Cuvîntul Nou, august 1975 (Anul 8, nr. 1316-1319)
1975-08-06 / nr. 1316
ANUL VIII, Nr. 1316, MIERCURI, 6 AUGUST 1975 8 PAGINI 50 BANI ADUNĂRILE GENERALE ALE OAMENILOR MUNCII - PRILEJ DE MANIFESTARE A SPIRITULUI MUNCITORESC, REVOLUŢIONAR, DE ANALIZĂ EXIGENTĂ, RESPONSABILĂ A ÎNTREGII ACTIVITĂŢI ÎN LUMINA SARCINILOR STABILITE DE PLENARA DIN 21-22 IULIE, DE CUVÎNTAREA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU RIDICAREA CONTINUA A LATURILOR CALITATIVE ALE ACTIVITĂȚII PRODUCTIVE Incercînd caracterizarea climatului în care s-a desfășurat adunarea generală a reprezentanţilor oamenilor muncii din cadrul întreprinderii județene de industrie locală, trebuie reliefat, de la bun început, pronunţatul caracter de lucru, responsabila abordare a sarcinilor prezente şi viitoare pornind de la realizările din primul semestru al acestui an. In acest sens, darea de seamă s-a dovedit a fiun material de exigentă analiză a situaţiei unităţii. Nici un domeniu, nici un indicator nu a fost îmbăiat cu... „apă de trandafiri". Rigurozitatea, analiza preponderentă a cauzelor ce au generat unele nerealizări, în special a indicatorilor calitativi, au avut darul de a orienta în mod corespunzător dezbaterile, să susţină măsurile propuse a fi adoptate de adunare. Astfel, în timp ce planul pe primul semestru la producţia globală şi productivitatea HERMAN ROSNER (Continuare in pag. a 3-a) AUGUST 1.100.000 LEI PESTE PLAN Depăşirilor de plan obţinute în luna iulie, de peste 170.000 lei li se vor adăuga altele în cursul lunii august, astfel ca, în cinstea marii sărbători a eliberării, harnicul colectiv de muncă de la Fabrica Localprod să poată raporta o producţie suplimentară sar(Conimnuro moat a 3-a) In pag. 4—5 NEDEIA MOCĂNEASCĂ DE LA COVASNAVOINESTI _________________________________________/ Brigada ziarului „CUVÎNTUL BOU“ in raid Artizanatul şi ceea ce ne (re)prezintă Aria populară şi cînd este adevărată, cea artizanală — are o căutare mai mare decit oricînd. Este şi firesc in condiţiile în care o întreagă cultură porneşte sau se regăseşte în folclor, în marea şi unica noastra spiritualitate, populară. Este de datoria noastră să o cultivăm, să ne cinstim mileniile de istorie, să o redăm nealterată lumii şi urmaşilor. Magazinul de artizanat, ca unul din mijlocitorii schimbului dintre arta populară şi cumpărător, ar trebui să constituie unul dintre puternicele şi autorizatele filtre în calea imposturii, kitsch-ului, prostului gust, a contrafacerilor de tot felul. Reuşeşte să facă din acest comerţ un adevărat act de cultură, de educaţie? Se va vedea că (încă) în prea mică măsură. SE DISCUTĂ DE MULT In magazinul de artizanat, unitatea nr. 2, din Sfintu Gheorghe, ochii.Şi sînt furaţi de multitudinea obiectelor expuse în rafturi şi-n vitrine, de diversitatea lor. Tot soiul de produse artizanale, respectînd mai mult sau mai puţin elementul etnografic originii, se alătură unor obiecte rezultate prin materializarea imaginaţiei îndoielnice ale unor „creatori de artă artizanală": un leagăn pentru „păpuşile în miniatură", cîteva suporturi pentru fotografii, cu capetele încornorate ale unor posibili cerbi, cîteva plăci metalo-plastice, cîteva reproduceri „estetice" în pai de grîuleţ, sticlărie colorată şi pirogravuri. Reamintim că aceste „suveniruri" stau alături doar de obiecte care pot primi totuşi denumirea de ... artizanale, în această categorie intrînd îndeosebi ţesăturile şi cusăturile cu motive populare. Specificul judeţului îl afli doar în cîteva şervete decorative (ţesaturi cu aţesături) realizate de ARTA COVASNEI şi cîţiva metri de ţesături din Cernat. Găseşti, în schimb, cusături din Ciuc, ţesături din Ploieşti, ceramică din Tîrgu Mureş şi Miercurea Ciuc, feronerie din Braşov şi Ploieşti. Singurul lucru de preţ din acest magazin — dovadă că se poate folosi cu succes talentul meşterilor populari din judeţ — li constituie o masă şi trei scaune sculptate în elemente decorative originale. Vînzătoarea Kis Irma, n-a putut să ne spună Insă, numele meşterului care le-a sculptat şi nici localitatea sau zona ce defineşte specificul elementelor decorative folosite, aspecte ce ar interesa precis un posibil cumpărător. N-am reuşit să descoperim în acest magazin frumoasele obiecte din lemn sculptat — neapărat unicate — întîlnite în desele expoziţii organizate de Centrul de Brigada de raid: D. MUREŞAN, I. NEGULICI, G. FLORESCU, I. DRAGAN (Continuare in pag. a 6-a) . înaltă mindrie patriotică, vie satisfacţie şi totală adeziune !1 faţă de strălucita solie de pace a tovarăşului Nicolae Ceauşescu la Conferinţa de la Helsinki pentru securitate şi cooperare in Europa La in iulie 1175 — dată ce intră în istorie — a început, la Helsinki, Conferinţa pentru securitate şi cooperare în Europa. Prezenţa la reuniunea la cel mai înalt nivel a reprezentanţilor celor 35 de state participante la Conferinţa generaleuropeană, încununează o activitate laborioasă desfăşurată de-a lungul a aproape trei ani, conferind un plus de prestigiu conferinţei, o semnificaţie profundă. Însemnătatea istorică a adoptării şi consacrării intr-un cadru solemn a Actului final al Conferinţei a fost subliniată in cuvîntările lor de toţi participanţii. Prezenţa la Helsinki a preşedintelui Republicii Socialiste România, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, subliniază importanţa pe care ţara noastră a acordat-o acestui eveniment, consacră politica de pace şi prietenie promovată consecvent (Continuare in pag. 45) MINERII D espre minerii Baraoltului, despre faptele lor delicjie pe frontul muncii, am scris de nenumărate ori. Am scris cu drag şi cu plăcere. Am scris iubindu-l în fiecare clipă. Am scris făcindu-ii-i prieteni, reuşind să mă bucur de bucuriile lor, să-i Încurajez cind îi ajungea din urmă vreun necaz. La Baraolt, in oraşul subpămintean, printre rădăcinile soarelui, printre mineri, printre aceşti oameni minunaţi. gindu:ie ţi se RADISEI EJAN (Continuare in pag. a 7-a) Omul cit trăieşte învaţă.«» Orice om este confruntat zilnic cu o multitudine de probleme minore sau majore, personale sau ale colectivului în care lucrează. O parte sunt rezolvabile independent, altele reclamă sprijinul colectivului, al organizaţiei de partid. Apare, deci, normal ca fiecare comitet sau organizaţie de partid să aibă mereu în obiectiv aceste „necunoscute" să nu aştepte apariţia lor, uneori tardivă pe masa biroului, cisă „foreze" în căutarea lor, printr-o permanentă legătură, cu membrii de partid, cu toţi oamenii muncii. Aceasta înseamnă adevărata muncă de la om la om, aşa se conferă prestigiu activităţii organizaţiei de partid, biroului său. Toate acestea ne-au fost reconfirmate de constatările — uneori contradictorii — surprinse ,,pe viu", în cadrul organizaţiei de partid a cooperativei Arta Covasnei din Intorsura Buzăului şi la comitetul de partid al întreprinderii de ţigarete din Sfîntu Gheorghe. Cele mai frecvente probleme cu care este confruntat biroul organizaţiei de partid de la Aria covasnei vizează crearea unor posibilităţi de muncă adecvate femeilor, înlesnirea transportului intre domiciliul cooperatoarelor şi sediu, crearea de spaţii de muncă unor ţesătoare. Rezolvările s-au dovedit pe rit de simple, pe a- G. FLORESCU (Continuate in pag. 4—5)