Cuvîntul Nou, noiembrie 1973 (Anul 6, nr. 1094-1119)
1973-11-01 / nr. 1094
Organ al Comitetului judeţean Covasna al P. C. R. şi al Consiliului popular judeţean Un imperativ major în industria constructoare de maşini. CALITATEA întreprinderea de şuruburi din Tîrgu Secuiesc reprezintă, după cum se ştie, prima unitate republicană din ramura construcţiilor de maşini din judeţul nostru, fiind o expresie a aplicării consecvente de către partid a politicii de industrializare socialistă a ţării. Debutul într-o ramură „de vîrf“ a economiei naţionale nu reprezintă un scop în sine ci, reclamă, în acelaşi timp, înscrierea la nivelul exigenţelor ei. Este vorba, în fond, ca, paralel cu diversificarea şi modernizarea producţiei, colectivul acestei unităţi să pună un accent deosebit pe nivelul calitativ al producţiei, socotind acest lucru ca un fapt obişnuit, ca o trăsătură primordială a eticii profesionale, ca o obligaţie firească ce decurge din dubla calitate de producător şi de proprietar al mijloacelor de producţie. Vizitele recente de lucru efectuate la Tîrgu Mureş, Buzău şi Ploieşti, discuţiile purtate, criticile formulate privind calitatea unor utilaje tehnologice, ca şi scrisoarea adresată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu primilor secretari ai comitetelor judeţene de partid jalonează sarcini şi responsabilităţi sporite şi pentru colectivul întreprinderii de şuruburi din Tîrgu Secuiesc, pe planul îmbunătăţirii în continuare a calităţii. Pornind de la acest fapt, recent, redactorii de specialitate de la ziarele „Cuvîntul nou“ şi „Megyei Tükör“ au întreprins o investigaţie la această unitate pentru a vedea căile ce sunt vizate pentru îmbunătăţirea în continuare a calităţii produselor finite. Redacţiile ziarelor „CUV‰NTUL NOU“ şi „MEGYEI TÜKÖR“ la întreprinderea de şuruburi Tg. Secuiesc ASTĂZI AM PRODUS MAI BINE CA IERI, MÎINE TREBUIE MAI BINE DECIT ASTĂZI ! Este incontestabil faptul că, colectivul întreprinderii de şuruburi a obţinut într-o perioadă de timp relativ scurtă, importante succese în ce priveşte calitatea produselor finite. Avînd ca interlocutor pe tovarăşul ing. Csaba Gyergyai, controlor de calitate, notăm cîteva aspecte legate de drumul parcurs de unitate în domeniul calităţii produselor în acest an. Aflăm astfel, că valoarea refuzurilor înregistrate în acest an în trimestrul III, faţă de trimestrul I, a fost mai mică de 4 ori ! Aşadar, se poate vorbi de un adevărat salt calitativ. Consemnăm şi un alt aspect: în buletinul calităţii — luna septembrie — al Uzinei de autoturisme Piteşti, întocmit pentru toţi furnizorii unităţii, întreprinderea de şuruburi din Tîrgu Secuiesc, figurează doar cu un singur reper la produse, calitativ necorespunzătoare. Defecţiunile semnalate la acest reper s-au dovedit a fi generate în totalitate de deficienţele calitative ale semifabricatelor prelucrate. Nici din partea întreprinderilor de autocamioane şi tractoare din Braşov, în cursul trimestrului III a.c., nu s-au înregistrat obiecţiuni de esenţă vizînd calitatea produselor întreprinderii de şuruburi. Aşadar, în comparaţie cu perioada corespunzătoare a anului trecut, „ştacheta“ calităţii a înregistrat la această unitate sensibile creşteri, ilustrate succint prin cele de mai sus. Ele au fost posibile ca urmare a acţionării tuturor pîrghiilor ce conjură la creşterea MARTON GAJZAGO, ZOLTÁN NEMES, PREDA NIŢA, HERMAN ROSNER. (Continuare în pag . 3-a) Anchetă realizată de : «MaaHniHHBnHBanHHMHHnanBRauaaHBBiMHBaaHnBHBnBnMMnHi cJmemnahi Este deosebit de greu să defineşti in citeva cuvinte ce înseamnă meseria de forestier, ce înseamnă munca, viaţa acestor oameni care, legali parcă prin jurămînt de codru, muncesc fără preget, departe de familii, uneori zile, chiar săptămîni întregi. Dealtfel, nici nu stă în intenţia noastră elaborarea unei definiri savante a meseriei, ci numai prezentarea cîtorva aspecte ale activităţii de astăzi a forestierilor, acest detaşament eroic al clasei noastre muncitoare. Am mai scris, scriem şi vom mai scrie despre ei, nu atît datorită spectaculozităţii specifice acestei ocupaţii, cît mai ales determinaţi de incomensurabila dragoste pentru meserie, pentru muncă, dovedită de cei care valorifică „aurul verde" al pădurilor. Pe coaste de dealuri sau în creierul munţilor, în văi acoperite de foşnitorul covor al frunzelor moarte, sau pe drumurile forestiere, oriunde ar sta de vorbă cu oamenii pădurilor, ei vor încerca întîi şi întîi să-şi facă o comparaţie între ceea ce însemna în trecut munca în pădure şi ceea ce înseamnă acum. — Înainte vreme — ne spunea Gheorghe Dragomir, vechi forestier de prin părţile Intorsurii Buzăului ■— trebuia '"sa T~zdravăn de tot ca să Forestierii pofi munci în pădure. Dar şi aceştia cădeau trînti după o zi de muncă. Nu era de ici de colo, să dai cu toporul într-un trunchi de nu-1 puteau cuprinde trei oameni, sau să tragi o zi întreagă la ferăstrău p'mă doborât matahala apoi să te opinteşti în tapină de ţi se rupeau şalele şi să urneşti bulucii, grei ca piatra. Evident, lucrurile s-au schimbat, s-au schimbat mult în bine. Ne-o spunea Vasile Petrescu, şef de brigadă în parchetul Kosa. — In toate exploatările forestiere din judeţul Covasna se desfăşoară de multă vreme o amplă acţiune de modernizare a producţiei, de introducere a unor tehnologi noi, care au şi vor avea doua efecte principale deosebit de importante : in primul rînd inlocuirea cvasi-totală a muncii fizice cu munca mecanizată, iar in al doilea rînd, posibilităţi infinit mai mari de valorificare superioară a masei lemnoase. Liniştea de veacuri a mantiei de aur a munţilor, pădurea, este violent spartă astăzi de duduitul motoarelor, de vaietul ferăstraielor mecanice. Trac- O.RADEANU (eotinuare în pag. a 3-a) Vizitam deunăzi Complexul zootehnic de la Cîmpul Frumos. La un moment dat ne-a atras atenţia o discuţie înfiripată între unul din şefii de fermă şi un amulgător , întîrziat : „Cînd ne-om mai pune şi noi pe picioare complexul şi-om amenaja drumurile de acces, şi-om pune la punct filtrul sanitar, n-o să vă mai faceţi de cap şi nici n-o să mai veniţi la serviciu cînd vă pofteşte inima, pentru că n-are să vă mai convină, ceasul electronic pe care-l vom fixa la intrare va înregistra cu exactitate ora .. Vorba , cu ceasul electronic n-am prea luat-o în serios la început.. Stîndînsă de vorbă chiar cu unii factori din conducerea complexului am înţeles că pentru ei povestea cu ceasul e o treabă mult mai serioasă decit s-ar părea. ' — Din cauza întârziaţilor, se scuză medicul veterinar Vaier Stoica, locţiitor al secretarului comitetului de partid pe complex, pierdem anual poate chiar un milion lei venit. Pentru că în zootehnie nu poţi lucra cu jumătăţi de măsură . — Dar asta ţine de disciplina muncii. — Tocmai de aceea ne-am decis să introducem un ceas electronic să respecte toţi şi în aceeaşi măsură orele de program. Desigur o asemenea optică poate fi privită cu multe semne de întrebare, în fond de ce să fie nevoie de un ceas electronic care să-i facă pe oameni mai disciplinaţi, de ce întărirea disciplinei în muncă să nu constituie o sarcină aşa cum e şi firesc a organizaţiei de partid ? . — Poate nu ştiţi că în zootehnie lucrăm cu oameni proveniţi din medii diferite cu nivel politic şi de cultură diferit, se scuză din nou locţiitorul secretarului de partid. E oare acesta un argument ? Ce-a făcut insă organizaţia de partid în lumina Hotărîrilor Plenarei din 3—5 noiembrie 1971, pentru ridicarea nivelului de conştiinţă a oamenilor, cum s-au preocupat comuniştii de formarea la oameni a unor deprinderi de muncă bazate pe principiile eticii şi echităţii socialiste n-am mai putut afla, cu toate insistenţele noastre. Scriptic apar în evidenţă şase organizaţii de partid, o forţă, care ar putea pune în mişcare energii. Dacă şi-ar face din plin datoria, la ora actuală n-ar mai fi nevoie să se găsească ca „antidot“ pentru întîrziaţi punerea în funcţiune a ceasului electronic. Cîţi întîrziaţi au fost puşi în discuţia colectivului din cadrul fermei nr. 2 unde se constată cele mai frecvente acte de indisciplină ? * — Nici unul pentru că unii dintre ei sunt şi membri de partid (! !). Prin urmare, în loc ca organizaţia de partid să ia poziţie fermă împotriva neajunsurilor, a manifestat îngăduinţă faţă de lipsuri. A permis mulgătoarelor să vină mai tîrziu şi să plece mai devreme, lăsînd în loc pe soţii lor care nu erau familiarizaţi cu specificul muncii respective, sau chiar dacă lucrau în locul lor, n-o făceau cu răbdarea şi tenacitatea caracteristică mulgătorului de profesie Aşa s-a ajuns ca în cadrul acestei ferme să scadă randamentul muncii în măsura în care indisciplina, s-a resimţit cu diverse prilejuri. Oarecare rezultate în întărirea disciplinei a obţinut organizaţia de partid din cadrul fermei nr. 3 , după ce s-a ivit cazul lui Ignat Vari, care din comoditate şi lipsă de răspundere, folosind un sac de concentrate în loc de rumeguş pentru absorbţia reziduurilor din grajduri, a adus pagube fermei.Asemenea fapte, in aparentă mărunte, şi-au făcut loc în repetate rînduri în cadrul celor şase ferme zootehnice ale complexului,dar ele au fost lăsate să se A. LEDANA (Continuare în pag. a 3-a) De ce să fie nevoie de un ceas electronic pentru a asigura disciplina în muncă ? @ V E9 Prófétán din toate fárite, unitiv 15 f Inovaţiile în sprijinul producţiei In cursul lunii, septembrie, la I.J.C.M. Sfîntu Gheorghe, s-a desfăşurat Luna inovaţiilor, prilej de afirmare a mişcării de inovaţii. Numai, lucrarea „Reţele şi amenajări exterioare în zona industrială a oraşului Tîrgu Secuiesc“ — autor Szabó Tibor, tehnician la şantierul II, prin soluţiile pe care le propune, contribuie la economisirea sumei de peste 85.300 lei faţă de prevederile devizului. N.P. Anul VI, Nr. 1094 JOI, 1 noiembrie 1973 4 pagini, 30 bani In pagina a 2-a TINERET, TINERETE - ginduri si fapte Șeful de echipă Nagy Dezső, asamblînd o mașină concepută prin autoutilaje la întreprinderea de şuruburi Tîrgu Secuiesc. ÎN ÎNTREPRINDERILE AGRICOLE DE STAT Există însă însemnate rezerve nevalorificate Judeţul nostru dispune de condiţii deosebit de favorabile pentru creşterea oilor, precum şi de o bogată tradiţie. Creşterea ovinelor — una dintre ramurile principale ale producţiei animale este o resursă inepuizabilă de materii prime— lină, piei, carne, lapte *— pentru industria uşoară şi alimentară. Sarcinile stabilite de conducerea de partid şi de stat şi Programul naţional privind dezvoltarea zootehniei şi creşterii producţiei animaliere pun în faţa lucrătorilor din sectorul de creştere a ovinelor două mari obiective şi anume : — sporirea rapidă a cantităţii de lină şi asigurarea din producţia internă a necesarului pentru industria textilă ; — creşterea cantitativă şi îmbunătăţirea calitativă a producţiei de carne, în cadrul şedinţei de lucru cu primii secretari ai comitetelor judeţene de partid şi directorii direcţiilor agricole judeţene, ţinută sub conducerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu la Mangalia Nord în ziua de 17 august a.c., s-a subliniat necesitatea luării unor măsuri eficiente pentru ameliorarea raselor de oi, sporirea producţiei de lină şi realiza-Numai cu tradiţia nu se pot mări efectivele de oirea necesarului de piei pentru prelucrare. Cu toate că Trustul judeţean de I.A.S. a obţinut în acest an rezultate bune, creşterea ovinelor aducîndu-şi un aport deosebit la îmbunătăţirea situaţiei financiare, pină în prezent nu s-au luat măsurile cuvenite pentru mărirea efectivelor, pentru ameliorarea raselor de oi. • Trustul judeţean de I.A.S. dispune şi acum de un efectiv mare Astfel, de pildă, I.A.S. Ozun are un efectiv de 2.631 ovine faţă de 2.429 cît a fost planificat, iar ferma din Zăbala de 2.725 din care 1.938 de mame, cu aproape 400 peste cît a fost prevăzut. Şi producţia de lină a fost relativ bună. La ferma din Zăbala s-au obţinut în medie pe cap de ovină 3,3 kg lină. Totuşi, rezultatele ar fi fost mult mai bune dacă s-ar fi înlăturat unele neajunsuri care au influenţat, în mod negativ, creşterea efectivelor, sporirea producţiei de lină şi carne. Este vorba în special de numărul mic al fătărilor, aceasta datorîndu-se neefectuării unei selecţii rigu- roase a efectivului de oi-mamă. De asemenea, a lipsit din partea specialiştilor un control amănunţit al întregului efectiv cu ocazia tunsului cînd sunt create toate posibilităţile pentru o selecţie corespunzătoare. In perioada de iarnă, s-a înregistrat un grad ridicat de mor- talitate, cu toate că s-au asigurat condiţii normale de cazare. La aceasta a contribuit o furajare necorespunzătoare, precum şi descoperirea tardivă a animalelor cu unele afecţiuni. Trebuie amintit că s-a sacrificat din necesitate un număr destul de mare de oi, mai ales din cauza nesupravegherii efectivelor în perioada de tăiare. La fermele D. TOMA (Continuare in pag. a 3-a) S.R.L. Zăbrătău , circularistul Emilian Enc, superior la gaterull de 32, prelucrînd material Foto : A. BARTHA Vizita tovarăşului DN GHEORGHE MAURER in Iran Primirea la sahinsahul Iranului TEHERAN, — Trimisul special Agerpres, Mircea Ionescu, transmite : Maiestatea Sa Imperială, Mohammad Reza Pahlavi Aryamehr, sahinsahul Iranului, a primit la 30 octombrie, la Palatul Niavaran, pe preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer. La primire a luat parte primul ministru al Iranului, Amir Abbas Hoveyda. Premierul român a transmis, din partea preşedintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, un cald salut şahinşahului Aryamehr, cele mai bune urări de sănătate şi fericire personală, de progres şi prosperitate poporului iranian. Mulţumind, şahinşahul Aryamehr a adresat, la rîndul său, un cordial salut preşedintelui Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, cordiale urări de fericire şi noi succese în activitatea ce o desfăşoară pentru binele poporului român. TEHERAN 31 — Trimisul special Agerpres, Mircea Ionescu, transmite : Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, împreună cu persoanele oficiale române, care îl însoţesc, a vizitat, miercuri monumentul Shahyad Aryamehr, între şahinşahul Iranului şi preşedintele Consiliului de Miniştri al României a avut loc o convorbire, în cadrul căreia a fost exprimată satisfacţia comună pentru colaborarea mereu ascendentă dintre România şi Iran şi au fost discutate probleme ale promovării în continuare a relaţiilor bilaterale. Au fost abordate, de asemenea, unele aspecte actuale ale vieţii internaţionale. După întrevedere, Maiestatea Sa Imperială Mohammad Reza Pahlavi Aryamehr a reţinut la dejun pe preşedintele Consiliului de Miniştri al României, Ion Gheorghe Maurer. La dejun au luat parte persoanele oficiale care îl însoţesc pe preşedintele Consiliului de Miniştri al României, precum şi în alte oficialităţi iraniene. întrevederea şi dejunul s-au desfăşurat într-o atmosferă caldă, prietenească, în spiritul bunelor relaţii existente între cele două ţări. înălţat în 1971, cu prilejul aniversării a 2 500 de ani de la întemeierea statului iranian, monumentul este o construcţie impunătoare, modernă, care păstrează elemente tradiţionale ale arhitecturii persane. El adăposteşte (Continuare în pap a 4-a) Festivitatea înmînării unor distincţii Ieri, la Casa de cultură orăşenească din Tîrgu Secuiesc, cu ocazia împlinirii a 100 de ani de la înfiinţarea primei formaţii civile de pompieri din oraş, a avut loc, în prezenţa unor membri ai Biroului Comitetului judeţean de partid, ai Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean al delegaţilor Comandamentului pompierilor militari, festivitatea înmînării unor ordine şi medalii pentru merite deosebite şi activitate îndelungată în domeniul pazei contra incendiilor, unor membri ai formaţiilor civile de pompieri şi formaţiei de pază contra incendiilor din Tîrgu Secuiesc. Tovarăşul Nagy Ferdinand, preşedintele Consiliului popular judeţean, a înmînat formaţiei civile de pompieri voluntari din Tîrgu Secuiesc „Ordinul Muncii“ clasa I. Cu acelaşi prilej au fost distinşi: Szász Daniel (veteran al formaţiei) cu „Ordinul Muncii“ clasa a IlI-a, Szigeti István — „Ordinul Muncii“ clasa a III-a, Apró András — „Medalia Muncii“ — (toţi din formaţia civilă de pompieri din Tîrgu Secuiesc), Molnár Iosif (şeful formaţiei P.C.I. din Chichiş) — „Medalia Tudor Vladimirescu“, clasa X, Toth György (veteran al formaţiei P.C.I. din Ilieni) — „Medalia pentru paza contra incendiilor“ şi AurelMitrofan (şeful formaţiei P.C.I. din Zăbrătău) — Medalia „Pentru paza contra incendiilor“. Doi ani de la Plenara al din 3—5 noie Realizarea politicii partidului* expresie grăitoare a creşterii nivelului de conştiinţa politică a maselor Programul P.C.R. pentru îmbunătăţirea activităţii ideologice, ridicarea nivelului general al cunoaşterii şi educaţia socialistă a maselor, pentru aşezarea relaţiilor din societatea noastră pe baza principiilor eticii şi echităţii socialiste şi comuniste, şi-a dovedit în practica vieţii adînca sa viabilitate. Comuniştii, toţi oamenii muncii, participînd la transpunerea în fapt a coordonatelor acestui program, şi-au exprimat încă o dată profundul lor spirit de unitate şi ataşament faţă de partid. Cincinalul cu 185 de zile mai devreme, mobilizatoarea lozincă sub care se desfăşoară şi în prezent Întrecerea socialistă, prinde de la o zi la alta, din ce în ce mai mult, contur faptic. Tot mai numeroase sunt colectivele care raportează realizarea sarcinilor asumate pentru primii trei ani ai cincinalului. în tot acest timp, În adevăr a ieşit cu pregnanţă în evidenţă : mersul mereu ascendent al construcţiei socialiste este organic legat de activitatea politico-educativă, mai exact spus de roadele acestei activităţi. Pentru că, aşa cum în repetate rînduri s-a subliniat, socialismul este de neconceput fără participarea conştientă a maselor la rezolvarea problemelor implicate de făurirea sa. Documentele Plenarei din 3—5 noiembrie 1971 au avut darul de a concentra atenţia întregului nostru front ideologic spre o direcţie unică : făurirea conştiinţei înaintate, comuniste a celor ce traduc în graiul faptelor programele de acţiune preconizate de partid. Convergenţa acţiunilor întreprinse de toţi factorii cu caracter educaţional din societatea noastră a dus la eliminarea unor paralelisme, la găsirea celor mai bune forme de înrâurire a conştiinţei maselor. Ţelul principal al politicii partidului nostru — creşterea necontenită a nivelului de trai material şi spiritual al oamenilor — şi-a aflat prin programul de educare trasat de partid, transpus în viaţă de întregul nostru popor, o firească şi necesară împlinire. In vastul şi complexul program elaborat de Plenara C.C. al P.C.R. din 3—5 noiembrie 1971, un important accent a fost pus pe utilizarea tuturor pîrghiilor cu valoare educativă. Şi între acestea un rol deosebit a fost acordat lărgirii continue a democraţiei noastre socialiste. Masele au fost chemate la acţiune concretă, au fost antrenate intr-un larg proces de autoconştientizare. Atragerea oamenilor la rezolvarea problemelor social-economice a făcut să crească continuu nivelul responsabilităţii acestora. Hotărîrile adoptate, rod al gîndirii colective au dobîndit astfel din ce în ce mai mult garanţia realizării. Nenumărate au fost prilejurile cînd în coloanele ziarului nostru am menţionat fapte de muncă, succese izvorîte din efortul creator al oamenilor muncii chemaţi la gîndire, la acţiune concretă. Ca o concretizare a celor amintite mai sus, consemnăm astăzi o parte din realizările obţi-P. IOAN (Continuare în pag . 3-a)