Cuvîntul Nou, iunie 1980 (Anul 13, nr. 2600-2624)
1980-06-02 / nr. 2600
r Organ al Comitetului judeţean Covasna al P.R. şi al Consiliului popular judeţean ANUL XIII, NR. 2600, LUNI, 2 IUNIE, 1980 4 PAGINI, 30 BANI RECOLTAREA ŞI ÎNSILOZAREA FURAJELOR • Fîn sau semisiloz? • Respectarea riguroasă a normelor de preparare a nutreţurilor • Reducerea pierderilor de substanţe nutritive • Organizarea muncii în formaţii specializate • Depistarea tuturor resurselor de masă verde. A început şi în judeţul nostru recoltarea furajelor, acţiune de o deosebită importanţă pentru obţinerea unor producţii mari în zootehnie. Meteorologii apreciază că şi în următoarea perioadă se vor înregistra ploi frecvente, care constituie o serioasă piedică in recoltarea şi însilozarea furajelor. De aceea se impune ca, pe lingă grăbirea cositului, specialiştii să adopte, în funcţie de condiţiile concrete din fiecare unitate, acele tehnologii de recoltare si însilozare, care să conducă la reducerea pierderilor de substanţe nutritive. Astfel, in cazul unei producţii de 25 tone masă verde la hectar, care este însilozată sub formă de semisiloz, se obţin 620 kg proteină digestibilă şi 3.320 unităţi nutritive, avind un echivalent in lapte de 12.400 litri. Prin uscarea in brazdă, se obţin numai 410 kg proteină digestibilă şi 2.600 unităţi nutritive, avind un echivalent in lapte de 8.200 litri. Deci, la prima coasă de lucernă, se pot cîştiga sau pierde peste 4.000 litri lapte sau 250 kg de carne de vită. In toate consiliile unice agroindustriale s-au organizat formaţii specializate pentru recoltarea şi însilozarea furajelor, formaţii bine dotate, asigurîndu-se şi asistenţa tehnică. Astfel, după cum ne-a informat tovarăşul Mircea Vlăduţ, inginer-şef al Trustului S.M.A. s-au organizat 17 formaţii specializate, dotate cu combine autopropulsate. Din păcate, nici în acest an nu s-a reuşit să se asigure toate piesele de schimb necesare. Considerăm util ca baza de aprovizionare de la Valea Crişului să se ocupe îndeaproape de procurarea pieselor de schimb, iar Trustul S.M.A. să ia măsuri în vederea recondiţionării pieselor, astfel ca, în timpul campaniei de recoltare şi însilozare a furajelor eventualele defecţiuni să poată fi înlăturate cu operativitate.",,Specialiştii din unităţi au datoria să organizeze munca în aşa fel, incit programul de recoltare şi însilozare să fie respectat întocmai, asigurîndu-se furaje suficiente şi de bună calitate. Considerăm util să se depisteze toate resursele furajere — masa verde de pe diguri, marginile drumurilor, golurile de pădure etc. — mobilizîndu-se în momentul optim un număr cit mai mare de locuitori ai satelor la cositul ierburilor de pe toate terenurile. In final, notăm necesitatea ca transportul furajelor să se facă numai cu mijloace economicoase. 1. TOMA Totuşi, cartea rămîne... Indiferent de măsura in care ia contact cu diferite mijloace mass-media, pentru om, criteriul de bază al nivelului de cultură rămîne cartea. Iar în privinţa cărţii, oricite volume ar număra biblioteca personală a fiecăruia, cea publică rămîne obligatorie. Din păcate, in oraşul intorsura Buzăului lucrurile nu prea stau aşa. Bibliotecile — trei la număr, una a oraşului şi celelalte două ale Liceului industrial şi Cooperativei „Arta Covasnei“ — nu-şi au fireasca solicitare, fiind sub ceea ce putem numi pretenţii minime. Astfel, deşi in cele două principale biblioteci (cea orăşenească şi cea şcolară) se găsesc 42.202 volume, ceea ce ar însemna că fiecărui locuitor al oraşului ii revin cam 7 cărţi, numărul cititorilor bibliotecii orăşeneşti este de numai 507, dintre care doar 281 (!) sunt trecuţi de 14 ani. Ca să nu mai vorbim de biblioteca liceului, care are numai 602 cititori, din cei peste 1.250 de elevi. Cind, se ştie, normal este ca fiecare elev să fie, totodată, şi cititor al bibliotecii. La fel stau lucrurile la şcoala din Brădet, unde s-au luat cărţi numai de către 172 de elevi din cei aproximativ 300. Sunt cifre care vorbesc de la sine despre eficienţa activităţilor desfăşurate de biblioteci. Astfel, dacă valoarea cărţilor se cifrează la peste 650.000 de lei şi dacă numărul cititorilor, pe întreg anul 1979, s-a ridicat, pe întreg oraşul, doar la cifra de 1.675, atunci eficienţa rotaţiei cărţilor este de numai 0,15 lei! Sumă foarte mică in comparaţie cu preţul mediu al unei cărţi, de 75 lei! La care se adaugă cheltuielile pe care le face statul pentru editarea şi difuzarea cărţilor, ca şi cheltuielile materiale pentru administrarea şi întreţinerea bibliotecilor. Aşadar, cheltuieli mari — eficienţă educativă scăzută. De ce această stare de lucruri? Pentru că s-au neglijat, total sau parţial, unele importante măsuri : popularizarea cărţilor prin gazetele de perete din întreprinderi şi instituţii şi, mai ales, prin stafia de radioamplificare a oraşului; activitatea cercurilor de educaţie socialistă; alcătuirea unui colectiv de sprijin al activităţilor ce se desfăşoară in cadrul bibliotecii; organizarea unor activităţi concrete la sediile bibliotecilor sau in unităţile economice ca: expoziţii de carte socialpolitică şi beletristică, prezentări, recenzii, discuţii colective, înfiinţarea unor „puncte de citit", miei biblioteci aflate in întreprinderi şi instituţii, dină posibilitate oamenilor să împrumute cărţile mai uşor. Să exemplificăm doar cu această ultimă lacună, cu excepţia Cooperativei „Arta Covasnei" şi, întrucâtva, a Serţiei de scaune, in nici o altă unitate din oraş nu se pune preţ pe răspindirea cărţii, punîndu-se la dispoziţie un mic spaţiu, stabilindu-se oameni anume, pricepuţi, dese Cnir, care să se ocue de difuzarea cărţii. Este de datoria Consiliului orăşenesc pentru educaţie politică şi cultură socialistă si impulsioneze această importantă latură a culturalizării oamenilor, ridicînd-o la nivelul celorlalte activităţi şi, îndeosebi, la cel al mişcării artistice, cea care face cinste oraşului de la poalele Ciucaşului. IOAN DRAGAN SPECTACOLUL ELEVILOR SCOLII POPULARE DE ARTA Elevii Şcolii populare de artă prezintă astăzi, la ora 17, în sala Teatrului maghiar de stat din Sfîntu Gheorghe un program cultural-educativ şi artistic. In program : recitări din poeziile lui Marin Sorescu, Ady Endre, József Attila, Eugen Jebeleanu, balet momente vesele, dansuri populare româneşti şi maghiare. Este un bun prilej ca publicul din Sfîntu Gheorghe să cunoască eforturile depuse de elevii Şcolii populare de artă. Simpozion La sfîrşitul săptăminii trecute a avut loc la Sfîntu Gheorghe Simpozionul interjudeţean „Modernizarea predării limbii române şi limbii materne în şcolile cu predare în limba maghiară“. Au participat reprezentanţi ai Ministerului Educaţiei şi Invăţămîntului, ai Societăţii de ştiinţe filologice, profesori de limbile română şi maghiară. In cadrul lucrărilor simpozionului au prezentat comunicări, Intre alţii, lect. uni'', dr. Kiss Emese, de la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj- Napoca (Probleme de tipologie în studiul limbilor română şi maghiară), prof. Marin Gaşpar, inspector general în M.E.I. (Tratarea diferenţiată a elevilor în studiul limbii române), prof. univ. Szabó interjudeţean Zoltán (Probleme teoretice ale istoriei stilului literar), lect. Máthé Găvril (înţelegerea adecvată a operei literare ca limbaj), prof. dr. Ion Hagiu (Fenomenul literar românesc), prof. Murvai László (Obiectivele principale ale predării-învăţării limbii materne în lumina cerinţelor actuale). __ Cu un real interes au fost urmărite şi concluziile desprinse pe marginea experimentului efectuat în unele judeţe — între care şi Covasna — privind perfecţionarea studierii limbii române în şcolile cu predare în limba naţionalităţilor conlocuitoare. Prof. I. GÎRJOI ZII WTERNflŢIOHftLĂ a COPILULUI Copiii de an, viitorul de miine al ţării Ziua internaţională a copilului este şi va fi unul dintre frumoasele repere sentimentale al tuturor copiilor înainte de toate, dar şi al părinţilor, al bunicilor, al tuturor celor ce-i înconjoară cu dragoste. Şi în această zi a copilăriei, gînduri curate, priviri luminoase, pline de recunoştinţă se îndreaptă spre cel mai iubit fiu al poporului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, luptător neobosit pentru asigurarea păcii, a liniştei, în care oamenii să creeze şi să-şi educe copiii feriţi de lipsuri. Copiilor noştri, mîndria de azi şi speranţa de miine a patriei, le este închinată toată grija, pentru a le asigura o copilărie fericită. Mărturisesc că am admirat cu multă plăcere, defilarea „florilor multicolore“ — copiii, români şi maghiari din municipiul Sfîntu Gheorghe. Am simţit bucuria lăuntrică a celor mai alese sentimente pentru cîntecele şi dansurile micilor artişti. M-am minunat de isteţimea minţii lor, de fantezia şi creaţia lor. ..Au turnat în culoare“, pe asfalt, frumuseţile din ei, prezentul şi viitorul lor. Copiii, aceste minunate făpturi spre care şi pentru care gîndur de cele mai bune ale omului s-au îndreptat şi se vor îndrepta întotdeauna; copiii, viitorul de miine al acestei minunate ţări; copiii, „flori“ multicolore, parfumate de izvorul atît de cristalin al copilăriei lor fericite sunt viitorul ţării, lumina bucuriei noastre de mîine. D. ANDRAŞ Sim»o ion 2050 DE ANI DE LA CONSTITUIREA PRIMULUI STAT DAC CENTRALIZAT ŞI INDEPENDENT In organizarea Consiliului judeţean al educaţiei politice şi culturii socialiste şi a Muzeului judeţean Sfîntu Gheorghe, mîine, 3 iunie, ora 10, are loc în sala mare a Bibliotecii judeţene din oraşul reşedinţă de judeţ simpozionul „2050 de ani de la crearea primului stat dac centralizat şi independent, condus de Burebista“, manifestare ce se înscrie în ciclul de activităţi ştiinţifice şi cultural-educative consacrate acestui mare eveniment din istoria noastră naţională. In cadrul acestui simpozion vor fi prezentate comunicările: „România socialistă la împlinirea a 2050 de ani de la crearea primului stat dac centralizat şi independent, condus de Burebista“ (Nagy Ferdinánd, prim-secretar al Comitetului judeţean Covasna al P.C.R.). „Probleme fun- I damentale ale istoriografiei româneşti şi contemporane“ (acad. Ştefan Pascu, Universitatea „B Babeş-Bolyai“ Cluj-Napoca), „Izvoare externe despre momente da seamă din istoria poporului român“ (Elena Iosefide, cercetător la Direcţia Generală a Arhivelor Statului), „Burebista şi epoca sa“ (prof. univ. dr. N. Daicoviciu, directorul Muzeului Transilvaniei din Cluj-Napoca), „Dacii în bazinul Oltului“ (dr. Florea Costea, cercetător la Muzeul judeţean Braşov), „Continuitatea autohtonă în epoca romană, în sud-estul Transilvaniei“ („Ion Pop, cercetător la Muzeul judeţean Braşov), „Cultura materială a dacilor pe meleagurile covăsnene“ (dr. Székely Zoltán, directorul Muzeului judeţean din Sfîntu Gheorghe), „Alianţa Transilvaniei, Moldovei şi Munteniei în Evul mediu“ (acad. dr. doc. Bányai László, ■ Bucureşti), „Idealurile de independenţă a secuilor şi Bethlen Gábor“ (dr. Dimény Lajos, cercetător principal la Institutul de istorie „Nicolae Iorga“ Bucureşti) şi „Izvoare externe despre conştiinţa originii daco-romane a poporului român“ (Emilia Poştăriţă, cercetător la Direcţia Gene- rală a Arhivelor Statului). ___ _ I INFORMAŢII • Cu prilejul Zilei inter-« naţionale a copilului, la Şcoa* la generală din Barcani a a* vut loc o foarte reuşită festi* vitate. Şi-au dat concursul elevii claselor I—IV (gimnas* tică artistică) şi V—VIII (nu* meroase şi atractive con-« cursuri sportive). „Punctul forte“ al programului l-a constituit, însă, evoluţia şoimi* lor patriei (brigadă artistică, montaj literar, dansuri populare), aplaudaţi îndelung de numeroasa asistenţă, formată din părinţi şi cadre didactice,, (ID.) în cadrul fazei de masă a Festivalului naţional „Cîntarea României“, duminică, 1 iunie, la Căminul cultural din Brădet, a avut loc trecerea in (Continuare In pag. a 4-a)