Cuvîntul Nou, aprilie 1975 (Anul 8, nr. 1298-1302)
1975-04-02 / nr. 1298
Organ al Comitetului judeţean Covasna al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean ANUL VIII. Nr. 1298, MIERCURI, 2 APRILIE 1975 8 PAGINI 50 BANI Să folosim la maximum zestrea tehnică a fiecărei întreprinderi Sporul de producţie industrială înregistrat în anul 1974 în judeţ, ca şi creşterea substanţială a planului pe acest an, au la bază, într-o proporţie însemnată, capacităţile noi de producţie puse în funcţiune. Analiza utilizării capacităţilor de producţie în 1974 a scos în evidenţă faptul că datorită folosirii necorespunzătoare a acestora, nu s-au realizat importante valori materiale. In acest an, în primul trimestru, cu toate că au fost obţinute importante depăşiri de producţie globală şi marfă faţă de nivelul planificat, nu putem afirma că utilizarea capacităţilor droducţie — în principal r.aşinilor, utilajelor şi instalaţiilor — a fost corespunzătoare. Pe ce ne bazăm afirmaţiile? întîi, pe analiza ritmicităţii realizării planului pe zile şi decade. Faptul că în decada a treia se înregistrează realizări, de multe ori, duble sau chiar triple față de cele din prima decadă (I.A.E.A. Sfîntu Gheorghe, întreprinderea de industrializare a cărnii, industria cooperatistă etc.), dovedește că numai în ultima decadă există o utilizare cît de cît corespunzătoare, atît a capacităților de pro- PREDA NIȚA (Continuare în pag. a 3-a) Momentul emoţionant al înmînării Steagului roşu de unitate fruntaşă pe ţară LUZIÎN Însămînţările de primăvară Ne aflăm în plină campanie de însămînţări. Pînă in prezent s-au însămînţat 7.700 de hectare dintre care 5.500 cu orzoaică. Avînd în vedere timpul bun de lucru, precum şi dotarea tehnică de care dispun unităţile agricole, considerăm că ritmul însămînţărilor, pe ansamblul judeţului, este totuşi necorespunzător. Trebuie menţionat că există un decalaj mare între pregătirea terenului şi semănat, fapt neindicat în condiţiile în care timpul este secetos. D. TOMA (Continuare în pag. a 2-a) Proletari din toate tarife, uniţi va f CONSILIILE POPULARE, DEPUTAŢII, CETĂŢENII ŞI PROBLEMELE LOR „Ca la ora bilanţului să ne putem mîndri... C u ajutorul tovarăşului Füstös Emeric, primarul oraşului Sfintu Gheorghe, am încercat să stabilim itinerariul înfrumuseţării reşedinţei judeţului nostru de fapt, itinerariul muncii patriotice pe care locuitorii urbei o vor presta pentru ca oraşul în care trăiesc şi muncesc să fie şi o laudă a muncii lor. — Ce planuri aveţi pentru ca oraşul Sfîntu Gheorghe să ajungă în rîndul oraşelor fruntaşe pe ţară? — Un prim plan privind munca patriotică din acest an pentru înfrumusețarea și buna Convorbire consemnată de RADU SELEJAN (Continuare în pag. 4—5) IN PAG. 4—5 CODUL PRINCIPIILOR Şl NORMELOR MUNCII Şl VIEŢII COMUNIŞTILOR, ALE ETICII Şl ECHITĂŢII SOCIALISTE Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, a primit, în ziua de 26 martie, pe Liden Forbes Sampson Murnham, prim-ministru al Republicii Cooperatiste Guyana, care face o vizită oficială în ţara noastră • A fost dat publicităţii interviul acordat de tovarăşul Nicolae Ceauşescu Agenţiei Associated Press • Primiri la tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, Clodomiro Almeyda, fost ministru al afacerilor externe al Republicii Chile, care se află in ţara noastră, o delegaţie de ziarişti iordanieni; Gonzalo J. Facio, ministrul relaţiilor externe şi cultelor al Republicii Costa Rica; Todo Kurtovici, membru al Prezidiului C.C. al Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia, secretar în Comitetul Executiv al Prezidiului C.C. al U.C.I. «. In prezenţa conducerii partidului a avut loc, vineri, 28 martie, adunarea consacrată aniversării Academiei „Ştefan Gheorghiu", prilej cu care tovarăşul Nicolae Ceauşescu a rostit o importantă cuvîntare. Academiei „Ştefan Gheorghiu" i-a fost conferit, prin Decret prezidenţial, ordinul, „Victoria Socialismului" . Preşedintele Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, va face, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, o vizită oficială de prietenie în Brazilia, la invitaţia președintelui Republicii Federative a Braziliei, Ernesto Geisel, în perioada 4—7 iunie 1975. AVÎNTATĂ ÎNTRECERE ÎN CINSTEA ZILEI DE 1 MAI Distinsă recent, prin Decret prezidenţial, cu „Ordinul Muncii” clasa I, întreprinderea textilă Oltul din Sfîntu Gheorghe, a primit ieri, în cadrul unei festivităţi, Steagul roşu şi Diploma de onoare de unitate fruntaşă pe ţară în întrecerea socialistă pe anul 1974. Momentul sărbătoresc a evidenţiat, totodată, bunele rezultate obţinute în primul trimestru pe acest an: îndeplinirea şi depăşirea substanţială a sarcinilor de plan şi realizarea a 50 la sută din angajamentul anual de 22 milioane lei. „Cu această ocazie, se arată in telegrama adresată ele colectivul întreprinderii, tovarășului Nicolae Ceaușescu, gindurile noastre se îndreaptă către Dumneavoastră, iubite conducător, multumindu-vă din toată inima pentru înalta distincție ce ne-ați acordat-o, asigurindu-vă încă o dată că nu vom precupeţi nici un efort pentru a traduce în viaţă preţioasele indicaţii ce ni le-aţi dat cu prilejul vizitei dv. din septembrie anul trecut, în întreprinderea noastră, pentru a ridica permanent calitatea produselor, producerea unor ţesături fine şi extrafine, poplinul și balonzaidul cu un înalt grad de finisare, competitive pe (Continuare în pag. a 3-a) Modestia comunistului ntre oamenii care ştiu să-ţi ofere, la fiecare pas, noutatea în munca lor, simţi necesar să revii chiar dacă i-ai vizitat de nu ştiu cite ori, e ca şi cum ai merge la nişte prieteni foarte apropiaţi. Cu acest sentiment m-am îndreptat de fiecare dată către secţiile întreprinderii textile Oltul. Deunăzi, cînd treceam pe la finisaj, îl zăresc pe comunistul Zsold László, meșterind din nou la niște utilaje. „Iar pune ceva la cale" — mi-am zis. Observ că-i foarte concentrat asupra lucrului ce-1 avea de făcut și trec mai departe fără să-l stingheresc. între timp, aflu că în secţie au fost puse la punct unele dispozitive automate spre a se realiza, cu ajutorul lor, noi produse. La unul din aceste dispozitive, meşterea comunistul Zsold. Prind un moment prielnic, cînd e ceva mai liber şi-ncep să-l descos. — Asta-i munca mea, să pun la punct utilajele. Noutatea e însă acolo şi arată spre biroul şefului de secţie. Mergeţi să vedeţi noile produse. Eu mă ocup doar de maşini... Ce puteam să-i răspund, că fără maşini bine reglate nu se poate lucra? O ştia el prea bine. Aşa că m-am dus să cercetez mai pe-ndelete noile produse deosebit de solicitate de Fabrica Carbochim din Cluj, de Uzinele producătoare de maşini din Braşov şi Piteşti, de piaţa mondială, „înainte, ţesătura pentru suport abrazive se importa, cea pentru prelate la autoturisme AURELIA LOJINSCHI (Continuare în pag. 45) Brigada ziarului „CUVÎNTUl NOU“ In raid Muzica din restaurante Orchestrele şi soliştii din restaurante — iată o temă banală la prima vedere, un domeniu artistic dintre cele neglijabile s-ar putea spune. Adevărul îrtsă este altul: cînd este făcută cu pasiune şi onestitate, cînd se evită facilul, comercialul şi prostul gust, muzica din restaurante poate însemna un act de cultură, de educaţie. Dealtfel, artiştii de mare valoare şi neîndoios prestigiu, de ieri şi de azi (Grigoraş Dinicu, Maria Tănase, Fărâmiţă Lambru, Gică Petrescu, Toni Iordache) au înţeles să folosească ŞI această cale pentru a vorbi publicului pe înalta lor limbă artistică. In acest nobil nivel de înţelegere a muzicii de restaurant ar trebui să gândească toţi. Să vedem cum o fac. SA NU UITAM ... VIORILE ! Cele două restaurante din centrul oraşului Sfîntu Gheorghe — BODOC şi ŞUGAŞ — prezintă cam acelaşi gen de muzică, mai ales BODOCUL excelând în a oferi aproape în exclusivitate muzică de dans, mai precis muzică foarte „tinerească". In aceste condiţii şi cei care le calcă pragul, se aleg pe măsură, adică foarte mulţi dintre meseni sunt tineri. E bine? Nu tocmai. Aceasta şi din pricini foarte uşor de bănuit, dar şi din motivul că, repertoriul, mult prea condimentat, îi alungă pe cei cu gusturi, firi şi vîrste mai potolite, mai aşezate, adică pe cei care au mai mult plăcerea vorbii decît pe cea a gimnasticii electronice pe ringul de dans. Vineri seara la restaurantul Bodoc s-a întîmplat un lucru interesant: fiind deschisă o expoziţie culinară — şi încă una de ţinută — clienţii de la mese s-au ales doar dintre cei cu plăcerea unei mîncări bune. Degeaba au încercat cei patru foarte tineri instrumentişti să-şi mai domolească saţii. Două ore, cît am stat acolo, n-a dansat nimeni. Obişnuiţii clienţi, nu toţi cu o carte de muncă la zi, lipseau. Dar acelor oameni, tineri sau vîrstnici, care ar vrea să iasă seara cu ne-I. DRAGAN, D. ANDREI, I. NEGURA, FLORESCU, C. NIŢU (Continuare în pag. a 6-a)