Cuvîntul Nou, noiembrie 1973 (Anul 6, nr. 1094-1119)

1973-11-08 / nr. 1100

Proletari din toate turife, uniti- va ! Organ al Comitetului judeţean Covasna al P. C. R. şi al Consiliului popular judeţean Un obiectiv major pentru îndeplinirea realizarea exemplară a planului şi angajamentelor anuale la toţi indicatorii, la toate sortimentele! O problemă „cheie“ la I.P.L. Covasna Pregătirea producţiei pe 74 De ce este o problemă „cheie“ pentru întreprinderea de prelu­crare a lemnului din Covasna, pregătirea producţiei anului vii­tor ? Din cel puţin două motive : în primul rînd pentru că minu­surile cu care se prezintă uni­tatea cu două luni înainte de încheierea anului (producţia marfă — 97,9 la sută, producti­vitatea muncii — 99,5 la sută) se datoresc in bună parte tocmai unor deficienţe (dependente­­şi independente de întreprindere) în pregătirea producţiei anului în curs ; în al doilea rînd, pen­tru că, indicatorii de plan ai a­­nului viitor prezintă sensibile creşteri (17,4 la sută la produc­ţia globală, 19,9 la sută la mar­fă şi 14,5 la sută la productivi­tatea muncii) ! Mai mult, sporu­rile de producţie au în vedere şi darea în funcţiune a unor im­portante capacităţi de producţie în­ cadrul fabricii de P.A.L., in­vestiţie de importanţă republica­nă. ©EFORTURI PENTRU încheierea In bune CONDIŢII A ACESTUI AN ECONOMIC In ziarul nostru din 19 octom­brie a.c., prezentam o serie de măsuri preconizate de conduce­rea I.P.L. pentru încheierea în bune condiţii a anului economic 1973. Analizând rezul­tatele de la sfîrşitul lui octom­ ,­brie, rezultă, că, parte din res­tanţe au mai fost recuperate. Trebuie să consemnăm de data aceasta cîteva aspecte menite să ducă la interpretarea reală a re­zultatelor de pină acum ale a­­cestui colectiv. Sarcinile cu ca­re el s-a confruntat în acest an au fost mobilizatoare — 15,9 la sută creştere la producţia glo­bală faţă de 1972. în aceste condiţii, au fost necesare efor­turi importante pentru realiza­rea planului şi, chiar dacă nu s-a reuşit realizarea ritmică a acestuia — ne spune tovarăşul director al întreprinderii, inginer Teodor Vîlcu — În final, el va fi totuşi realizat. Dealtfel, colec­tivul acestei unităţi şi-a propus să realizeze planul cincinal cu peste 250 de zile înainte de ter­men (!). Un pas important în realizarea acestui angajament l-a constituit faptul că în prima de­cadă a lunii octombrie sarcinile de plan pe primii trei ani ai cin­cinalului au fost realizate. Iată deci, că dincolo de cele cîte- HERMAN ROSNER (Continuare In pag. a 3-a) €jrnemrmbI \..\oi a! § \numai ''fruntaşi!“\ m.p. ţesături peste 1 luna octombrie şi ^ 1 realizarea cu 60 de zile mai i ' r/evremp n tuturor sarcinilor de ' t 23 000 ^ pian in • devreme a tuturor sarcinilor de ^ producţie pe primii trei ani ai­­ l actualului cincinal, iată răs- l / punsul ţesătorilor de la Intre-7 t prinderea textilă „Oltul“ din 1 1 Sfintu Gheorghe ia angaja- l 7 mentele luate in întrecerea so- i­­­cialistă, rezultate frumoase î i care încununează și înnobilea- ț 7 munca acestui colectiv trun-1 ’ laș al „Oltului". / \ _ Nici nu se putea altfel — ) l ne întîmpina secretara organi- i z zatiei de partid nr. 5 Barte 7 1 Maria. La noi a devenit o tra-­­ ţj di­ţie să ne menţinem an de u i an printre cei mai buni lucră- i ' tori ai uzinei. Şi în această­­ \ direcţie ne-am orientat acţiu- \ * nile noi, comuniştii secţiei. i . Desigur, oamenii sunt aceia ’­i care dau viaţă sarcinilor de \ i pian. Prin hărnicia, devota-1 ) mentul cu care acţionează la ’ ’ meniul cu care acfwneaza iu i \ locul de muncă, fiecare maşi-) l nă se supune docilă voinţei ^ ) ţesătorului, fiecare tir îşi ia t­e locul potrivit în imensul ocean' l al pînzelor ; fiecare produs nou) 7 ieșit pe poarta întreprinderii 1 i poartă amprentele • zecilor de? i mîini harnice, ce i-au dat via-1 1 tă. ^­­ Ne-am obișnuit ca alunei i \ cînd intrăm tntr-o întreprindere­­ t mare să ne interesăm mai întV\ J de cei mai buni muncitori, de r 1 felul cum lucrează, cite ma­­i I sini conduc etc. De data a- I a ceasta am inversat pufin ... 7 I obişnuinţa și l-am întrebat pe 1 \ șef al atelierului tesătorie, Bene­­j i Géza, despre acei muncitori, i ' care dintr-un motiv sau altul ' i­­indisciplină, absente nemoti- t ^ vale, slabă organizare a iocu- l » mmns'n ml n I nll.cî rmfjm " de \ i lui de muncă etc.) nu-şi rea / Uzează sarcinile zilnice ' plan. I — Să ştiţi că avem foarte i 7 puţini din aceştia — a venit J l răspunsul prompt al maistrului. \ ț De fapt, anul acesta nu am t i avut asemenea situaţii. Cîţiva ? i muncitori, ce­,i drept, au mai) t intuziat cîteva minute de la i l program. Insă au fost repede 7­­ ..luaţi“ în primire de colegii lor * \ de muncă şi apoi de biroul orga- ‘ l nizaliei de bază a secţiei, astfel i 7 că s-au „vindecat" îndată de a- ’ 1 cest păcat. Noi nu avem num-­­ t citări slabi sau buni, ci numai i i fruntaşi, şi acest lucru II ştim 7 J cu toţii şi fiecare tine la i ţ prestigiul ţesătorilor. ţ ţ — Cum s-a ajuns aici? i I — Numai prin muncă orga- z I m­izată şi conştientă, ne spunea­­ ţ tovarăşa Barta. Am avut în ţ i anii trecuţi cîteva clase (o i * împărţire a muncitorilor in ’ GEORGE MACIUCA t inuare in pag. a 3-a) \ \ s s L s _ _______________________| Ritm susţinut pe şantierul I.A.E.A. Pe şantierul întreprinderii de aparataj electric­ auto din Sfîntu Gheorghe, ritmul de lucru susţinut, înregistrat în lunile precedente, se menţine şi în această perioadă. Realizarea planului pe luna octombrie în proporţie de 100 la sută la total investiţii şi de 120 la sută la construcţii­­montaj, dovedeşte hotărîrea nestrămutată a constructorului şi beneficiarului de a respec­ta angajamentul de devansare a termenului de punere în funcţiune a obiectivului. în acelaşi timp, constituie un mod concret de muncă şi acţiune, un răspuns prin fap­te la chemarea secretarului general al partidului comunist, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, de a se intensifica ritmul de execuţie, de a se recupera u­­nele restanţe, pentru respecta­rea întocmai a termenelor de punere în funcţiune a obiec­tivului. Până în prezent s-au mon­tat peste ,90 la sută din tota­lul valoric al instalaţiilor din corpul de deservire auxiliar şi circa 90 la sută din tubu­latura de ventilaţie din hala de producţie. în primele cinci zile ale­ lu­nii noiembrie ,s-au executat lucrări la centrala de ventila­ţie, cit şi lucrările de com­partimentare a halei, în ve­derea asigurării încălzirii. în prezent, pe șantier lu­crează intens o echipă de instalatori din partea benefi­ciarului, condusă de ing. Kovács Iosif, iar din partea con­structorului echipa de instala­tori condusă de Raduly Ioan, ambele executînd lucrări de bună calitate, contribuind prin priceperea şi dăruirea cu care lucrează la finalizarea în bu­ne condiţii a acestui obiec­tiv al industriei construcţiilor de maşini şi electrotehnicii — primul din judeţul Covasna. N.P. Am fost din nou oaspeţii uni­tăţilor comerciale, de data­­ a­­ceasta nutriaj ai celor din me­diul rural, pentru a constata la faţa locului, măsura în care a­­provizionarea populaţiei săteşti se ridică la nivelul cerinţelor unui comerţ civilizat. Nu întîmplător ne-am ales ca traseu Zona Buza­­ielor. In comuna Barcani, localitate cu populaţie numeroasă, funcţio­nează un frumos complex co­mercial, cu mai multe raioane. In sectorul alimentar, gestionarul loan Solomon, mai mult răspun­dea­ întrebărilor cumpărătorilor decit vindea. Cîteva bomboane, intr-un raft 3-4 sticle cu oţet, cî­teva conserve şi un sac cu făină, compuneau la ora vizitei noastre tot .... inventarul acestui raion, împreună cu gestionarul Solomon răsfoim registrul comenzilor pe luna în curs. Pentru a simplifi­ca lucrurile şi a fi mai concişi, arătăm că din 41 articole coman­date s-au primit doar .... 6. „Foarte slabă aprovizionarea aici la Barcani — ne mărturisea ges­tionarul. Avem Un merceolog zo­nal care se zbate să aducă mar­fă, însă nu primește din depozit. De o lună n-am mai primit un­tură, brînzeturi, ca să nu mai vorbim de salam, costiță afuma­tă etc.“ Oare Cooperativa de consum din întorsura Buzăului, prin preşedintele acesteia, Ale­xandru Petre nu are de spus nimic în faţa unei asemenea „aprovizionări“ ? „Cam de două săptămîni n-a mai dat pe la noi tovarăşul- preşedinte — ne spune acelaşi gestionar— şi atunci cînd vine ne dumireşte cu „din ce a­­vem, vă trimitem şi vouă“, însă cu vorbe, oamenii nu-şi pot um­ple sacoşele... Şi nici ambala­jele în valoare de cel puţin 25 000 lei care zac expuse dete­riorării din luna mai, nu se vor ridică dacă nu se vor lua măsuri corespunzătoare. Cit despre ra­ioanele confecţii, încălţăminte, din cadrul aceluiaşi complex comer­cial, e suficient să amintim tot vorbele gestionarului : „Aici nu s-au adus deloc mărfuri cores­punzătoare în această toamnă“ — şi înşiră liste lungi cu mărfuri comandate, dar neprimite. Situaţii asemănătoare am în­tîlnit şi la magazinul sătesc din Sărămaş. Singurele mărfuri pri­mite (chiar în ajunul raidului nostru) erau cîteva lăzi cu biscu­iţi şi.... 6 000 pachete ţigări Carpaţi fără filtru. In rest... a­­glomerare de mărfuri (din cauza spaţiului restrîns aici nu se pot aduce produse alimentare ca sa­lamuri, untură, brînzeturi ci doar ulei vărsat), textile şi feroase. „Nici măcar cizme de cauciuc sau încălţăminte de iarnă nu pri­mim, din aceleaşi motive de spaţiu“ — ne spunea gestionarul Viorel Baciu. Aşa că, sărămăşenii trebuie să bată drumul anevoios pină la întorsura Buzăului, pen­tru a-şi procura articole de în­călţăminte sau îmbrăcăminte. De asemenea, nu poţi găsi în Sără­maş nici un fel de băuturi al­coolice. „Şi sunt căutate, pentru că în sat nu funcţionează nici un bufet“ — ne spunea acelaşi ges­tionar. La Ciumernic, unde magazinul alimentar, aidoma „confraţilor“ săi de la Barcani, Sărămaş sau Lădăuţi, se zbate între solicită­rile cumpărătorilor şi lipsurile întîlnite aici, însă la Ciumernie mai persistă (cam din iunie) un mare neajuns : magazinul uni­versal stă închis împreună cu mărfurile sale din vară, pe mo­tiv că fostul gestionar a avut lip­suri în gestiune, însă din iunie pînă-n noiembrie e o vreme prea lungă în care locuitorii Ciumer­­nicului bat drumurile la Sita Bu­zăului sau la întorsura, pentru fiecare capăt de aţă. Timp de 5 G. ZABALEANU - Cit te-a costat un capăt de aţă? Cincisprezece kilometri! Pe marginea aprovizionării unităților comerciale din zona Buzaielor . (Continuare in pag. a 3-a) Anul VI, Nr. 1100 JOI, 8 noiembrie 1973 4 pagini, 30 bani în pag a 2-a FEk ini­m .» IN COOPERATIVELE AGRICOLE DE PRODUCŢIE 3 Activităţile industriale şi pres­­­tările­ de servicii ale cooperati­velor agricole de producţie din judeţul nostru au căpătat în ul­timii ani o amplă dezvoltare. Activităţile industriale aduc ve­nituri mari şi în tot cursul anu­lui. Iată motivul pentru care multe cooperative agricole de producţie îşi dezvoltă acest sec­tor. După preliminări în acest an din activitatea industrială şi de prestări se va obţine o pro­ducţie de peste 62.000.000 lei. O pondere mare a activităţii o constituie prelucrarea produselor animaliere. Bunăoară, multe coo­perative agricole de producţie prelucrează caşul, în brînză de burduf şi telemea, cîştigînd ast­fel, la o mie de kilograme, pes­te 6.000 lei. Ar fi de dorit ca a­­ceastă activitate să fie extinsă peste tot. Nu înţelegem de ce C.A.P. Sînzieni, Lunga Mărti­­neni, Baraolt, Brateş şi altele nu prelucrează caşul, cu toate că veniturile obţinute din valorifi­­carea caşului neprelucrat sunt mici. Unele cooperative agricole de producţie şi-au orientat activita­tea spre fabricarea materialelor de construcţii , cărămizi şi ţi­glă, în judeţ se fabrică cărămizi în 13 C.A.P. ; numai în acest an s-au obţinut peste 1.500.000 bucăţi cărămizi din care mare parte au fost deja valorificate. Un rezultat deosebit de bun l-a înregistrat Cooperativa agri­colă de producţie Aninoasa, care a­ valorificat 500.000 bucăţi cără­mizi, obţinând un venit de 300­ 000 lei. La Bălanii Mari, s-au produs 500 000 ţigle, din valori­ficarea cărora s-au încasat 350.000 lei­Şase cooperativ­e agricole de producţie extrag şi valorifică ni­sipul şi balastul, care se găseş­te din belşug în judeţul nostru. Până în prezent, s-au exploatat şi valorificat 103.000 m.c. nisip şi 136.000 m.c. balast, în valoare de circa trei milioane de lei. în acest an, Uniunea judeţea­nă a cooperativelor agricole de producţie a avut o valoroasă­ i­­niţiativă şi anume, înfiinţarea întreprinderii intercooperatiste de construcţii-montaj, prestări şi exploatări. Avînd un profil com­plex, această întreprindere exe­cută lucrări de construcţii ex­ploatarea lemnului din locuri greu accesibile etc. O mare parte din cooperati­vele agricole de producţie, prin­tre care Arcuş, Brateş, Căpeni, Ilieni, Tamaşfalău, dispun de sectoare de construcţii care exe­cută lucrări atît în sectorul de stat, cit şi particular. „ In anul viitor, ne-a spus tovarăşul Alexandru Simo, se­cretarul comisiei de producţie in­dustrială şi prestări din cadrul U.J.C.A.P., se vor mai înfiinţa încă 24 de unităţi de producţie. Astfel la Arad­ se va deschide o carieră de nisip, la Belin un atelier de mobilă şi binare, la Brăduţ se va fabrica parchet, din fag şi stejar In anul viitor valoarea medie a producţiei in­dustriale pe C.A.P. va fi de 1.500.000 lei. Cu toate că în a­­ceastă privinţă ne situăm pe un D TOMA (Continuare în pag. a 3-a)­ ­ de dezvoltare a industriale şi de prestări Lăcătuşul de întreţinere Ion Solomon, de la Secţia de lăzi din întorsura Buzăului, se o­­cupă atent de fiecare maşină defectă, pentru ca producţia să nu stagneze. De pe cuprinsul patriei , Culesul viilor s-a încheiat. Potrivit evaluărilor, recolta de struguri din acest an este cu peste 50 000 vagoane, superioară me­diei din anii 1971-1972. Ea, este, de asemenea, superioară anilor precedenţi şi sub raport calitativ. Pieţele au fost astfel mai bine aprovizionate cu strugurii iar combinatele şi centrele de vinificaţie au lucrat din plin, realizînd o producţie de vin cu peste 3 500 va­goane mai mare faţă de prevederi. Pentru a putea să valorifice şi să conserve producţia sporită de vinuri, anul acesta capacitatea de vinificare s-a mărit cu peste 17 000 vagoane, iar cea de depozitare cu 2 800 vagoane. Semne bune se anunţă pentru anii viitori, întrucît plantaţiile de vii s-au extins, patrimoniul viticol depă­şind acum 298 700 ha, mai mult de jumătate fiind plantaţii ti­nere, cu soiuri valoroase, realizate în perioada ultimului deceniu.­­ Lucrările de construcţie a primului mineralier de 55 000 tone se desfăşoară la şantie­rul ■ naval din Constanţa in­tr-un ritm intens. Pină in prezent, constructorii navali au introdus în docul uscat 17 bloc-secţii dintre care trei au şi fost cuplate, iar alte 3 se află în faza operaţiilor de su­dare. La o serie de secţii, constructorii au redus du­rata lucrărilor de debitare ceea ce va permite executa­rea în avans a unor impor­tante lucrări şi în acest fel scurtarea termenelor de con­strucţie a primei nave mariti­me româneşti de mare capa­citate.­­ Preocuparea colectivului de oţelari de la Reşiţa, pentru­ reducerea cheltuielilor materiale de producţie, se face simţită , îndeoseb­i prin micşorarea normelor de consum îndeosebi a con-­ sumului de feroaliaje din import unde s-au obţinut economii de­­ peste 1 milion de lei. Faţă de anul 1972 indicele intensiv a cres- B cut cu 250 kg oţel zilnic, pe metru pătrat de vatră obţinîndu-se,­­ concomitent, o reducere de 19 minute a duratei medii a şarjei. De­­ asemenea, indicele extensiv al cuptoarelor Siemens-Martin a spo-­ rit în acest an la peste 90 la sută din timpul calendaristic, ceea­­ ce situează Reşiţa printre uzinele cu cele mai bune realizări pe­­ plan mondial. |1 . Colectivul şantierului e­­lectromontal Dobrogea reali­zează prima linie electrică de înaltă tensiune în Delta Dună­rii pe traseul Sarinasut — Cri­­şan în lungime de 42 km. Noua magistrală va alimenta localităţile şi unităţile econo­mice din zona­ cuprinsă între braţele Sfîntu Gheorghe, Su­­­lina şi, parţial, Chilia. Se în­făptuieşte, astfel, prevederea că începînd cu acest cincinal să se treacă şi în Delta la ali­mentarea cu energie electrică din sistemul energetic națio­nal. I Kosztándi Sándor de la Mina Virghis I, verificînd combina 2K-52, de la abatajul frontal 608 I). Foto : A. BARTHA SUCCESE IMPORTANTE Angajaţi în marea întrecere socialistă de îndeplinire a pla­nului cincinal cu 185 de zile mai devreme, salariaţii de la S.M.T.C.F., coloana întorsura Buzăului, au realizat noi şi importante succese. Astfel pe primele 5 zile ale lunii no­iembrie la transportul „produ­se cariere“ pentru construi­rea şi întreţinerea de drumuri forestiere s-a realizat peste plan 42 la sută, cifră ce se traduce în 3 740 tone/km şi 220 tone. La aceste rezultate o contri­buţie deosebită şi-au adus-o conducătorii auto de pe cele 10 basculante printre care : Viorel Tonie, Gheorghe Tohă­­neanu, Alexandru Bularca, Constantin Popica, care și-au depășit sarcinile de plan cu 40-45 la sută. Constituirea centrului ju­deţean pentru orienta­rea şcolară şi profesio­nală. Comitetul executiv al Con­siliului popular judeţean Co­vasna, prin Decizia nr. 359 din 29 octombrie a.c. a con­stituit Centrul judeţean pentru orientarea şcolară şi profesio­nală Covasna, cu un organ de conducere colectivă perma­nent, format din profesori, in­gineri, psihologi, medici. Sco­pul acestui organ este acela de a îndruma, coordona şi sprijini activităţile de orien­tare şcolară şi profesională a elevilor din judeţ. Acţiunea se desfăşoară pe baza unui plan de măsuri care cuprinde acţiuni concrete menite să ajute, la­­orientarea şcolară şi profesională a elevilor în ale­gerea profesiunii viitoare. TEATRUL ŞI TINERETUL Se poate vorbi despre un teatru al tineretului ? Care este contribuţia artei teatra­le, a literaturii dramatice, la formarea conştiinţei socialiste a tinerei generaţii ? Există pre­misele apariţiei, evident, diri­jate, a unui public format din tineri muncitori, intelectuali, elevi ? Iată doar cîteva din întrebările la care şi-a pro­pus să răspundă organizaţia de bază a Teatrului maghiar de stat din Sfîntu Gheorghe, în cadrul adunării sale gene­rale deschise, care a avut loc în urmă cu cîtva timp, iniţia­tivă pe care, trebuie s-o spu­nem de la bun început, o considerăm salutară. Răspun­surile la întrebările de care vorbeam, au fost date pe ba­ză de exemple concrete din activitatea teatrului. Participanţii la adunare, membrii organizaţiei de bază, invitaţi dintre care mulţi pro­fesori şi elevi, şi-au exprimat clar, ferm punctul de vedere asupra rolului tocului, e­­fectului artei teatrale în e­­ducarea noilor generaţii. A­­ceasta, însă, la modul poten­ţial, deoarece consiliul artis­tic al teatrului nu s-a orien­tat nici , în actuala stagiune către piese cu un pronunţat mesaj educativ pentru tînăra generaţie. De ce ? Nu inten­ţionăm să discutăm despre mobilurile care determină po­litica de repertoriu. Dar, ca­tegoric penuria de lucrări dramatice cu mesaj ar fi u­nul dintre motivele acestei si­tuaţii, de ce să nu i-o spunem anormale. „Vorbim despre ro­lul formativ al artei teatrale, însă, din păcate, acest rol es­te mai mult instructiv (refe­rindu-ne la piesele de factu­ră istorică) sau emotiv, e­ventual, distractiv în căzu celorlalte lucrări“ — iată pă­rerea unora dintre , factorii competenţi din conducerea teatrului. Fie-ne permis să nu fim de acord cu această poziţie, a­­firmînd că, luind ca exemplu piesele istorice, mesajul lite­raturii dramatice bune este în primul rînd formativ, crea­tiv, pe lingă faptul că este instructiv. Ar mai fi de adău­gat, apoi, cîteva elemente care ar trebui să-şi facă sim­ţită prezenţa în activitatea Teatrului maghiar de stat din Sfîntu Gheorghe, dincolo de prezentarea efectivă a spectacolelor. Ne gîndim, aici, la aşa-zisele preocupări extra­­profesionale ale colectivului de actori, regizori şi sceno­grafi, care vizează în primul rînd şcoala. După cite ştim noi, nu a fost iniţiată nici o întilnire între creatorii unui spectacol şi publicul tînăr, nici o dezbatere organizată pe tema unei reprezentaţii sau a mesajului unei piese. Nu se poate vorbi nici despre pre- O­­RADEANU (Continuare in pag. a 3

Next