Cuvîntul Nou, iulie 1974 (Anul 7, nr. 1259-1263)
1974-07-03 / nr. 1259
Organ al Comitetului judeţean Covasna al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean ANUL VII, NR. 1259, MIERCURI 3 IULIE 1974, 8 PAGINI 50 BANI Sn mtm celei de a WM sillerert i Directard şi a celui fle al XHea Centres al POL CINCINALUL CU 185 DE ZILE ÎNAINTE DE TERMEN O SARCINĂ PRIORITARĂ A FIECĂREI ÎNTREPRINDERI : Pregătirea temeinică a producţiei anului viitor Debutul celui de-al doilea semestru al acestui an situează in prim-planul sarcinilor prioritare ale fiecărei întreprinderi, asigurarea unei bune pregătiri a producţiei anului viitor. De pe masa de lucru a specialiştilor, prevederile de plan ale anului 1975 urmează să intre în discuţia forului suprem de conducere al unităţilor economice — adunările generale ale oamenilor muncii — pentru a se definitiva pregătirea, sub multiple aspecte, a producţiei anului 1975. Asigurarea materiilor prime, materialelor şi combustibililor, a pieselor de schimb şi a ma il. HOSNER Continuare in pag. a 3-a) Spiritul de iniţiativă - atribut al fiecărui In urmă cu un an, organizaţia de bază din secţia de cherestea şi lăzi a I.F.E.T. Tîrgu Secuiesc a iniţiat importanta acţiune Centimetrul cub in acţiune. Iniţiativa a avut răsunet în toate unităţile I.F.E.T., ea adăugind un plus de eficienţă eforturilor îndreptate de colectivul de forestieri din sectorul de industrializare a lemnului spre valorificarea superioară a masei lemnoase. Efectul economic obţinut a întrecut aşteptările. Numai de aici, din secţia de cherestea şi lăzi, valoarea beneficiilor rezultate se ridică — aşa după cum ne-a informat secretarul organiziţiei de bază, VIAŢĂ DE PARTID maistrul Zoltán Nagy — la 500.000 lei. — Acum — ne-a declarat interlocutorul — ne preocupă găsirea de noi valenţe la acţiunea pe care o urmărim. Fiecare membru al organizaţiei priveşte cu ochi critic modul de organizare şi desfăşurare a producţiei, intervenind cu propuneri pe care ne străduim să le materializăm cu propriile noastre forţe. Dealtfel, organizaţia de bază a instaurat în secţie un climat propice de încredere deplină în forţele colectivului. Foarte rar se întînîplă să apelăm la întreprins V. LAURIAN (Continuare in pag. 4—5) comunist! OPINIA NOASTRĂ DESPRE : Serviciile și... deserviciile „Hărniciei“ într-una din zile am fost întrebat de un prieten, venit pentru cîteva zile în Sfîntu Gheorghe, unde ar putea să-și calce sacoul șifonat peste măsură. Nu am putut să-l îndrum, eventual către o unitate de prestări de servicii. L-am întrebat totuşi dacă nu a încercat la vreo croitorie din oraş. Răspunsul a fost afirmativ, iar cel al „croitorilor"... negativ! Iată ele ce ne-am propus să investigăm (cu un sacou în pachet!) cum sunt deserviţi cei în cauză în unităţile cooperaţiei meşteşugăreşti. ... Strada Ciucului— croitoria de femei — unitatea nr. 5. Răspunsul dat de către tovarăşa Iron Ambrus, responsabila unităţii, este categoric: „Nu! Dealtfel nu avem nici tarife ..." Consultînd totuşi caietul cu tarife găsim decizia nr. 466 din 5.XII.1961, în care sunt prevăzute tarife şi pentru călcat sacouri, pantaloni, fuste etc. (!?). La următoarea unitate, Croitoria de bărbaţi şi femei, cam acelaşi răspuns din partea tovarăşului Andrei Terzea: „Dacă am avea tarife s-ar putea efectua". Ştim sigur că şi aici există tarife, însă probabil că ele stau înscrise în caietul respectiv, agăţat într-un cui. La boiangeria şi curăţătoria chimi- N.P. (Continuate in pag. a 3-a) r————--------------------, i miv Cineva a venit cu ideea: baloţii de stofă să nu mai fie ambalaţi separat. Să se căptuşească lada cu hîrtie şi aşa, hîrtia ce se consuma pentru zece baloţi — cit intră într-o ladă — va fi economisită! Ideea a prins rădăcini. S-a transformat în iniţiativă şi, iată că după aproape două luni, antecalculul se materializează. Circa 300 kg hîrtie economisită! Şi asta că rezultat al unei simple idei, materializată de colectivul secţiei ţesătorie al Cooperativei meşteşugăreşti „Avîntul din Covasna. Ziua constructorilor de maşini Sărbătorim, pentru a doua oară, Ziua constructorilor de maşini, semn al înaltei preţuiri pe care partidul şi poporul o acordă acestui detaşament de frunte al clasei noastre muncitoare. Ramură ce se dezvoltă impetuos, intr-un ritm înalt — 19 la sută anuală ce depăşeşte ritmul mediu de creştere al producţiei industriale, industria constructoare de maşini, asigură peste 70 la sută din cerinţele interne de utilaje. Referindu-se la rolul acestei importante ramuri a industriei, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a spus: „Noi am numit actualul cincinal, cincinalul construcţiei de maşini, pentru că, într-adevăr, dorim ca in 1975 construcţia de maşini din România să se ridice la un asemenea nivel atît din punct de vedere cantitativ, cit mai cu seamă calitativ, incit să poată fi competitivă cu orice producţie similară, din orice ţa(Continuare in pag. a 3-a) --------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------—V De miercuri, ziua miercuri • La Casa corpului didactic din Sfîntu Gheorghe s-a deschis o expoziţie judeţeană, cuprinzînd obiecte confecţionate de elevi în orele de practică: bicperie, confecţii, mobilă, covoare, obiecte de arternat etc. Deschisă sub genericul Sub flamura partidului, creştem odată cu ţara, expoziţia este dedicată celor două mari evenimente politice ale anului, cea de-a XXX-a aniversare a Eliberării patriei şi Congresul al XI-lea al partidului. Ea poate fi vizitată de publicul larg, zilnic, între orele 8—14. • In luna iulie şi la începutul lunii august, la Miercurea Ciuc, Braşov şi Ploieşti, se va desfăşura faza finală a concursului formaţiilor muzical-coregrafice de amatori, închinat celor două mari evenimente politice ale acestui an. Celor 21 de formaţii artistice (coruri, grupuri vocale şi instrumentale, formaţii de dansuri, montaje literare, brigăzi artistice de agitaţie etc.) şi soliştilor (vocali, instrumentişti, recitatori), mult succes! O lăudabilă iniţiativă a comitetului sindicatului de la I.A.E.A. Sfîntu Gheorghe: chemarea, intitulată Să realizăm cincinalul înainte de termen fără accidente de producţie, lansată la nivelul grupelor sindicale ale secţiilor de producţie din întreprindere. Se preconizează lansarea chemării, sub aceeaşi deviză, către toate întreprinderile judeţului. (I.D.) ... Documentele şi amintirile bătrînilor atesă că Ilieniul a fost cîndva "un tîrg. Am căutat să descopăr ceva deosebit din viaţa oamenilor din Ilieni, să înţeleg mutaţiile satului, mutaţii care de treizeci de ani îmbogăţesc şi înnobilează sufletele oamenilor. Fiecare sat, fiecare comună are ceva aparte. Ce caracterizează Ilieniul este dragostea oamenilor muncii faţă de învăţătură. Dacă înainte de ’li, cei plecaţi la învăţătură se puteau număra pe degetele unei singure mîini, astăzi, aproape că nu există familie fără unul sau doi membri care sa înveţe. Şi cei din llieni „ţintesc“ la şcoli înalte. Şi-a închipuit vreodată pantofarul Tóth, că Atila, fiul său, va atinge metise, sau cooperatoarea Löte, că va avea în familie un medic şi un profesor? In treizeci de ani, din llieni au plecat, la 1tăţ peste 100 de tineri. Cei mai mulţi au ieşit profesori şi medici. Numai anul trecut au absolvit facultatea nu mai puţin de opt, dintre care doi medici şi trei profesori. Am asistat, nu de mult, la şcoala din liieni, la ora de dirigenţie a clasei a VII-a. Tocmai se comunica elevilor hotărîrea partidului privind generalizarea învătămîntului liceal. Cei mai multi dintre ei au optat pentru licee care să le dea posibilitatea să lucre- D. TOM (Continuare In pag a 2-a) Brigadierul Iudovic Gocz, este unul dintre fruntașii abatajului frontal 604, de la I.M. Căpeni. Foto: A. HARTHA 1 Comunele și satele noastre sub semnul amilui jubiliar XXX I\ ACEST NUMĂR: Fiecare zi pierdută, o pierdere de furaje (pag. a 2-a). Din cronica întrecerii socialiste (pag. a 3-a}. ? £ Cultul muncii, cultul răspunderii personale ,£ Unde „semnezi coildica", tinere? (pag. 4—5). 3 coloane © Curier cetățenesc (pag. a 6-a). Cadran istoric-cultural ,|Un prim plan — educația prin muncă (pag. a 7-a). ► Programul TV, pe săptâmîna 7—13 iulie. (pag. a 8-a). Casa scării, „cartea de vizită“ a blocului la locul 1, zona spitalului. In general, casa scărilor arată destul de îngrijit. Pe ici, pe colo, locatarii mai cu dragoste pentru frumos au împodobit pereţii cu mici tablouri sau ghivece cu flori. Alţii au lăsat pe pereţi altfel de „amintiri". La etajul I şi la altele, găsim tot felul de „însemnări" şi „desene", realizate prin scrijelirea tencuielii. Lipsesc de la finele etaje becurile şi, ca mai peste tot, găsim foarte multe doze fără capace, ori întrerupătoare sparte, ceea ce constituie un permanent pericol. Reţinem, de asemenea, reclamaţiile unor locatari care ne-au adus la cunoştinţă faptul că datorită izolaţiei necorespunzătoare, în unele apartamente a apărut igrasia. Notăm ca pozitivă grija pentru locul de joacă al copiilor. In subsol a fost instalată o masă de ping-pong. Prima impresie neplăcută ţi-o lasă, la intrarea în blocul 21 din cartierul Simeria, cutiile poştale din cele 40, 21 au fost „maltratate" şi arată acum ca vai de ele. Notăm şi aici lipsa becurilor la unele etaje, a capacelor de doze, geamuri lipsă la „gurile de apă". In plus, descoperim la, apartamentul 12, o „amenajare": în locul destinat hidrantului, locatarul și-a amenajat și o gură de aerisire pentru ... cămară. Or, după cîte Brigada ziarului „CUV1NTUL NOU“ In raid se știe, este interzis a se aduce modificări apartamentelor. Notăm în pilis că „subsolul tehnic" este... deschis. Putem menţiona ca pozitiv faptul că „automatul" pentru iluminarea casei scărilor funcţionează (e unul din puţinele care a... rezistat). Evident, nu peste tot am descoperit urme atît de evidente ale neglijenţei, ale lipsei de grijă faţă de bunul obştesc. Şi ca dovadă putem menţiona, în primul rînd, blocul 19, care poate fi considerat exemplu pentru locatarii oricăruia din blocurile cartierului. Blocul nr. 2 — zona spitalului. O „plimbare" pînă la etajul 10, ar tăia oricui pofta de-a avea un apartament în acest bloc. In casa scărilor, pereţii sînt „puşcaţi" fără milă, efectul rezultînd din „priceperea" şi „atenţia" cu care au lucrat zidari. Liftul este vitregit, pe toate etajele, de sticlele colorate de la indicatoarele de nivel. Treisprezece doze sunt lipsite de capace şi în trei, firele neizolate, ies alarmant în afară. Mai mulţi locatari ne-au sesizat faptul că în multe cămări pereţii au „înflorit" (! ?) din cauza lipsei de ventilaţie în încăperile pentru acces la tubul de absorbţie, încăperi aflate Sn■ n tr-o stare jalnică. La etajul cinci, tu C. NIŢU, D. ANDREI (Continuare in pag. a 3-a)