Cuvîntul Nou, noiembrie 1973 (Anul 6, nr. 1094-1119)
1973-11-08 / nr. 1100
Proletari din toate turife, uniti- va ! Organ al Comitetului judeţean Covasna al P. C. R. şi al Consiliului popular judeţean Un obiectiv major pentru îndeplinirea realizarea exemplară a planului şi angajamentelor anuale la toţi indicatorii, la toate sortimentele! O problemă „cheie“ la I.P.L. Covasna Pregătirea producţiei pe 74 De ce este o problemă „cheie“ pentru întreprinderea de prelucrare a lemnului din Covasna, pregătirea producţiei anului viitor ? Din cel puţin două motive : în primul rînd pentru că minusurile cu care se prezintă unitatea cu două luni înainte de încheierea anului (producţia marfă — 97,9 la sută, productivitatea muncii — 99,5 la sută) se datoresc in bună parte tocmai unor deficienţe (dependenteşi independente de întreprindere) în pregătirea producţiei anului în curs ; în al doilea rînd, pentru că, indicatorii de plan ai anului viitor prezintă sensibile creşteri (17,4 la sută la producţia globală, 19,9 la sută la marfă şi 14,5 la sută la productivitatea muncii) ! Mai mult, sporurile de producţie au în vedere şi darea în funcţiune a unor importante capacităţi de producţie în cadrul fabricii de P.A.L., investiţie de importanţă republicană. ©EFORTURI PENTRU încheierea In bune CONDIŢII A ACESTUI AN ECONOMIC In ziarul nostru din 19 octombrie a.c., prezentam o serie de măsuri preconizate de conducerea I.P.L. pentru încheierea în bune condiţii a anului economic 1973. Analizând rezultatele de la sfîrşitul lui octom ,brie, rezultă, că, parte din restanţe au mai fost recuperate. Trebuie să consemnăm de data aceasta cîteva aspecte menite să ducă la interpretarea reală a rezultatelor de pină acum ale acestui colectiv. Sarcinile cu care el s-a confruntat în acest an au fost mobilizatoare — 15,9 la sută creştere la producţia globală faţă de 1972. în aceste condiţii, au fost necesare eforturi importante pentru realizarea planului şi, chiar dacă nu s-a reuşit realizarea ritmică a acestuia — ne spune tovarăşul director al întreprinderii, inginer Teodor Vîlcu — În final, el va fi totuşi realizat. Dealtfel, colectivul acestei unităţi şi-a propus să realizeze planul cincinal cu peste 250 de zile înainte de termen (!). Un pas important în realizarea acestui angajament l-a constituit faptul că în prima decadă a lunii octombrie sarcinile de plan pe primii trei ani ai cincinalului au fost realizate. Iată deci, că dincolo de cele cîte- HERMAN ROSNER (Continuare In pag. a 3-a) €jrnemrmbI \..\oi a! § \numai ''fruntaşi!“\ m.p. ţesături peste 1 luna octombrie şi ^ 1 realizarea cu 60 de zile mai i ' r/evremp n tuturor sarcinilor de ' t 23 000 ^ pian in • devreme a tuturor sarcinilor de ^ producţie pe primii trei ani ai l actualului cincinal, iată răs- l / punsul ţesătorilor de la Intre-7 t prinderea textilă „Oltul“ din 1 1 Sfintu Gheorghe ia angaja- l 7 mentele luate in întrecerea so- icialistă, rezultate frumoase î i care încununează și înnobilea- ț 7 munca acestui colectiv trun-1 ’ laș al „Oltului". / \ _ Nici nu se putea altfel — ) l ne întîmpina secretara organi- i z zatiei de partid nr. 5 Barte 7 1 Maria. La noi a devenit o tra- ţj diţie să ne menţinem an de u i an printre cei mai buni lucră- i ' tori ai uzinei. Şi în această \ direcţie ne-am orientat acţiu- \ * nile noi, comuniştii secţiei. i . Desigur, oamenii sunt aceia ’i care dau viaţă sarcinilor de \ i pian. Prin hărnicia, devota-1 ) mentul cu care acţionează la ’ ’ meniul cu care acfwneaza iu i \ locul de muncă, fiecare maşi-) l nă se supune docilă voinţei ^ ) ţesătorului, fiecare tir îşi ia te locul potrivit în imensul ocean' l al pînzelor ; fiecare produs nou) 7 ieșit pe poarta întreprinderii 1 i poartă amprentele • zecilor de? i mîini harnice, ce i-au dat via-1 1 tă. ^ Ne-am obișnuit ca alunei i \ cînd intrăm tntr-o întreprindere t mare să ne interesăm mai întV\ J de cei mai buni muncitori, de r 1 felul cum lucrează, cite mai I sini conduc etc. De data a- I a ceasta am inversat pufin ... 7 I obişnuinţa și l-am întrebat pe 1 \ șef al atelierului tesătorie, Benej i Géza, despre acei muncitori, i ' care dintr-un motiv sau altul ' iindisciplină, absente nemoti- t ^ vale, slabă organizare a iocu- l » mmns'n ml n I nll.cî rmfjm " de \ i lui de muncă etc.) nu-şi rea / Uzează sarcinile zilnice ' plan. I — Să ştiţi că avem foarte i 7 puţini din aceştia — a venit J l răspunsul prompt al maistrului. \ ț De fapt, anul acesta nu am t i avut asemenea situaţii. Cîţiva ? i muncitori, ce,i drept, au mai) t intuziat cîteva minute de la i l program. Insă au fost repede 7 ..luaţi“ în primire de colegii lor * \ de muncă şi apoi de biroul orga- ‘ l nizaliei de bază a secţiei, astfel i 7 că s-au „vindecat" îndată de a- ’ 1 cest păcat. Noi nu avem num- t citări slabi sau buni, ci numai i i fruntaşi, şi acest lucru II ştim 7 J cu toţii şi fiecare tine la i ţ prestigiul ţesătorilor. ţ ţ — Cum s-a ajuns aici? i I — Numai prin muncă orga- z I mizată şi conştientă, ne spunea ţ tovarăşa Barta. Am avut în ţ i anii trecuţi cîteva clase (o i * împărţire a muncitorilor in ’ GEORGE MACIUCA t inuare in pag. a 3-a) \ \ s s L s _ _______________________| Ritm susţinut pe şantierul I.A.E.A. Pe şantierul întreprinderii de aparataj electric auto din Sfîntu Gheorghe, ritmul de lucru susţinut, înregistrat în lunile precedente, se menţine şi în această perioadă. Realizarea planului pe luna octombrie în proporţie de 100 la sută la total investiţii şi de 120 la sută la construcţiimontaj, dovedeşte hotărîrea nestrămutată a constructorului şi beneficiarului de a respecta angajamentul de devansare a termenului de punere în funcţiune a obiectivului. în acelaşi timp, constituie un mod concret de muncă şi acţiune, un răspuns prin fapte la chemarea secretarului general al partidului comunist, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, de a se intensifica ritmul de execuţie, de a se recupera unele restanţe, pentru respectarea întocmai a termenelor de punere în funcţiune a obiectivului. Până în prezent s-au montat peste ,90 la sută din totalul valoric al instalaţiilor din corpul de deservire auxiliar şi circa 90 la sută din tubulatura de ventilaţie din hala de producţie. în primele cinci zile ale lunii noiembrie ,s-au executat lucrări la centrala de ventilaţie, cit şi lucrările de compartimentare a halei, în vederea asigurării încălzirii. în prezent, pe șantier lucrează intens o echipă de instalatori din partea beneficiarului, condusă de ing. Kovács Iosif, iar din partea constructorului echipa de instalatori condusă de Raduly Ioan, ambele executînd lucrări de bună calitate, contribuind prin priceperea şi dăruirea cu care lucrează la finalizarea în bune condiţii a acestui obiectiv al industriei construcţiilor de maşini şi electrotehnicii — primul din judeţul Covasna. N.P. Am fost din nou oaspeţii unităţilor comerciale, de data aceasta nutriaj ai celor din mediul rural, pentru a constata la faţa locului, măsura în care aprovizionarea populaţiei săteşti se ridică la nivelul cerinţelor unui comerţ civilizat. Nu întîmplător ne-am ales ca traseu Zona Buzaielor. In comuna Barcani, localitate cu populaţie numeroasă, funcţionează un frumos complex comercial, cu mai multe raioane. In sectorul alimentar, gestionarul loan Solomon, mai mult răspundea întrebărilor cumpărătorilor decit vindea. Cîteva bomboane, intr-un raft 3-4 sticle cu oţet, cîteva conserve şi un sac cu făină, compuneau la ora vizitei noastre tot .... inventarul acestui raion, împreună cu gestionarul Solomon răsfoim registrul comenzilor pe luna în curs. Pentru a simplifica lucrurile şi a fi mai concişi, arătăm că din 41 articole comandate s-au primit doar .... 6. „Foarte slabă aprovizionarea aici la Barcani — ne mărturisea gestionarul. Avem Un merceolog zonal care se zbate să aducă marfă, însă nu primește din depozit. De o lună n-am mai primit untură, brînzeturi, ca să nu mai vorbim de salam, costiță afumată etc.“ Oare Cooperativa de consum din întorsura Buzăului, prin preşedintele acesteia, Alexandru Petre nu are de spus nimic în faţa unei asemenea „aprovizionări“ ? „Cam de două săptămîni n-a mai dat pe la noi tovarăşul- preşedinte — ne spune acelaşi gestionar— şi atunci cînd vine ne dumireşte cu „din ce avem, vă trimitem şi vouă“, însă cu vorbe, oamenii nu-şi pot umple sacoşele... Şi nici ambalajele în valoare de cel puţin 25 000 lei care zac expuse deteriorării din luna mai, nu se vor ridică dacă nu se vor lua măsuri corespunzătoare. Cit despre raioanele confecţii, încălţăminte, din cadrul aceluiaşi complex comercial, e suficient să amintim tot vorbele gestionarului : „Aici nu s-au adus deloc mărfuri corespunzătoare în această toamnă“ — şi înşiră liste lungi cu mărfuri comandate, dar neprimite. Situaţii asemănătoare am întîlnit şi la magazinul sătesc din Sărămaş. Singurele mărfuri primite (chiar în ajunul raidului nostru) erau cîteva lăzi cu biscuiţi şi.... 6 000 pachete ţigări Carpaţi fără filtru. In rest... aglomerare de mărfuri (din cauza spaţiului restrîns aici nu se pot aduce produse alimentare ca salamuri, untură, brînzeturi ci doar ulei vărsat), textile şi feroase. „Nici măcar cizme de cauciuc sau încălţăminte de iarnă nu primim, din aceleaşi motive de spaţiu“ — ne spunea gestionarul Viorel Baciu. Aşa că, sărămăşenii trebuie să bată drumul anevoios pină la întorsura Buzăului, pentru a-şi procura articole de încălţăminte sau îmbrăcăminte. De asemenea, nu poţi găsi în Sărămaş nici un fel de băuturi alcoolice. „Şi sunt căutate, pentru că în sat nu funcţionează nici un bufet“ — ne spunea acelaşi gestionar. La Ciumernic, unde magazinul alimentar, aidoma „confraţilor“ săi de la Barcani, Sărămaş sau Lădăuţi, se zbate între solicitările cumpărătorilor şi lipsurile întîlnite aici, însă la Ciumernie mai persistă (cam din iunie) un mare neajuns : magazinul universal stă închis împreună cu mărfurile sale din vară, pe motiv că fostul gestionar a avut lipsuri în gestiune, însă din iunie pînă-n noiembrie e o vreme prea lungă în care locuitorii Ciumernicului bat drumurile la Sita Buzăului sau la întorsura, pentru fiecare capăt de aţă. Timp de 5 G. ZABALEANU - Cit te-a costat un capăt de aţă? Cincisprezece kilometri! Pe marginea aprovizionării unităților comerciale din zona Buzaielor . (Continuare in pag. a 3-a) Anul VI, Nr. 1100 JOI, 8 noiembrie 1973 4 pagini, 30 bani în pag a 2-a FEk inim .» IN COOPERATIVELE AGRICOLE DE PRODUCŢIE 3 Activităţile industriale şi prestările de servicii ale cooperativelor agricole de producţie din judeţul nostru au căpătat în ultimii ani o amplă dezvoltare. Activităţile industriale aduc venituri mari şi în tot cursul anului. Iată motivul pentru care multe cooperative agricole de producţie îşi dezvoltă acest sector. După preliminări în acest an din activitatea industrială şi de prestări se va obţine o producţie de peste 62.000.000 lei. O pondere mare a activităţii o constituie prelucrarea produselor animaliere. Bunăoară, multe cooperative agricole de producţie prelucrează caşul, în brînză de burduf şi telemea, cîştigînd astfel, la o mie de kilograme, peste 6.000 lei. Ar fi de dorit ca această activitate să fie extinsă peste tot. Nu înţelegem de ce C.A.P. Sînzieni, Lunga Mărtineni, Baraolt, Brateş şi altele nu prelucrează caşul, cu toate că veniturile obţinute din valorificarea caşului neprelucrat sunt mici. Unele cooperative agricole de producţie şi-au orientat activitatea spre fabricarea materialelor de construcţii , cărămizi şi ţiglă, în judeţ se fabrică cărămizi în 13 C.A.P. ; numai în acest an s-au obţinut peste 1.500.000 bucăţi cărămizi din care mare parte au fost deja valorificate. Un rezultat deosebit de bun l-a înregistrat Cooperativa agricolă de producţie Aninoasa, care a valorificat 500.000 bucăţi cărămizi, obţinând un venit de 300 000 lei. La Bălanii Mari, s-au produs 500 000 ţigle, din valorificarea cărora s-au încasat 350.000 leiŞase cooperative agricole de producţie extrag şi valorifică nisipul şi balastul, care se găseşte din belşug în judeţul nostru. Până în prezent, s-au exploatat şi valorificat 103.000 m.c. nisip şi 136.000 m.c. balast, în valoare de circa trei milioane de lei. în acest an, Uniunea judeţeană a cooperativelor agricole de producţie a avut o valoroasă iniţiativă şi anume, înfiinţarea întreprinderii intercooperatiste de construcţii-montaj, prestări şi exploatări. Avînd un profil complex, această întreprindere execută lucrări de construcţii exploatarea lemnului din locuri greu accesibile etc. O mare parte din cooperativele agricole de producţie, printre care Arcuş, Brateş, Căpeni, Ilieni, Tamaşfalău, dispun de sectoare de construcţii care execută lucrări atît în sectorul de stat, cit şi particular. „ In anul viitor, ne-a spus tovarăşul Alexandru Simo, secretarul comisiei de producţie industrială şi prestări din cadrul U.J.C.A.P., se vor mai înfiinţa încă 24 de unităţi de producţie. Astfel la Arad se va deschide o carieră de nisip, la Belin un atelier de mobilă şi binare, la Brăduţ se va fabrica parchet, din fag şi stejar In anul viitor valoarea medie a producţiei industriale pe C.A.P. va fi de 1.500.000 lei. Cu toate că în această privinţă ne situăm pe un D TOMA (Continuare în pag. a 3-a) de dezvoltare a industriale şi de prestări Lăcătuşul de întreţinere Ion Solomon, de la Secţia de lăzi din întorsura Buzăului, se ocupă atent de fiecare maşină defectă, pentru ca producţia să nu stagneze. De pe cuprinsul patriei , Culesul viilor s-a încheiat. Potrivit evaluărilor, recolta de struguri din acest an este cu peste 50 000 vagoane, superioară mediei din anii 1971-1972. Ea, este, de asemenea, superioară anilor precedenţi şi sub raport calitativ. Pieţele au fost astfel mai bine aprovizionate cu strugurii iar combinatele şi centrele de vinificaţie au lucrat din plin, realizînd o producţie de vin cu peste 3 500 vagoane mai mare faţă de prevederi. Pentru a putea să valorifice şi să conserve producţia sporită de vinuri, anul acesta capacitatea de vinificare s-a mărit cu peste 17 000 vagoane, iar cea de depozitare cu 2 800 vagoane. Semne bune se anunţă pentru anii viitori, întrucît plantaţiile de vii s-au extins, patrimoniul viticol depăşind acum 298 700 ha, mai mult de jumătate fiind plantaţii tinere, cu soiuri valoroase, realizate în perioada ultimului deceniu. Lucrările de construcţie a primului mineralier de 55 000 tone se desfăşoară la şantierul ■ naval din Constanţa intr-un ritm intens. Pină in prezent, constructorii navali au introdus în docul uscat 17 bloc-secţii dintre care trei au şi fost cuplate, iar alte 3 se află în faza operaţiilor de sudare. La o serie de secţii, constructorii au redus durata lucrărilor de debitare ceea ce va permite executarea în avans a unor importante lucrări şi în acest fel scurtarea termenelor de construcţie a primei nave maritime româneşti de mare capacitate. Preocuparea colectivului de oţelari de la Reşiţa, pentru reducerea cheltuielilor materiale de producţie, se face simţită , îndeosebi prin micşorarea normelor de consum îndeosebi a con- sumului de feroaliaje din import unde s-au obţinut economii de peste 1 milion de lei. Faţă de anul 1972 indicele intensiv a cres- B cut cu 250 kg oţel zilnic, pe metru pătrat de vatră obţinîndu-se, concomitent, o reducere de 19 minute a duratei medii a şarjei. De asemenea, indicele extensiv al cuptoarelor Siemens-Martin a spo- rit în acest an la peste 90 la sută din timpul calendaristic, ceea ce situează Reşiţa printre uzinele cu cele mai bune realizări pe plan mondial. |1 . Colectivul şantierului electromontal Dobrogea realizează prima linie electrică de înaltă tensiune în Delta Dunării pe traseul Sarinasut — Crişan în lungime de 42 km. Noua magistrală va alimenta localităţile şi unităţile economice din zona cuprinsă între braţele Sfîntu Gheorghe, Sulina şi, parţial, Chilia. Se înfăptuieşte, astfel, prevederea că începînd cu acest cincinal să se treacă şi în Delta la alimentarea cu energie electrică din sistemul energetic național. I Kosztándi Sándor de la Mina Virghis I, verificînd combina 2K-52, de la abatajul frontal 608 I). Foto : A. BARTHA SUCCESE IMPORTANTE Angajaţi în marea întrecere socialistă de îndeplinire a planului cincinal cu 185 de zile mai devreme, salariaţii de la S.M.T.C.F., coloana întorsura Buzăului, au realizat noi şi importante succese. Astfel pe primele 5 zile ale lunii noiembrie la transportul „produse cariere“ pentru construirea şi întreţinerea de drumuri forestiere s-a realizat peste plan 42 la sută, cifră ce se traduce în 3 740 tone/km şi 220 tone. La aceste rezultate o contribuţie deosebită şi-au adus-o conducătorii auto de pe cele 10 basculante printre care : Viorel Tonie, Gheorghe Tohăneanu, Alexandru Bularca, Constantin Popica, care și-au depășit sarcinile de plan cu 40-45 la sută. Constituirea centrului judeţean pentru orientarea şcolară şi profesională. Comitetul executiv al Consiliului popular judeţean Covasna, prin Decizia nr. 359 din 29 octombrie a.c. a constituit Centrul judeţean pentru orientarea şcolară şi profesională Covasna, cu un organ de conducere colectivă permanent, format din profesori, ingineri, psihologi, medici. Scopul acestui organ este acela de a îndruma, coordona şi sprijini activităţile de orientare şcolară şi profesională a elevilor din judeţ. Acţiunea se desfăşoară pe baza unui plan de măsuri care cuprinde acţiuni concrete menite să ajute, laorientarea şcolară şi profesională a elevilor în alegerea profesiunii viitoare. TEATRUL ŞI TINERETUL Se poate vorbi despre un teatru al tineretului ? Care este contribuţia artei teatrale, a literaturii dramatice, la formarea conştiinţei socialiste a tinerei generaţii ? Există premisele apariţiei, evident, dirijate, a unui public format din tineri muncitori, intelectuali, elevi ? Iată doar cîteva din întrebările la care şi-a propus să răspundă organizaţia de bază a Teatrului maghiar de stat din Sfîntu Gheorghe, în cadrul adunării sale generale deschise, care a avut loc în urmă cu cîtva timp, iniţiativă pe care, trebuie s-o spunem de la bun început, o considerăm salutară. Răspunsurile la întrebările de care vorbeam, au fost date pe bază de exemple concrete din activitatea teatrului. Participanţii la adunare, membrii organizaţiei de bază, invitaţi dintre care mulţi profesori şi elevi, şi-au exprimat clar, ferm punctul de vedere asupra rolului tocului, efectului artei teatrale în educarea noilor generaţii. Aceasta, însă, la modul potenţial, deoarece consiliul artistic al teatrului nu s-a orientat nici , în actuala stagiune către piese cu un pronunţat mesaj educativ pentru tînăra generaţie. De ce ? Nu intenţionăm să discutăm despre mobilurile care determină politica de repertoriu. Dar, categoric penuria de lucrări dramatice cu mesaj ar fi unul dintre motivele acestei situaţii, de ce să nu i-o spunem anormale. „Vorbim despre rolul formativ al artei teatrale, însă, din păcate, acest rol este mai mult instructiv (referindu-ne la piesele de factură istorică) sau emotiv, eventual, distractiv în căzu celorlalte lucrări“ — iată părerea unora dintre , factorii competenţi din conducerea teatrului. Fie-ne permis să nu fim de acord cu această poziţie, afirmînd că, luind ca exemplu piesele istorice, mesajul literaturii dramatice bune este în primul rînd formativ, creativ, pe lingă faptul că este instructiv. Ar mai fi de adăugat, apoi, cîteva elemente care ar trebui să-şi facă simţită prezenţa în activitatea Teatrului maghiar de stat din Sfîntu Gheorghe, dincolo de prezentarea efectivă a spectacolelor. Ne gîndim, aici, la aşa-zisele preocupări extraprofesionale ale colectivului de actori, regizori şi scenografi, care vizează în primul rînd şcoala. După cite ştim noi, nu a fost iniţiată nici o întilnire între creatorii unui spectacol şi publicul tînăr, nici o dezbatere organizată pe tema unei reprezentaţii sau a mesajului unei piese. Nu se poate vorbi nici despre pre- ORADEANU (Continuare in pag. a 3