei de-a XX-a aniversări a asaltului eroic asupra cazărmii Moncada — asalt întreprins de un grup de curajoşi tineri conduşi de iubitul nostru conducător, comandantul Fidel Castro —, pionierii din Cuba de astăzi şi întregul nostru popor şi-au intensificat eforturile pentru a obţine succese şi mai mari asigurînd înaintarea noastră pe calea socialismului. Transmiteţi un salut călduros pionierilor din ţara dumneavoastră şi vă dorim şedere plăcută în oraşul nostru“. De tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi de tovarăşa Elena Ceauşescu, de tovarăşul Fidel Castro şi de ceilalţi tovarăşi români şi cubanezi se apropie un grup de pionieri, prinzîndu-le de gît eşarfele de culoare alb şi albastru, semnul distinctiv al pionierilor din Cuba. In continuare, se vizitează muzeul care a fost amenajat într-o aripă a fostei cazarme şi care evocă toate marile momente ale luptei revoluţionare a poporului cubanez. Solii poporului român primesc explicaţii amănunţite asupra diferitelor etape ale acestei lupte, începînd cu războiul împotriva (Continuare în pag. a 4-a) Călcătoreasa Éva Puskás, una dintre fruntaşele „Secuianei“, îşi depăşeşte planul cu 1,5 la sută în fiecare lună. Sesiunea Consiliului popular judeţean Ieri, 31 august, s-au desfăşurat la Sfîntu Gheorghe lucrările celei de-a XX-a sesiuni ordinare a Consiliului popular al judeţului Covasna. La lucrări, pe lingă deputaţi, au participat ca invitaţi primarii localităţilor din judeţ, conducători de întreprinderi şi instituţii, specialişti şi alte cadre cu munci de răspundere din cadrul Consiliului popular judeţean şi al altor organe judeţene, reprezentanţi ai organelor centrale de partid şi de stat, activişti din aparatul local de partid şi de stat. Lucrările sesiunii s-au desfăşurat după următoarea ordine de zi: 1. Raportul Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean, privind starea sănătăţii publice. 2. Raportul organului judeţean de miliţie cu privire la activitatea desfăşurată în cursul semestrului I 1973. 3. Informarea Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean despre stadiul realizării la sfîrşitul primului semestru al anului 1973, a principalilor indicatori din planul economic local, aprobaţi prin Hotărîrea nr. 1/1973 a Consiliului popular al județului Covasna. Pe marginea materialelor prezentate la primul punct de pe ordinea de zi, au luat cuvîntul tovarăşii : dr. Géza Benedek, directorul Spitalului de cardiologie din oraşul Covasna; dr. Gheorghe Rarinca, medic în circumscripţia sanitară rurală Belin; dr. Paul Nemeş, şef de secţie la Spitalul judeţean Sfîntu Gheorghe; Andrei Lörincz, directorul Spitalului orăşenesc Baraolt; Iosif Petruţ Gajde, deputat; Ludovic Veress, secretarul Comisiei judeţene de Crucea Roşie; dr. Gheorghe Cosma, directorul Sanatoriului T.B.C. Turia; Margit Biro, deputată; dr. Magdalena Szilágyi, inspector sanitar şef la C.S.A. Sfîntu Gheorghe; Rozalia Derzsi, deputată şi Mircea Drăgan, din partea Ministerului Sănătăţii. La punctul al doilea al ordinii de zi, au luat cuvîntul tovarăşii Ştefan Munteanu, procuror; Zoltán Keresztes, deputat; Tibor Váncsa, primarul comunei Jizin; loan Nyáguly, deputat, procuror-şef şi general Gheorghe Găitan, din partea Inspectoratului General al Miliţiei. La al treilea punct de pe ordinea de zi a luat cuvîntul deputatul Ráduly Moise, primarul comunei Boroşneul Mare. In încheierea lucrărilor a luat cuvîntul tovarăşul Ferdinand Nagy, prim-secretar al Comitetului judeţean Covasna al P.C.R., preşedintele Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean. Fideli principiului că orice om al muncii indiferent că-i de la oraş sau sat trebuie să beneficieze de bunurile materiale aflate în comerţ, ne-am continuat raidul nostru prin cîteva unităţi comerciale din mediul rural, pentru a constata în ce măsură aprovizionarea magazinelor săteşti cu mărfuri, în general, cu mărfuri de sezon, în special, corespunde nevoilor cotidiene ale omului. Şi de la bun început, menţionăm faptul că în atenţia noastră de data aceasta au stat mai mult magazinele cu profil alimentar, texului tehnic şi mai puţin cele legumicole, unde de bine de rău lipsurile unor produse mai pot fi suplinite de zarzavaturile pe care gospodarul harnic de la sate s-a îngrijit să le cultive în grădina sa. Miefalăul se bucură de un spaţiu comercial frumos amenajat în încăpătorul supermagazin sătesc existent aici. Dar să vedem cît de bine este aprovizionat cu mărfurile solicitate de clienţi. Raionul tricotaje, îşi păstrează deocamdată aspectul său de vară. N-au venit încă aici ciorapii tricotaţi (de mai bine de un an), ciorapii pantaloni pentru şi locuitorii satelor aşteaptă mărfurile de sezon copii, şosete de toate mărimile şi genurile (mai puţin ... neutru!) şi pulovere, în schimb singurele articole care amintesc aici de venirea sezonului de toamnă sînt uniformele şcolare. Intruadevăr, acestea salvează puţin aparenţele. Plimbîndu-ne privirea prin raionul de încălţăminte am descoperit foarte uşor o gamă întreagă de lipsuri. Dacă pantofii de lac pentru femei şi pantofii bărbăteşti la un preţ mai convenabil nu s-au putut găsi deloc în acest an, măcar acum în prag de toamnă cînd bătălia cu strîngerea recoltelor pe cîmp se desfăşoară din plin (toamna de obicei plouă mai mult), credem că nu-i normal să lipsească cizmele de cauciuc, atît pentru bărbaţi, cit şi pentru femei, şoşonii, ghetele, galoşii de toate mărimile, iar pentru copii încălţămintea de sezon. „Deşi facem comenzile, la noi ajung cu foarte ignore întîrziere ne declara nemulțumită gestionara Deac Vilma. Insă nici așa ,lucrurile nu se rezolvă dacă nu se urmăresc aceste comenzi pînă la capăt, mai ales că există, încă, o- GEORGE MĂCIUCĂ (Continuare în pag. a 3-a)