Cuvîntul Nou, aprilie 1974 (Anul 7, nr. 1222-1246)

1974-04-30 / nr. 1246

Organ al Anul VII, nr. 1246 M T R T I, 30 APRILIE 1974 4 pagini, 30 bani Comitetului judeţean Covasna al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean AU DEPĂŞIT SARCINILE PE PRIMA TREIME A ANULUI Marcate de importanţa eveni­mentelor din acest an jubiliar, fo­restierii din cadrul Sectorului de exploatarea a lemnului din Bara­olt, au încheiat­ bilanţul pe patru luni al întrecerii socialiste închi­nate Zilei Internaţionale a mun­cii, cu realizări de mare prestigiu. La marea sărbătoare a pionierilor TELEGRAMA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU, SECRETAR GENERAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN, PREŞEDINTELE REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA Bucureşti Mult stimate şi iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, În momentul istoric pe care îl trăim, moment de o covirşitoare importanţă pentru viaţa şi destinele poporului nostru, alături de co­munişti, toţi locuitorii acestui colţ de ţară, pionierii şi comandanţii­­instructori îşi îndreaptă gîndurile spre preşedintele Republicii So­cialiste România, spre primul comunist al ţării, fiul şi conducătorul naţiunii române, spre dumneavoastră, mult iubite şi stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, care vă închinaţi întreaga viaţă şi activitate cauzei bravului popor român, fericirii şi ridicării bunăstării lui. Cu prilejul împlinirii unui sfert de veac, de cind prin grija partidului au luat fiinţă primele detaşamente şi unităţi de pionieri din Republica Socialistă România, pionierii judeţului Covasna, ro­mâni şi maghiari, crescuţi în spiritul dragostei faţă de scumpa noastră patrie socialistă şi conducătorul ei încercat — partidul, ca­drele care răspund de educarea tineretului, vă rugăm să primiţi sincere mulţumiri pentru grija părintească şi viaţa fericită şi dem­(Continuare în pag. a 3-a) Duminică dimineaţa, centrul re­şedinţei judeţului s-a îmbrăcat cu stra­­de sărbătoare. Norii s-au deschis din cind în cind, lăsînd soarele să reverse raze de lumi­nă peste mulţimea pionierilor ve­niţi la marea lor sărbătoare. Cînd gorniştii au înălţat prime­le acorduri, au pornit rîndurile celor şapte unităţi — peste 2.000 de pionieri —­ defilînd spre cen­trul oraşului, cu feţe îmbujorate, cravatele roşii, cu tricolor şi stea­gurile fluturind, slinnindu-se în faţa sediului Comitetului jude­ţean de partid. La sărbătoare, au luat parte membrii Biroului Comi­tetului judeţean şi orăşenesc al P.C.R. şi ai Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean, care au salutat c­u multă dragoste pe pionierii sosiţi cu cîntec şi entuziasm tineresc, în fruntea că­rora defilau cei din clasa a II-a, primiţi de curînd în organizaţia pionierilor. Şi-n ultimii ani, fapt îmbucurător, prin grija partidului, tot mai mulţi elevi, la cea mai fragedă vîrstă, sunt primiţi în rîndurile organizaţiei pionierilor. Unităţile pioniereşti din judeţul nostru, au obţinut, în lunile pre­cedente, rezultate foarte bune la învăţătură în munca patriotică, în activităţile sportive şi cultura­le, rezultate cu care se mindresc, pe drept, acum, în ziua sărbătorii lor, închinîndu-le cu dragoste partidului, conducătorului său în­cercat, tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului, vntîiul preşedinte al României. Exemplul personal al tovarăşului Nicolae Ceauşescu, patriotismul adine şi dăruirea pentru cauza comunismului, au o influenţă adîncă asupra fiecărui pionier şi comandant-instructor, care, alături de întregul popor, însufleţiţi de acest minunat exem­plu, muncesc cu tot mai multă însufleţire pentru înflorirea­­pa­triei. Cîntecele pionierilor, răsună-n atmosfera sărbătorii că un simbol al frăţiei locuitorilor acestui ju­deţ, ce trăiesc de veacuri pe a­­ceste meleaguri, legaţi prin mun­că şi idealuri. Moment­­impresionant : coman­da lui Komán Csaba, locţiitorul preşedintelui Consiliului­­judeţean a­l pionierilor. Unităţile iau pozi­ţia de drepţi, iar în liniştea so­lemnă, punctată de răpăitul tobe­lor, este adus drapelul pionierilor, salutat de fiecare comandant, din piepturile tinere inălţindu-se a­­cordurile minunatului cîntec pa­(Continuare in pag. a 3-a) Moment impresionant: In a­­cordurile cîntecului patriotic „Tricolorul" este adus drape­lul pionierilor. Localitatea Vilcele şi-a în­scris numele printre staţiunile de odihnă şi tratament, intens solicitate ,­in sezonul estival. Vîlcelenii, oameni harnici şi buni gospodari, pot oferi vizi­tatorilor cadrul adecvat pentru destindere şi recreere. Pentru fiii satului, pentru tinerii de aici însă, nu pot face acelaşi lucru. Cîteva lămuriri se impun de la bun început. In sat, numă­rul uteciştilor depăşeşte cifra de 50, iar numărul organizaţii­lor U.T.C. se ridică la patru. Cei mai mulţi utecişti îşi des­făşoară activitatea in localita­te, iar o parte dintre ei mun­cesc la Sfîntu Gheorghe sau Braşov. Viaţa de organizaţie a acestora se reduce în general la îndeplinirea cîtorva îndato­riri : achitarea cotizaţiei luna­re, cite o şedinţă U.T.C., cîte o primire de noi membri, cîte­va abonamente la presa centra­lă şi locală şi, cam atît! De­spre alte forme de activitate ce se pot organiza, ce să mai vorbim ? Pentru a ne edifica am ape­lat la cîţiva factori de răspun­dere. Tovarăşa Kurta Judith, secretara U.T.C. a organizaţiei din sat, ne furnizează lămuri­rile solicitate : organizaţia nu­mără 15 membri, cei mai mulţi, sunt salariaţi ai secţiei de im­­­buteliere a apei minerale, nu excelează prin acţiuni deosebi­te. în ultima vreme, au primit Cum folosesc uteciştii din Vilcele timpul lor liber? un nou membru în organiza­ţia U.T.C., au făcut două abo­namente la presa­­judeţeană, au colectat 50 kil. fier vechi. La locul de muncă, tinerii reali­zează sarcinile de plan. In pri­vinţa folosirii ,,bugetului“ de timp liber, nu ne-a putut spu­ne aproape nimic, deoarece ca­pitolul „distracţii, recreere, muncă culturală"­­ lipseşte aici, cu desăvîrşire. O situaţie mai bună am întîlnit la organi­zaţia U.T.C. din cadrul sanato­riului Vilcele, secretară Kurta Ibolya. Aici toţi uteciştii sunt abonaţi la presa judeţeană şi de tineret, participă activ la una din formele de învăţămînt ideologic, profesional, au orga­nizat acţiuni de muncă patrio­tică pentru înfrumuseţarea in­cintei locului de muncă, edu­catoarele îşi desfăşoară cu succes munca culturală în rîn­­dul­ copiilor spitalizaţi. In pri­vinţa „distracţiei“­ însă, acele­aşi „ofuri" ca mai sus. Am stat de vorbă şi cu un grup de ti­neri din sat în legătură cu fe­lul în care ei îşi petrec tim­pul liber. Stelian Popa — 19 ani, : „Nu prea avem unde să ne petre­cem timpul liber, să ne dis­trăm. A existat un club în ca­drul staţiunii,­ însă acum în spaţiul respectiv se află şcoala preventorială, a existat şi un cămin cultural dar acum este închis, pentru­ că a ajuns in N. LAURENŢIU, corespondent (Continuare în pag. a 3-a) Proletari din toate tarife, unifica * 9 e 9 Succese de prestigiu in întrecerea socialistă Sarcinile cumulate pe prima treime a anului, au fost îndepli­nite în procent de 120 la sută la valoarea producţiei globale şi 125 la sută la valoarea­­ producţiei marfă. In plus, sarcinile repartizate pe sortimente au fost, de asemenea, realizate integral şi chiar substan­ţial depăşite. Dintre sortimentele principale reţinem: buşteni de fag — unde s-a înregistrat o de­păşire de 17 la sută ; buşteni de derulaj —­ sortiment valoros, de­păşit şi el cu 30 la sută ; buşteni de stejar — depăşire 5 la sută; lobde de , stejar — ,depăşire 5 la sută ; buşteni de stejar —■ depă­şire 5 la sută; lobde, industriale —: 17 la sută şi lemn mină, total — 30 la sută. Acestor succese remarcabile, le corespund hărnicia şi efortul con­ştient depus de forestierii din parchetele „Chişag", ,,Roman" şi ,,Cinuci", care aplică­ cu rezultate deosebit de bune, metoda extra­gerii arborilor cu coroană. CU O LUNĂ ÎNAINTE DE TERMEN Cronica întrecerii socialiste din aceste zile, consemnează printre altele şi succesul de mare pres­tigiu obţinut de silvicultorii Oco­lului Baraolt. La 15 aprilie, ei au în­cheiat campania de împăduriri, realizând integral sarcina pe în­tregul an ! Au fost împădurite peste 80 de hectare, dintre care, 37 cu molid pentru celuloză. Printre primii care au încheiat campania, se numără silvicultorii din brigada I, Herculian — briga­dier Anton Socacî și pădurar Iu­­liu Peteca, precum şi cei din bri­gada a V-a Belin, condusă de tehnicianul Kerestes Blazio şi pă­durarul Ioan Feldioreanu. Datori­tă efortului lor, ca şi bunei orga­nizări a activităţii în campanie, planul de împăduriri din acest an a fost realizat cu o lună înainte de termen. (L.V.) n BRUXELLES. — In o­­raşul Mons din Belgia a avut loc o manifestare consacrată celei­ de-a 30-a aniversări a eliberă­rii României de sub do­minaţia fascistă. Deputa­tul Robert Urbain, mem­bru al conducerii Parti­dului Socialist Belgian, a prezentat unele aspecte din istoria poporului ro­mân şi a reliefat realiză­rile­­ obţinute de ţara noastră în cele trei de­cenii de la eliberare. La manifestare au fost pre­zenţi membri ai Amba­sadei române la Bruxel­les. CANBERRA. — Pri­mul ministru al Austra­liei, Gough Whitlam, a rostit ,luni, la Syidney, un discurs care marchea­ză începutul campaniei electorale în vederea a­­legerilor generale antici­pate, care vor avea loc la 18 mai. Prezentînd programul său de guver­nare, primul ministru australian a declarat că unul din obiectivele principale ale politicii interne va fi extinderea și consolidarea controlu­lui exercitat de stat asu­pra resurselor naturale ale ţării. DAMASC. — Hafez Assad, preşedintele Si­riei, a primit pe trimisul special al preşedintelui Kim Ir Sen, vicepremie­­rul Consiliului Adminis­trativ al R.P.D. Coreene, Kim Ion Ju. După cum relatează agenţia A.C.T.C., în cadrul In­­tilnirii, preşedintele As­sad a subliniat că Siria va continua şi pe viitor să susţină eforturile R.P.D. Coreene în direc­ţia reunificării indepen­dente şi paşnice a ţării. Vicepremierul Kim Iăn Ju a evidenţiat, la rîndul său, însemnătatea luptei juste duse de poporul si­rian pentru dezvoltarea economică şi socială a ţării pentru redobindirea teritoriilor arabe ocupate şi restabilirea drepturilor legitime ale poporului palestinian. BUENOS AIRES. — Jorge Vicente Quiroga, fostul judecător federal care a condus tribunalul însărcinat cu judecarea delictelor de guerilă ur­bană, a fost asasinat la Buenos Aires. Organiza­ţia extremistă „Armata Revoluţionară a Poporu­lui" (E.R.P.) şi-a asumat responsabilitatea pentru atentatul împotriva fostu­­lui judecător. Li z­­ite I f ..........­............... Şir Fabrica de confecţii „Tîrna­va" din Sighişoara a anunţat în­deplinirea sarcinilor de plan pe întregul cincinal. Menţinînd acest ritm înalt de lucru, colectivul fa­bricii va putea realiza, pînă la finele anului 1975, o producţie industrială in valoare de peste 1 miliard lei. A întreprinderile a cinci cen­trale industriale din cadrul De­partamentului industriei alimenta­re au anunţat, plnă în prezent, îndeplinirea sarcinilor de plan pe primele patru luni ale anului. Pi­­nă la sfirşitul lunii, ele vor putea realiza, potrivit unor calcule pre­liminare, o producţie suplimentară în valoare de peste o sută milioa­ne lei. k. Colectivele de oameni ai muncii din întreprinderile indus­triale ale judeţului Ilfov au înde­plinit cu­ patru zile mai devreme sarcinile de plan la producţia glo­bală industrială pe primele patru luni ale acestui an. S-au creat, ast­­fel, condiţii pentru realizarea, pi­na la sfîrşitul lunii, a unei pro­ducţii suplimentare evaluate la 36 milioane Iei. Bilanţul activită­ţii întreprinderilor industriale din judeţul Ilfov pe primele patru luni consemnează, de asemenea, depă­șirea angajamentelor asumate în cinstea zilei de 1 Mai. La fab­rica ele lapte praf şi unt — numărătoarea inversă a început TOATE EFORTURILE PENTRU MONTAREA UTILAJELOR! Obiectivul de investiţii „Fabri­ca de lapte praf şi unt" Sfîntu Gheorghe, aflat înaintea terme­nului planificat de punere în funcţiune cu o lună —­ termen 30 iunie 1974 — şi a termenului angajament, luat de constructor şi beneficiar pen­tru devansarea punerii în func­ţiune, constitu­ie obiectivul in­vestigaţiei noas­tre. — Lucrările de construcţii pro­­priu-zise au fost terminate la timp — spune maistrul Pal Kövecsi, de la Şantierul de construcţii­montaj nr. 2 al I. J. C. M. Sfîntu Gheorghe. Mai avem de executat­­ cîteva lucrări de tencuieli, finisaje, pardoseli. De la tovarăşul Iosif Şanta, şef birou mecanico-energetic, inves­tiţii, aflăm că la şedinţa, de co­mandament din 18 aprilie a.c., s-a analizat stadiul realizării in­vestiţiei şi s-a întocmit un grafic de execuţie — cu defalcarea sar­cinilor şi responsabilităţilor pe oameni — pentru asigurarea în­ceperii probelor mecanice şi teh­nologice la sala de recepţie şi pasteurizare şi la secţia de unt la data de 10 mai a.c. Forţa de muncă aparţinînd I.J.C.M. Sfîntu Gheorghe a fost suplimentată, iar din, partea B.J.A.T.M. Sfin­­tu Gheorghe — care a acordat tot concursul — s-au primit ma­terialele nece­sare. Aşa­dar, la 10 mai a.c., cu 20 de zile înainte de ter­men, secţia de unt va fi pusă in funcţiune. — Utilajele existente pot pre­lucra integral cantitatea de smin­­tînă rezultată în cadrul întreprin­derii — spunea Arpad Abraham, inginerul şef al I.I. Laptelui. Cu toate că instalaţia de fabricat unt porţionat şi ambalat nu am pri- PREDA­NIŢĂ Fabrica de lăzi Breţcu : Zsig­­mond Magdolna, una din mun­citoarele fruntaşe ale acestei unități, capsînd lăzi pentru export. Foto : A. BARTH­A (Continuare în pag. a 3-a) 30 APRILIE COVASNA (Casa de cultură) —Expunere „P.C.R. — militant activ pentru întărirea colabo­rării şi unităţii partidelor co­muniste şi muncitoreşti" (ora 15). TIRGU SECUIESC (Casa de cultură) — Montaj literar ,,30 de ani----la mulţi ani" (ora 20). PARCHETUL CĂTRUŞA — In­formare politică ,,Plenara C.C. al P.C.R., din 26 martie 1974“ (ora 15). BELIN (Căminul cultural) — Expunere „Rolul femeii în patria noastră" (ora 20). BĂȚ­ANII MARI (Căminul cul­tural) — Simpozion „Reali­zări și perspective de dez­voltare a C.A.P. în actualul cincinal" (ora 20). SINZIENI Căminul cultural) — Expunere ,,Dezvoltarea agri­culturii în judeţul Covasna“ (ora 20). CERNAT (Muzeul sătesc) — Expoziţie „Evoluţia“ (ora 17). SFÎNTU GHEORGHE (Bibliote­ca judeţeană) — Expoziţie de carte închinată zilei de 1 Mai (ora 17). I INFORMAŢII IN CINSTEA ZILEI DE 1 MAI In cadrul manifestărilor cul­tural-educative dedicate „Zi­lei internaţionale a muncii", mîine, 1 Mai, ora 17, va avea loc în sala Teatrului maghiar de Stat din Sfîntu Gheorghe, un spectacol omagial prezentat de formaţiile artistice de ama­tori din localitate. Tot cu prilejul zilei de 1 Mai, la căminele culturale şi casele orăşeneşti din judeţ se vor ţine expuneri despre în­semnătatea acestei zile, expu­neri care vor fi urmate de programe artistice. (i.n.) SPECTACOL PENTRU MINERI Au devenit tradiţionale în Bazinul Baraolt spectacolele cultural-artistice prezentate de echipa de teatru a minei Că­­peni. Entuziastul colectiv acti­vează pe acest tărîm, de mai mulţi ani. Timp de două luni el a pregătit punerea în scenă a comediei muzicale „Totul pentru mămica" de Bartos F. şi Baroti G. Premiera spectacolu­lui a avut loc în localitatea Căpeni — localitate cu tradiţii revoluţionare vechi d­in cinstea celor care lucrea­ză în adincul abatajelor. Ve­nitul spectacolului următor va spori fondul centralizat al Cru­­cii Roşii, destinat ajutorului reciproc internaţional. „ Regia şi aranjamentul muzi-­­ cal sunt semnate de artistul­­ metodistul ] Kovács Dezső Bencédi Huba. Si (Zoltán Kisgyörgy)­­ s - la I.A.S. Ozun se lucrează pe toate fronturile! Ploile căzute in ultimele zile au influenţat ritmul de desfăşu­rare a activităţilor pe ogoarele I.A.S. Ozun. Condiţiile meteoro­logice, au împiedicat trecerea la însămînţarea sau plantarea cultu­rilor din epoca a treia (porumb siloz, porumb pentru masă verde, legume etc.). Pe întreg I.A.S. su­prafaţa ce urmează a fi însămin­­ţată în următoarele zile este de 225 hectare, dintre care, 145 hec­tare vor fi însămînţate cu porumb siloz şi porumb pentru masă ver­de, restul fiind destinat plantării legumelor.­­ Intrucit însămînţarea porum­bului nu a fost posibilă în aceste zile, n­e-am îndreptat atenţia că­tre plantatul verzei de vară, lu­crare începută chiar azi (22 apri­lie), la ferma legumicolă, unde s-au plantat deja, 10 hectare — ne spunea tovarăşul Szász Carol, directorul I.A.S. In următoarele zile, odată ce timpul va permite, vor începe şi lucrările de întreţinere a culturi­lor de cartofi, necesare pentru combaterea buruienilor, iar spre sf­ârşitul săptămânii va începe combaterea buruienilor pe cale chimică. Concomitent, se va efec­tua această operaţie şi la cerea­lele păioase. Lucrările de irigaţie, începute încă din prima decadă a acestei luni, au fost întrerupte cîteva zile din cauza precipitaţiilor. Pe mă­sură ce umiditatea solului va scădea, această operaţie va fi re­luata, menţinîndu-se pe cit posi­bil umiditatea la nevoile culturi­lor. Suprafaţa ce urmează a fi irigată este de 748 hectare şi cu­prinde terenuri însămînţate cu diverse culturi şi ierburi perene, precum şi păşunile. Din suprafa­ţa amintită, 381 hectare reprezin­tă terenuri arabile şi vor fi iriga­te cu instalaţii speciale, în timp ce 367 hectare vor fi irigate fără nici o investiţie. Pînă în prezent s-au udat peste 100 hectare. La irigarea culturilor sunt folosite 10 instalaţii, cărora li se vor adăuga alte cinci, primite ulterior. Ele vor fi puse în funcţiune, odată ce necesităţile impun acest lucru. CONSTANTIN VILCU corespondent

Next