Cuvîntul Nou, iulie 1976 (Anul 9, nr. 1386-1412)

1976-07-01 / nr. 1386

La 30 iunie 1976 şi-a în­cheiat lucrările Conferinţa partidelor comuniste şi mun­citoreşti din Europa. în cursul celei de-a doua zi a lucrărilor au luat cu­­vîntul tovarăşii Iosip Broz Tito, preşedintele Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia, Lars Werner, preşedintele Partidului de Stingă — Co­muniștii din Suedia, Erich Honecker, secretar general al Comitetului Central al Parti­dului Socialist Unit din Ger­mania, Enrico Berlinguer, se­cretar general al Partidului Comunist Italian, Dominique Urbany, președintele Parti­dului Comunist din Luxem­burg, Alvaro Cunhal, secre­tar general al Partidului Co­munist Portughez, Georges Marchais, secretar general al Partidului Comunist Francez, Martin Gunnar Knutsen, pre­şedintele Partidului Comu­nist din Norvegia, Ermene­­gildo Gasperoni, preşedintele Partidului Comunist San Ma­­rinez, Janos Kadar, prim-se­­cretar al Comitetului Cen­tral al Partidului M­uncito­­resc Socialist Ungar. (Continuare în pag. a 4-a) DIUCAŢIA P.C.R., CONDUSA DE TOVARĂŞUL NICOLAI CEAUŞESCU, S A ÎNTORS \\ CAPITALA Delegaţia Partidului Co­munist Român, condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, care a par­ticipat la lucrările Conferin­ţei partidelor comuniste şi muncitoreşti din Europa, ce s-au desfăşurat la Berlin, s-a întors, miercuri seara, în Ca­pitală. Din delegaţie au făcut par­te tovarăşii Emil Bobu, mem­bru al Comitetului Politic E­­xecutiv, secretar al C.C. al P.C.R., Dumitru Popescu, membru al Comitetului Poli­tic Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., Ştefan Andrei, membru supleant al Comite­tului Politic Executiv, secre­tar al C.C. al P.C.R., Ştefan Voicu, membru al C.C. al P.C.R., Vasile Şandru, ad­junct de şef de secţie la C.C. al P.C.R. Aeronava oficială a ateri­zat la ora 21,35, pe aeropor­tul Otopeni. La scara avionului, tovară­șul Nicolae Ceaușescu a fost (Continuare în pag. 4) în fiecare întreprindere şi instituţie să existe formaţii artistice! Consemnăm zilnic succese ale oamenilor muncii — ro­mâni şi maghiari — de pe meleagurile judeţului nostru în marea întrecere socialis­tă pentru îndeplinirea exem­plară a sarcinilor de plan a­­le actualului cincinal, succe­se ce au la bază o înaltă con­ştiinţă muncitorească, revolu­ţionară, responsabilitate co­munistă, creativitatea. Lucru absolut firesc dacă ne gîn­­dim că în acest microclimat de muncă — întreprinderile, nucleu important în forma­rea omului nou — are loc în strînsă corelaţie cu pro­(Continuare in pag 2—3) Eficienţa economică prin mecanizarea şi organizarea producţiei Creşterea mai rapidă a va­lorilor producţiei în raport cu cheltuielile, valorificarea superioară a resurselor ma­teriale se manifestă la Fa­brica mixtă Localprod din Sfintu Gheorghe prin lărgi­rea gamei şi masei valorilor de întrebuinţare, prin spori­rea cantităţii de inteligenţă, de muncă vie încorporată prin prelucrarea superioară a materiei prime, în ultimii trei ani cheltuielile la 1000 lei producţie marfă au fost substanţial diminuate, în special cele materiale. Despre cîteva din acţiunile între­prinse pentru creşterea efi­cienţei economice ne-a vor­bit tovarăşul Valeriu Şerban, directorul fabricii Localprod. „ Un prim domeniu în care am acţionat a fost me­canizarea şi organizarea pro­cesului de producţie, creşte­rea neîntreruptă a producti­vităţii muncii. De exemplu, trecerea executării unor axe pentru maşini agricole, de la debitare pe strung la reali­zarea lor pe presă, folosind o matriţă executată de noi, a condus la creşterea pro­ductivităţii muncii de peste 10 ori. Sau, la produsul „pol de alternator“,­ numai prin raţionalizarea procesului de fabricaţie, productivitatea muncii a crescut de trei ori. La secţia de vulcanizare din Baraolt, înlocuirea sistemul PREDA­NIŢA (Continuare în pag 2­3) Prima şedinţă a Camerei legislative a consiliilor populare Miercuri, 30 iunie, s-au desfăşurat, în Capitală, lu­crările primei şedinţe a Ca­merei legislative a consilii­lor populare — organ per­manent cu caracter delibera­tiv, în compunerea căruia in­­tră totalitatea deputaţilor membri ai comitetelor exe­cutive ale consiliilor popu­lare judeţene şi al munici­piului Bucureşti. La lucrări au participat tovarăşii Ştefan Voitec, Ja­nos Fazekas, Paul Niculescu, Iosif Uglar, Ilie Verdeţ şi Mihai Marinescu, viceprim­­ministru al guvernului, pre­şedintele Comitetului de Stat al Planificării. Au luat par­te, de asemenea, cadre din conducerea unor ministere, instituţii centrale şi organi­zaţii de masă. Din împuternicirea pre­şedintelui Republicii, prima şedinţă a Camerei legislati­ve a fost deschisă de tova­răşul Ştefan Voitec, vicepre­şedinte al Consiliului de Stat. Cu acest prilej a fost trans­mis Camerei legislative un salut călduros şi urări de succes deplin în realizarea sarcinilor care stau in faţa acestui înalt for democratic, din partea secretarului ge­neral al Partidului Comunist Român, preşedintele Republi­cii Socialiste România, tova­răşul Nicolae Ceaușescu. Camera legislativă, expre­sie a preocupării continue (Continuare în pag. 2—3) . La Trustul judeţean de I.A.S. se irigă din plin. Repudiate bu­ne ai obţinut colectivul fermei nr. 7, care a irigat o mare su­prafaţă de efeclă furajeră şi cartofi. IN PAGINILE 2—3­­ • Planurile de muncă — oglinda preocupărilor in per­spectivă • PE 3 COLOANE d­in cadrul celei de-a VII-a ediţii a Festivalului muzicii de cameră. Braşov 1976, noul cvintet „Geor­ge Enescu“ din Bucureşti şi orchestra de cameră a Filarmonicii Gheorghe Di­ma din Braşov vor susţi­ne un concert la Casa de cultură a sindicatelor din Sfintu Gheorghe, astăzi, joi, 1 iulie, ora 20, în pro­gram, lucrări de L. v. Beet­­hoven, A. Şuteu, J. Haydn, H.U. Lehmann, D. Mihaud, M. Moldovan. • Universitatea din Bra­şov organizează, incep'nd cu cfia de 10 iulie '9­6, concurs de admitee la •nmatoarele facultăţi: nu­oa­­că, tehnologia eon­ii utililor de măşti5, ■ 1- incurti­ră şi expl­­atări fo­­restiere, industrializarea lemnului, ştiinţe ale na­turii, în cadrul facultăţii (Continuare In pag. 2—31 ORFANI CU PĂRINŢI ÎN VIAŢĂ Tema articolului de faţă ne-a fost sugerată de o dis­cuţie purtată cu Borsai Pa­­raschiva, directoarea Casei de copii preşcolari din Tîrgu Secuiesc. Asistasem împreu­nă la o scenă de familie. Du­pă o absenţă de cîţiva ani, venise în vizită mama unei fetiţe. Păreau două străine. Zîmbetul stingher al mamei nu stîrnea nici un sentiment fetiţei care s-a întors brusc spre mama educatoare şi i-a şoptit ceva la ureche. Apoi s-a înapoiat printre prietenii ei de joacă. Lumea copiilor şi mama educatoare erau în acele clipe totul pentru ea. In alte situaţii, copiii aş­teaptă să fie vizitaţi de pă­rinţi. Szabó Magdalena, ai cărei părinţi locuiesc în Sfin­tu Gheorghe, strada Livezii nr. 13, nu i-a văzut încă de la internarea sa la casa de copii. Şi pentru că zilnic aş­tepta ca părinţii să se iveas­că, educatoarele i-au pregătit un pacne­ cu bunătăţi şi i-au spus că este de la mama, motivînd că a venit în vre­me ce ea dormea. — Am făcut totul pentru liniştea copilului. Era ferici­tă, ni se destăinuia tovarăşa Borsai. Toţi copiii au ştiut în acea zi că a venit mama Magdalenei. Răsfoim cîteva dosare. Co­pii abandonaţi fără remuş­­cări. Iată şi cîteva scrisori, destul de puţine la număr. Mama Florentinei Csorna din Braşov, nu întreabă ce face fetiţa ei, ci se interesează dacă a fost înfiată de cine­va. O altă mamă, roagă con­ducerea casei de copii să gă­sească de asemenea pe cine­va care să-i înfieze băiatul pentru că ea s-a căsătorit și n-ar dori să afle soțul. Oare fericirea copilului poate fi AURELIA LOJINSCHI (Continuare în pag 2­3)

Next