Cuvîntul Nou, aprilie 1982 (Anul 15, nr. 3168-3193)
1982-04-01 / nr. 3168
ANUL XV, Nr. 3168 ORGANIZAŢIILE DEMOCRAŢIEI ŞI UNITĂŢII SOCIALISTE IN ACŢIUNE Condiţia succesului? Sprijinul şi îndrumarea permanentă de către organizaţia de partid Organizaţiile democraţiei şi unităţii socialiste din Tîrgu Secuiesc obţin rezultate remarcabile in activitatea de mobilizare a oamenilor muncii in diferite acţiuni iniţiate de Comitetul orăşenesc al O.D.U.S., de Consiliul popular orăşenesc, sau de comitetele O.D.U.S. din întreprinderi, instituţii şi cartiere. Ca Comitetul orăşenesc de partid ni s-a recomandat să ne adresăm pentru a afla în amănunt ce acţiuni se află pe agenda de lucru a acestor organizaţii, preşedintelui Comitetului orăşenesc al O.D.O.S., dr. Szabó Zoltán „om foarte muncitor, competent şi inimos“. L-am găsit pe dr. Szabó, la locul de muncă, adică in laboratorul de epidemiologie al oraşului, unde ne-a acordat cu amabilitate minutele necesare unei scurte convorbiri. — Prima realizare a fost, după părerea mea, că am reuşit să facemca cifrele raportate să corespundă cu cele reale. — Cum adică ? — Vedeţi, Tîrgu Secuiesc este un oraş cu industrii tînără. Or, în întreprinderile noi fluctuaţia de personal muncitor este mult mai mare decît în cele mai vechi. Am constatat acest lucru pe teren. La fabrica de confecţii sau la întreprinderea mecanică mişcările de cadre sunt mult mai mici decit la întreprinderea de izolatori, sau pe şantierele de construcţii. Cu sprijinul Comitetului orăşenesc de partid şi în special al tovarăşului Varga Antal, preşedintele Consiliului orăşenesc al F.D.U.S., am reuşit să stabilim precis numărul membrilor O.D.U.S., care au carnete de membru. Astfel la sfîrşitul anului 1931 aveam 4.435 membri. Şi de pe această bază am pornit la alegerea noilor comitete O.D.U.S., conţinuînd activitatea de întărire numerică a organizaţiilor noastre. — Este, intr-adevăr, un lucru bun. Ce altceva aţi mai întreprins? — Acţiuni In scopul îmbunătăţirii calităţii produselor, realizării de economii la materii prime, materiale, combustibili şi energie, utilizării materialelor refolosibile, autoaprovizionării, bunei gospodăriri şi înfrumuseţării oraşului. De altfel, noi ne-am stabilit obiectivele pe trei categorii: în producţie, la locul de muncă: calitate, economie, bună gospodărire; la domiciliu: înfrumuseţare, autogospodărire şi autoaprovizionare, colectare de materiale refolosibile ; învăţămînt, informare şi învăţămînt politic, învăţămînt profesional. — Mai concret. — La întreprinderea mecanică, de exemplu, inginerii şi tehnicienii, membri ai O.D. U.S., au fost mobilizaţi în reproiectarea unor linii de fabricaţie în scopul creşterii productivităţii muncii, realizării unor economii de materiale, de energie şi îmbunătăţirea calităţii produselor. Tot la întreprinderea mecanică, ca şi la cea de izolatori şi de confecţii, am reuşit să mobilizăm colectivele în folosirea intensivă a materialelor refolosibile etc. La domiciliul fiecăruia , recuperareametalelor şi a celorlalte materiale refolosibile nu mai are caracter sporadic, ci a devenit o acţiune permanentă. In cadrul adunărilor C.D.U.S. cetăţenii fac propuneri foarte bune. De pildă, acum organizăm colectarea tuturor materialelor „uitate" de I.J.C.M. prin subsolurile tehnice ale blocurilor. Odată cu sosirea primăverii desfăşurăm o activitate intensă, în sensul ca fiecare palmă de pămînt să fie lucrată, ca fiecare gospodărie, care are posibilitatea să cultive legume, zarzavaturi şi să crească porci, păsări, iepuri de casă, contribuind astfel la realizarea planului de autoaprovizionare. De asemenea, în Tîrgu Secuiesc va începe şi în această primăvară „Luna curăţeniei“ ... In învăţămînt şi activitatea politico-ideologică, am dezbătut pe larg cele mai recente documente de partid şi de stat, cuvintările tovarăşului Nicolae Ceauşescu. De asemenea, am desfăşurat şi desfăşurăm o activitate susţinută pentru mobilizarea membrilor O.D. U.S. la viaţa culturală a oraşului. De exemplu, la corul Casei orăşeneşti de cultură, care activează cu rezultate bune în cadrul Festivalului naţional „Cintarea României“. V-am relatat doar cîteva exemple din multitudinea de aspecte ale activităţii organizaţiilor noastre care, potrivit menirii pe care le-a dat-o iniţiatorul lor, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, asigură un prielnic cadru organizatoric, pentru ca toţi cetăţenii din Tîrgu Secuiesc să participe la viaţa socială şi economică a patriei noastre socialiste. GHEORGHE POPIŢA . Astăzi, la ora 18, in sala de marmură a Casei de cultură a sindicatelor din Sfîntu Gheorghe, se deschide cea de-a doua expoziţie de artă plastică realizată de elevii claselor de pictură ale Liceului de filologie-istorie din municipiul reşedinţă de judeţ. @ Ansamblul artistic „Doina" al armatei prezintă, astăzi la ora 19, pe scena Casei de cultură a sindicatelor din Sfîntu Gheorghe, spectacolul literar-muzical-coregrafic „Cîntă ţara primăvara“. In spectacol Ion Bogza şi Maria Băraru! (P.S.) . La Şcoala populară de artă din Sfîntu Gheorghe se deschide vineri, 2 aprilie a.c., o expoziţie de artă populară realizată de elevii claselor de profil. După vernisaj are loc o audiţie muzicală susţinută de elevii claselor de pian şi vioară. (P.S.) , „Din mers ...", se intitulează recitalul de poezie antirăzboinică prezentat vineri, 2aprilie, la ora 19, în sala mică a Casei de cultură a sindicatelor, de un colectiv de recitatori de la I.M.A.S.A. (P.S.) . Începînd de astăzi şi pînă duminică, echipa de baschet feminin Carpaţi C.S.S. Sfîntu Gheorghe participă la cel de-al patrulea turneu al întrecerii grupei 7—12, care se desfăşoară la Satu Mare. înaintea turneului, clasamentul acestei grupe se prezintă astfel : 7. Progresul Bucureşti 48 p., 8. Crişul Oradea 47 p., 9. C.S.U. Prahova Ploieşti 46 p., 10. Voinţa Braşov 45 p. 11. Mobila C.S.Ş. Satu Mare 43 p. şi 12. Carpaţi C.S.Ş. Sfîntu Gheorghe 25 p. în ziua inaugurală vor avea loc meciurile : Progresul Bucureşti — Carpaţi C.S.S. Sfîntu Gheorghe, Voinţa Braşov — C.S.U. Prahova Ploieşti şi Crişul Oradea — Mobila C.S.Ş. Satu Mare. (GH. BR.) PROGRAMUL TV DUMINICA, 4 APRILIE Programul 1 8.00 Admiterea în învăţămintul superior tehnic şi agricol (consultaţii) ; 8.40 Omul şi sănătatea ; 9.00 De strajă patriei ; 9.30 Bucurile muzicii ; 10 00 Viaţa satului; 11,45 Lumea copiilor; 13.00 Telex; 13.05 Album duminical; 17,25 Imagini din R.P. Ungară ; 17.50 Pagini din commia cinematografică românească „Bucureşti“ ; 18,20 De la Istanbul la Kirikkala (reportaj); 18,40 Micul ecran pentru cei mici ; 19,00 Telejurnal ; 19,25 „Cîntarea României“, judeţul Călăraşi ; 20,35 Film artistic „Regăsire“ (producţie a studiourilor americane); 22,20 Telejurnal. Sport; 22,35 Studioul muzicii uşoare. Programul 2 13,00 Concert de prînz; 14,00 Anunţuri şi muzică ; 14,10 Clubul tineretului; 14,50 Desene animate; 15,15 Teatru comentat : „Mizantropul domnului Moliere“. (Comedie, de Dumitru Solomon); 17,00 Serată muzicală TV.; 19,00 Telejurnal; 19,25 Teledrama; 19,55 Serată muzicală TV. (continuare) ; 21,15 Muntele galben (Film documentar) ; 21,35 Muzică de jazz de pretutindeni; 22,20 Telejurnal. Sport; 22,35 Varietăţi .. . Varietăţi. LUNI, 5 APRILIE Programul 15,00 Emisiune în limba maghiară; 17,50 1001 de seri ; 18,00 închiderea programului; 20,00 Telejurnal; 20,25 Actualitatea economică ; La zi în agricultură; 20,45 Pentru curtea și grădina dumneavoastră ; 20,55 Rapsodii de primăvară — Melodii populare ; 21,10 Cadran mondial; 21,35 Roman-foileton : „La Barraca“ (Episodul 4); 22,20 Telejurnal. Programul 2 15.00 Cenacluri ale tineretului ; 15,30 Vaduri in Carpaţi (documentar); 16,00 Flori de cîntec românesc — Melodii populare; 16,30 Lumea contemporană şi confruntările de idei; 16,55 Mugurel de primăvară — Melodii îndrăgite; 17,50 1001 de seri; 18.01 închiderea programulu; 20 00 Telejurnal; 20.25 la început de săptămînă; 21,25 Vocaţii tinere în satul natal (reportaj); 21.40 Treptele afirmării; 22,20 Telejurnal. MARŢI, 6 APRILIE Programul 11.00 Telex ; 11,05 Admiterea în treapta a H-a de liceu (consultaţii) ; 11.25 Romanfoileton : „La Barraca“. (Episodul 4); 12.10 Cadran mondial; 12.35 Pentru curtea şi grădina dumneavoastră: 12.45 Muzică uşoară; 13.00 închiderea programului; 16.00 Telex; 16.05 Viaţa şcolii; 16.25 O viaţă pentru o idee : Carol Davilla (1820-1884); 16.45 Clubul tineretului; 17.25 Tribuna experienţei; 17.50 1001 de sceri; 18.00 Închiderea programului; 20,00 Telejurnal ; 20,25 Actualitatea economică ; 20,45 Forum politico-ideologic; 21,10 Seară de operă : „Nunta lui Figaro“, de Mozart (selecţiuni); 22,20 Telejurnal. Programul 2 20,00 Telejurnal; 20,25 La- 16,00 1 6,20 2 nedoar Orches Bistriţa Report: ram un tival o ziua 17,40 1 17,50 1 hhidere Realizarea exemplară a producției... (Urmare din pag. 1) cere a importului, cunoscîndu-se faptul că și în judeţul Covasna sunt întreprinderi ca, ne lucrează cu materii prime din import, sau care, intr-un fel sau altul, utilizează materiale, scule etc., procurate tot de peste hotare. De aceea, aplicarea de noi tehnologii pentru prelucrarea resurselor secundare refolosibile rezultate la Întreprinderea textilă „Oltul“, de reducere a consumului de oţel de scule la întreprinderea de maşini-agregat şi subansamble auto din Sfîntu Gheorghe, întreprinderea mecanică din Tîrgu Secuiesc au devenit preocupări cotidiene ale căror rezultate se regăsesc în creşterea mai accentuată a eficienţei economice. Unele restanţe din primul trimestru au şi anumite cauze obiective. Este adevărat că întreruperile de curent electric au condus la nerealizări de producţie, dar tot atît de adevărat este că şi unele minusuri in aprovizionarea tehnico-materială au generat, la rîndu-le, minusuri, cu efecte negative asupra eficienţei şi onorării contractelor economice. Iată de ORIZONTAL : 1. Păcăleli ; 2. De-ale lui Păcală — Mare maestru; 3. Capo Dustria ! — Personaj din piesa „Păcală“, de Horia Furtună; 4. Rîvne — Hazul lui Păcală; 5. Diminutiv feminin — Joacă în piesa „Năzdrăvăniile lui Păcală“, de Letiţia Popa (fem.) ; 6. Prenume bărbătesc — Rizic! — Naiv! ; 7. Stînjenei; 8. Un vestit păcălit rămas fără coadă (pl.) — Păcăleală; 9. Teodor (fam.) — Gust; 10. Servește la împachetat — In reluare; 11. Haină — Păcală, ajuns de poveste — Figură centrală! ; 12. Una bună de-a lui Păcală — Tîndală pentru Păcală. VERTICAL: 1. Regizorul filmului „Păcală“ — Păcălit de-a binelea; 2. A păcălit Compozitorul care a semnat partitura muzicală la comedia „E Păcală, nu-i Păcală“, de Ştefan Tita; 3. In final, el pe pîrghiile de acţiune în cadrul mecanismului economico- U naneiar devin operante de la nivelul fiecărui loc de muncă pînă la nivelul consiliului oamenilor muncii care trebuie să ia deciziile ce privesc soarta producţiei. Ritmicitatea producţiei nu poate fi permanentizată decît într-un cadru organizatoric bine în chegat, cu asigurarea, sub toate formele posibile, a disciplinei. Asigurarea tuturor condiţiilor pentru introducerea cit mai rapidă a măsurilor care privesc tehnologiile avansate ce conduc la diminuarea şi mai accentuată a consumurilor de materii prime, materiale, combustibili şi energie, deci creşterea gradului de prelucrare a produselor şi îmbunătăţirea continuă a parametrilor calitativi sunt factori cheie ai competitivităţii produselor româneşti pe pieţele externe. Priorităţile trimestrului II, ca o continuare firească a celor din primul rămîn: producţia fizică şi exportul. Şi este necesar ca toate acţiunile organelor şi organizaţiilor de partid, de sindicat, U.T.C. să fie orientate, într-o coordonare unitară, acestui scop: păcălire! — Autorul (1935— 1956) poeziei „Păcăliri şi Tîndălici“ — Prefix; 4. Răsunet, vîlvă (fig.) — A enerva; 5. Un teu şi un raportor! — Leziuni — Se păcălesc între ei, de 1 aprilie, la şcoală (sing.); 6. Raţional — Recuzita păcălelilor (sing.); 7. Sînt rebuturi! — A selecţiona — Afară din joc. Ce?!; 8. Hîrtii de valoare — Sîmbure de piersică! — Luat la mijloc !; 9. Insulă în Oceanul Pacific — Susţin roţile; 10. Esenţă de brad! — Prefix pentru urechi — A păcăli; 11..........lui Păcală“, volum de Petre Dulfu, în care snoavele mucalitului personaj au văzut pentru prima dată lumina tiparului în 1894, fiind reeditată de atunci în zeci de ediţii (neart.) — Păcăleală. Dicţionar: ETO AMI. OTI. ADAM STOICA Ri I cu sp Ghei Hui CU\ 0E an, pe Comsil câni s ce nn în Iuntele t rea aip pensai câni. A giazinuţi ! as eme de cla lă din 00 Coopei resti , Covăsi meni în acti aduc stan ţi£ depăşi plan, este fi nuarie tivul şi-a îi propoi secţia pumi pentru cu 13’ timpii Din xistă cadru] ■ve un sub preria a fost porţie telieri sută, sută, paraţită etc 01 mierih din o zăuluirea r .Visat Script fost I radioi grami radio cărții, tivita clu. Ionul r 21,10 P nel 1 rect: 1 MIE