Cuvîntul Nou, noiembrie 1976 (Anul 9, nr. 1490-1515)
1976-11-01 / nr. 1490
ANUL IX, Nr. 1490, LUNI, 1 NOIEMBRIE, 1976 4 PAGINI, 30 BANI Ziua recoltei — laudă şi cinstire lucrătorilor din agricultură Cuvintele de sărbătoare spuse de ghidul fiecăruia dintre noi în această toamnă mănoasă se întrupează în bogatele roade smulse pământului de oameni şi aduse oamenilor, spre împlinire şi bucurie a sufletului, în ultima duminică şi zi a lui octombrie. Sărbătoare de tradiţie a poporului nostru, ZIUA RECOLTEI a adunat şi în acest an un , mare număr de locuitori ai oraşului Sfîntu Gheorghe şi din celelalte oraşe ale judeţului nostru. Tratida de un an, de zi şi noapte, s-a-nfăţişat ieri miilor de oameni care s-au bucurat, încă o dată, de rodnicia pămîntului şi hărnicia agricultorilor. La Sfîntu Gheorghe au venit, la sărbătoarea lor, cooperatori din Miefalău, Ghidfalău, Valea Crişului, Aninoasa, de la C.A.P. şi I.A.S. Sfîntu Gheorghe, oameni despre ale căror eroice eforturi făcute pe frontul agriculturii ziarul nostru a scris şi va scrie întotdeauna cu bucurie. Şi au venit la această sărbătoare a recoltei şi oameni din alte părţi ale ţării, români şi maghiari, înfrăţiţi pe întreg pământul României socialiste. Produsele existente au vorbit de la sine despre bogăţia acestei toamne. Şi totuşi, administratorul pieţei, Dalnoki Gavril, a ţinut să ne prezinte amănunţit cele ce există aici, exprimindu-şi, totodată, bucuria că ploaia din această dimineaţă nu a alungat oamenii veniţi de peste tot la Ziua recoltei. Dînsul e foarte mulţumit de ceea ce se găseşte acum pe piaţă şi promite că „aşa va fi întotdeauna“. Au fost prezentate, cu această ocazie, produse ale Uniunii judeţene a cooperativelor meşteşugăreşti şi ale cooperaţiei de consum Sfîntu Gheorghe, într-un miniatural Tîrg de toamnă. Atmosferă de sărbătoare care a însemnat, o dată mai mult, laudă muncii neobosite a lucrătorilor din agricultura judeţului, cinstire înaltului patriotism cu care aceştia înfăptuiesc politica înţeleaptă a partidului în domeniul agriculturii. Hărnicia acestor oameni minunaţi şi-a aflat unanima apreciere la această zi a recoltei. dumitru MANOLACHESCU Anul agricol 1976 într-o expoziţie de „Ziua recoltei“ la Tirgu Secuiesc CARNET DE REPORTER „TOŢI CA UNU'!“ N-a apucat încă ziua să se furişeze din neagra traistă a nopţii şi ei apar vălătuciţi în ceaţă, cu ţapinele purtate pe umăr ca nişte făclii de oţel, „tăind" pădurea cu vorbe iuţi aruncate rar între două fumuri trase din mărăşeasca apărată-n pumn. Gândul se-ntoarce sub pleoape şi-i „vezi“ sub sute de ani, pe cei rînduiţi în datina lui Zamolxe, desprinzîndu-se din munţi şi coborînd spre timpul nostru oprit în amiezi.— Ce-ţi face Ilie, mă, i-a trecut răceala aia ? şi omul nu primeşte răspuns şi nici nu-l aşteaptă, a întrebat aşa să vadă celălalt că n-a uitat de copilul lui bolnav şi ştie că-i face bine să-l întrebe. Apoi merg tot tăcuţi — iar mai scapă unul cite o vorbă — spre locul de împrăştiere din capătul parchetului Merişor unde „taie“ acum pregătind producţia pentru 1977. Anul ăsta stau bine, planu-i făcut şi depăşit dacă o iei „la zi“ aşa că pe şeful de briga- DORU MUREŞAN (Continuare în pag 23) LH ZiÎH [StgiaoilQDQoTrQDmm UN ULTIM EFORT PENTRU DEPOZITAREA ÎNTREGII RECOLTE In următoarele zile se prevede o înrăutăţire c vremii, fapt ce impune luarea unor grabnice măsuri pentru recoltarea şi depozitarea produselor agricole, pentru executarea arăturilor de toamnă, pentru evitarea oricăror pierderi din recoltă. O lucrare de maximă urgenţă este aceea a transportului din cîmp a întregii recolte de cartofi. După cum suntem informaţi, de către tovarăşul inginer Anton Huniade, directorul Trustului judeţean de I.A.S., fermele din cadrul I.A.S. Catalina au încheiat transportul cartofilor, urmînd ca şi la Cîmpu Frumos să se încheie această acţiune. La I.A.S. Ozun, unde în cîmp se află mari cantităţi de cartofi, conducerea trustului, a luat măsura de a concentra aici, toate mijloacele de transport disponibile, pentru ca în două zile recolta să fie transportată la locurile de depozitare. In acest an, în fermele Trustului judeţean de I.A.S. s-a obţinut o producţie mare de sfeclă furajeră, care acoperă o bună parte din balanţa furajeră a sectoarelor zoo- DUMITRU TOMA (Continuare în pag 23) CITIȚI ÎN PAGINA 2—3 SPORI BENEFICIARUL PARTICIPĂ CU FORŢE PROPRII LA REALIZAREA OBIECTIVULUI La întreprinderea textilă Oitul din Sfîntu Gheorghe se află in construcţie o nouă capacitate — dezvoltarea pentru producţia de ţesături fine şi suporturi abrazive. Este, de fapt, materializarea indicaţiei date de secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, cu prilejul vizitei de lucru din septembrie 1974, de a se produce în această unitate ţesături fine — poplinuri şi balonzaide. Despre modul cum se realizează această investiţie, discutăm cu ing. Fodor Pal, şef compartiment mecanoenergetic. — Termenul de punere în funcţiune a noii capacități este 30 martie 1977. Se apreciază că există condiții pentru respectarea termenului de PREDA INȚAContinuara In pag. 2—3] HITFORMAŢI I Pînă la 15 noiembrie se mai primesc înscrieri la Oficiul judeţean de turism pentru excursia organizată între 22—20 decembrie, pe ruta Chişinău — Tiraspol. Preţ informativ: 1700 lei. • Dintre noutăţile editoriale apărute in librăriile din judeţ, vă recomandăm: MUŞATINII de St. Gorovei; DIVANUL PERSAN de M. Sadoveanu; SCRIERI (vol. 7) de Z. Stancu; DICŢIONAR DE TERMENI LITERARI; FABULA ÎN LITERATURA ROMANĂ. Oficiul judeţean de turism pune la dispoziţia celor interesaţi bilete pentru tratament în staţiunile Felix, Herculane şi Mangalia. Informaţii suplimentare la telefon : 1.17.44. La moara din Sîntionlunca , complet modernizată s-au produs primele cantităţi de făină. Reţine atenţia faptul că in urma lucrărilor de modernizare, această moară se înscrie între primele cinci din ţară in ceea ce priveşte valorificarea superioară a materiei prime, respectiv a griului. • în sfirşit, la chioşcul de difuzare a presei din holul gării din Sfîntu Gheorghe a fost afişat programul de funcţionare. (Continuare in pag. 2—3) De multe ori, referindu-ne la baza materială a unor cămine culturale din judeţ, sesizam, în articolele respective, insuficienta valorificare a acesteia, aducînd, printre altele, drept exemplu numărul restrîns al acţiunilor educative organizate de conducerea aşezămintelor culturale vizate cu ajutorul picupului, magnetofonului sau al televizorului. Consemnam, astfel, folosirea picupurilor doar pentru seri de dans sau, în cel mai bun caz, pentru repetiţiile formaţiilor de dansuri, a televizorului pentru simpla vizionare, magnetofonul cit priveşte, acesta împărtăşea aceeaşi soartă ca şi confratele său, picupul. Semnalîndu-le, la vremea respectivă am propus pentru valorificarea lor deplină şi eficientă, organizarea unor audiţii muzicale însoţite de prezentări adecvate, pe o tematică bine stabilită (cântece patriotice şi de masă, cîntece populare, piese simfonice de largă circulaţie, muzică uşoară), din care ascultătorul să înveţe ceva, să-şi îmbogăţească cultura sa muzicală, să-şi cultive gustul estetic, concursuri de genul Cunoaşteţi compozitorul şi interpretul ?, concursuri ghicitoare. Aşadar, activităţi instructive, atractive, educative, la a căror materializare să participe efectiv cadrul didactic de specialitate. Mai mult, propunem ca anchetele sociale vizionate la televizor să fie urmate de dezbateri pe teme etice, luîndu-se spre exemplificare cazuri similare din comună. La fel, filmele să fie completate cu prezentări şi dezbateri, conferind astfel acestui important mijloc de informare valenţele educative corespunzătoare. Iar magnetofoanele să capete şi altă destinaţie, şi anume aceea de culegere a creaţiilor folclorice locale, pentru a fi valorificate pe scena căminului cultural. Din păcate, aceste propuneri nu au fost „recepţionate“ de toţi directorii de cămine culturale, deşi promisiuni au fost suficiente. Pînă în prezent n-am întîlnit nici un director al acestuia I. NEGULICI BAZA MATERIALĂ A CĂMINELOR CULTURALE Promisiuni... uitate