Cuvîntul Nou, mai 1975 (Anul 8, nr. 1303-1306)
1975-05-07 / nr. 1303
Organ al Comitetului judeţean Covasna al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean ANUL VIII. Nr. 1303, MIERCURI, 7 MAI 1975 8 PAGINI 50 B ANI 9 MAI - ZIUA VICTORIEI La 9 mai, poporul nostru sărbătoreşte două mari evenimente, cu adinei rezonanţe în viaţa patriei, cu semnificaţii majore deosebite. în urmă cu aproape o sută de ani, după lupte de secole, România şi-a cucerit independenţa de stat. Şi tot la 9 mai, în 1945, popoarele lumii au învins fascismul Ziua Victoriei aşezîndu-se ca piatră de hotar în istoria lumii. Aceste deosebite aniversări, pe care o fericită coincidenţă istorică le-a aşezat în aceeaşi zi, ne oferă de fiecare dată prilejul unei ample retrospectivi care pune cu putere in lumină impresionanta continuitate a luptei poporului român pentru libertate, pentru apărarea pămîntului strămoşesc, pentru apărarea fiinţei neamului împotriva oricăror cotropiri şi agresiuni, pentru neatîrnarea naţională. ,,Incă de la apariţia primelor formaţiuni statale româneşti, luptele maselor populare împotriva "exploatării feudale au fost strîns împletite cu luptele împotriva dominaţiei străine. Această particularitate specifică şi-a pus amprenta asupra întregii evoluţii sociale a României, asupra felului de a fi, de a gîndi al poporului român, asupra însuşi destinului său istoric caracterizat prin luptă hotărîtă, plină de sacrificii, pentru libertate şi " unitate, pentru dreptul de a fi stăpîn în propria ţară", se spune în Programul partidului, adoptat de al XI-lea Congres. întreaga desfăşurare a istoriei noastre naţionale demonstrează cu mare claritate că poporul român şi-a păstrat fiinţa de-a lungul secolelor prin lupte şi jertfe, prin mari sacrificii, culminînd cu războiul de independenţă, cînd s-a împlinit acest măreţ ideal, un alt moment de culme fiind actul de la 1 decembrie 1918, cînd a fost desăvîrşit procesul de făurire a statului naţional român. Independenţa naţională, cucerită prin jertfe şi lupte, nu a rezolvat însă problemele esenţiale ale societăţii româneşti contemporane. Masele populare, deşi au sperat într-o viaţă mai bună, nu s-au bucurat decit în mică măsură de roadele luptei lor. După primul război mondial ele au fost supuse, în continuare, unei intense exploatări și asupriri de către clasele dominante din țară, de capitalul (Continuare în pag. 4—5) INDEPENDENTA NAȚIONALA - ÎNCUNUNARE A LUPTEI ÎNTREGULUI POPOR în paginile 4—5 Efl TERMEN Către colele finale ale cincinalului Ritmul susţinut în care se desfăşoară întrecerea socialistă pentru realizarea cincinalului înainte de termen, ideile novatoare, soluţiile eficiente aplicate în unităţile productive din industria judeţului, explică consecvenţa succeselor colectivelor de muncă, creează premisele sigure pentru îndeplinirea planului şi a angajamentelor asumate. Astfel, bilanţul activităţii industriale pe primele patru luni oferă imaginea concludentă a muncii însufleţite a muncitorilor, inginerilor şi tehnicienilor din judeţ materializată în depăşirea planului producţiei globale cu 32.181 mii lei, a producţiei marfă cu 20.524 mii Iei, valori suplimentare concretizate, printre altele, în 10.000 tone cărbune net, 130.000 m.p. ţesături Unite din bumbac, 143.000 lei confecţii textile, 124 tone carne, 112 tone brînzeturi. în principal, sporul de producţie suplimentară a fost obţinut pe seama devansării nivelului planificat al productivităţii muncii, nivel depăşit pe patru luni cu 1,5 la sută pe total judeţ şi cu 21 la sută la I.M. Căpeni, 7,5 la sută la Cariera de piatră Malnaş, 37 la sută la întreprinderea textilă Oltul, 1,4 la sută la I.J.I.L. Covasna ş.a. Rezultatele obţinute îndreptăţesc concluzia, că măsurile luate de întreprinderi pentru N. PREDA (Continuare in pag. a 3-a) Damele de oţel şi beton Foto: A. BARTHA IN ACEST NUMĂR: sistematizare — Arhitectură — Sistematizare 0 Totul depinde de ... aburi ! (pag. a 3-a) 0 Generozitate, dar pe seama cui ? (pag. a 2-a) 0 Pe 3 coloane (pag. a 6-a) 0 In turnul de fildeş al educaţiei în sine (pag. a 7-a) 0 SPORT (pag. a 8-a) ÎN ACEST NUMĂR: In ziua de 30 aprilie 1975, a avut loc, sub preşedinţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român şedinţa Consiliului Politic Executiv al C.C. al P.C.R. . Tovarăşul Nicolae Ceauşescu s-a intîlnit miercuri, 30 aprilie, cu tovarăşul Santiago Carrillo, secretar general al Partidului Comunist din Spania, care, la invitaţia C.C. al P.C.R. întreprinde o vizită de prietenie în ţara noastră, in fruntea unei delegaţii de partid. In aceeaşi zi, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit delegaţia Partidului Comunist din Australia, condusă de Dave Davies, membru al Comitetului Executiv Naţional al partidului, pe V.V. Novikov, corespondentul permanent al Radioteleviziunii sovietice la Bucureşti • Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, ceilalţi conducători de partid şi de stat, locuitorii Capitalei, au adus, joi, un vibrant omagiu zilei de 1 Mai, Ziua solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc. Cinstirea acestei mari sărbători a avut loc în cadrul unei entuziaste adunări populare organizate la Sala Palatului de Comitetul Municipal Bucureşti al P.C.R. . Cu prilejul zilei de 1 Mai, Comitetul Central al Partidului Comunist Roman a oferit o masă tovărășească. Cu acest prilej tovarășul Nicolae Ceaușescu a rostit o importantă cuvîntare. . Partidul Comunist Român la a 54-a aniversare e împlinesc, miine, 8 mai, 54 de ani de la internedierea Partidului Comunist Român, eveniment de însemnătate istorică epocală în viaţa poporului nostru, care a marcat victoria forţelor revoluţionare şi a marxism-leninismului în mişcarea muncitorească din ţara noastră, începutul unei noi etape, superioare, a dezvoltării României. De-a lungul celor 54 de ani de existenţă, Partidul Comunist Român a dovedit, prin fapte, că reprezintă năzuinţele întregului popor spre o viaţă mai dreaptă, mai bună. Nenumărate au fost grelele încercări pe care le-a avut de înfruntat, dar nestrămutata încredere in invincibilitatea marxism-leninismului, in marile sale adevăruri, devotamentul de neclintit pentru dorinţa de libertate, dreptate socială şi progres ale clasei muncitoare, ale întregului popor, conșlii. (Continuare în pag. 4—-5) Adunarea festivă din oraşul Sfintu Gheorghe consacrată zilei de 1 Mai In ziua de 1 Mai, în sala Teatrului de stat din Sfintu Gheorghe, în prezenţa membrilor Biroului Comitetului judeţean Covasna al P.C.R., ai Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean, membrilor Biroului Comitetului orăşenesc Sfîntu Gheorghe al P.C.R., ai Comitetului executiv al Consiliului popular orăşenesc, reprezentanţi ai organizaţiilor de masă şi obşteşti, ai colectivelor de oameni ai muncii din întreprinderile oraşului, vechi militanţi ai mişcării muncitoreşti, tineri din întreprinderi şi instituţii, numeroşi invitaţi a avut loc adunarea festivă consacrată măreţului eveniment. Se intonează Imnul de stat al României. Adunarea festivă consacrată marii sărbători a uie(Continuare in pag. a 7-a) „Porţile" oraşelor la... periferia preocupărilor gospodarilor! Ne-am obişnuit să atribuim ades staţiilor C.E.R., ca şi autogărilor, denumirea metaforică de PORŢI ale oraşelor, pentru simplul fapt că primul contact al nolui venit cu o aşezare se realizează aici. Ce ,,carte de vizită" oferă publicului călător aceste puncte de maximă afluenţă, cum îşi onorează ele obligaţiile, am încercat să aflăm intreprinzînd un raid-anchetă în trei localităţi importante ale judeţului — Sfintu Gheorghe Tîrgu Secuiesc şi Covasna. „NU SUNTEM MULŢUMIŢI, DAR SUNTEM ... OPTIMIŞTI !" Primul popas l-am făcut la Autogara din oraşul Sfintu Gheorghe. De fapt, dac-ar fi s-o luăm în adevăratul sens al cuvîntului, averii mai degrabă de-a face cu o pseudo-autogară. Aceasta, pentru că modesta clădire ce adăposteşte sala de aşteptare, casa de bilete şi biroul de mişcare, ca şi minusculul peron din faţă, destinat sosirii şi plecării autobuzelor, nu satisfac nici pe departe necesităţile şi „pretenţiile" unei instituţii atit de ... asaltate de cetăţeni. — In loc de cinci linii de plecare, cite există în prezent (cu bunăvoinţă să zicem c-ar fi cinci ! — n.n.), ne-ar trebui vreo 15, ne pune în temă şeful de autobază, tovarăşul Bokor Károly. Cînd sînt ore de vîrf, se creează o aglomeraţie de nedescris; maşinile vin şi pleacă, lumea se înghesuie, incit s-ar putea produce chiar şi accidente !! Nu vă mai spun ce-a fost in zilele acestea de repaus ...“. In afara celor relatate de interlocutorul nostru, am mai constatat şi singuri, că ar fi nevoie de încă o casă de bilete, de un program prelungit la ghişeul pentru abonamente, de reînfiinţarea staţiei de amplificare, existentă cîndva, dar acum dezafectată ş.a. Soluţia pentru a ieşi din impas o reprezintă construirea unui alt sediu, spaţios, funcţional, capabil să facă faţă solicitărilor mereu sporite. Dar pînă va fi gata, vorba lui nenea Iancu, ,,pe ici pe colo, prin părţile esenţiale" se mai poate face cite ceva ! In privinţa staţiei C.F.R., din oraşul de reşedinţă a judeţului, aflată la ora actuală în ample lucrări de HORIA C. DELIU, CONSTANTIN NIŢU, FLORESCU (Continuare în pag. a 3-a)