Cuvîntul Nou, aprilie 1982 (Anul 15, nr. 3168-3193)

1982-04-01 / nr. 3168

ANUL XV, Nr. 3168 ORGANIZAŢIILE DEMOCRAŢIEI ŞI UNITĂŢII SOCIALISTE IN ACŢIUNE Condiţia succesului? Sprijinul şi îndrumarea permanentă de către organizaţia de partid Organizaţiile democraţiei şi unităţii socia­liste din Tîrgu Secuiesc obţin rezultate re­marcabile in activitatea de mobilizare a oa­menilor muncii in diferite acţiuni iniţiate de Comitetul orăşenesc al O.D.U.S., de Consi­liul popular orăşenesc, sau de comitetele O.D.U.S. din întreprinderi, instituţii şi car­tiere. Ca Comitetul orăşenesc de partid ni s-a recomandat să ne adresăm pentru a afla în amănunt ce acţiuni se află pe agenda de lucru a acestor organizaţii, preşedintelui Co­mitetului orăşenesc al O.D.O.S., dr. Szabó Zoltán „om foarte muncitor, competent şi inimos“. L-am găsit pe dr. Szabó, la locul de mun­că, adică in laboratorul de epidemiologie al oraşului, unde ne-a acordat cu amabilitate minutele necesare unei scurte convorbiri. — Prima realizare a fost, după părerea mea, că am reuşit să facem­­ca cifrele rapor­tate să corespundă cu cele reale. — Cum adică ? — Vedeţi, Tîrgu Secuiesc este un oraş cu industrii tînără. Or, în întreprinderile noi fluctuaţia de personal muncitor este mult mai mare decît în cele mai vechi. Am con­statat acest lucru pe teren. La fabrica de con­fecţii sau la întreprinderea mecanică mişcă­rile de cadre sunt mult mai mici decit la în­treprinderea de izolatori, sau pe şantierele de construcţii. Cu sprijinul Comitetului oră­şenesc de partid şi în special al tovarăşului Varga Antal, preşedintele Consiliului orăşe­nesc al F.D.U.S., am reuşit să stabilim pre­cis numărul membrilor O.D.U.S., care au carnete de membru. Astfel la sfîrşitul anului 1931 aveam 4.435 membri. Şi de pe această bază am pornit la alegerea noilor comitete O.D.U.S., conţinuînd activitatea de întărire numerică a organizaţiilor noastre. — Este, intr-adevăr, un lucru bun. Ce alt­ceva aţi mai întreprins? — Acţiuni In scopul îmbunătăţirii calităţii produselor, realizării de economii la materii prime, materiale, combustibili şi energie, uti­lizării materialelor refolosibile, autoaprovi­­zionării, bunei gospodăriri şi înfrumuseţării oraşului. De altfel, noi ne-am stabilit obiecti­vele pe trei categorii: în producţie, la locul de muncă: calitate, economie, bu­nă gospodă­rire; la domiciliu: înfrumuseţare, autogospo­­dărire şi autoaprovizionare, colectare de ma­teriale refolosibile ; învăţămînt, informare şi învăţămînt politic, învăţămînt profesional. — Mai concret. — La întreprinderea mecanică, de exem­plu, inginerii şi tehnicienii, membri ai O.D. U.S., au fost mobilizaţi în reproiectarea u­­nor linii de fabricaţie în scopul creşterii pro­ductivităţii muncii, realizării unor economii de materiale, de energie şi îmbunătăţirea ca­lităţii produselor. Tot la întreprinderea me­canică, ca şi la cea de izolatori şi de confec­ţii, am reuşit să mobilizăm colectivele în fo­losirea intensivă a materialelor refolosibile etc. La domiciliul fiecăruia , recuperarea­­me­talelor şi a celorlalte materiale refolosibile nu mai are caracter sporadic, ci a devenit o acţiune permanentă. In cadrul adunărilor C.D.U.S. cetăţenii fac propuneri foarte bune. De pildă, acum organizăm colectarea tuturor materialelor „uitate" de I.J.C.M. prin subsolu­rile tehnice ale blocurilor. Odată cu sosirea primăverii desfăşurăm o activitate intensă, în sensul ca fiecare palmă de pămînt să fie lucrată, ca fiecare gospodărie, care are posi­bilitatea­ să cultive legume, zarzavaturi şi să crească porci, păsări, iepuri de casă, contri­buind astfel la realizarea planului de autoa­provizionare. De asemenea, în Tîrgu Secu­iesc va începe şi în această primăvară „Lu­na curăţeniei“ ... In învăţămînt şi activitatea politico-ideo­­logică, am dezbătut pe larg cele mai recente documente de partid şi de stat, cuvintările tovarăşului Nicolae Ceauşescu. De asemenea, am desfăşurat şi desfăşurăm o activitate sus­ţinută pentru mobilizarea membrilor O.D. U.S. la viaţa culturală a oraşului. De exem­plu, la corul Casei orăşeneşti de cultură, care activează cu rezultate bune în cadrul Festi­valului naţional „Cintarea României“. V-am relatat doar cîteva exemple din mul­titudinea de aspecte ale activităţii organiza­ţiilor noastre care, potrivit menirii pe care le-a dat-o iniţiatorul lor, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, asigură un prielnic cadru organi­zatoric, pentru ca toţi cetăţenii din Tîrgu Se­cuiesc să participe la viaţa socială şi econo­mică a patriei noastre socialiste. GHEORGHE POPIŢA . Astăzi, la ora 18, in sala de marmură a Casei de cul­tură a sindicatelor din Sfîntu Gheorghe, se deschide cea de-a doua expoziţie de artă plastică realizată de elevii claselor de pictură ale Liceu­lui de filologie-istorie din municipiul reşedinţă de judeţ. @ Ansamblul artistic „Doi­na" al armatei prezintă, as­tăzi la ora 19, pe scena Ca­sei de cultură a sindicatelor din Sfîntu Gheorghe, specta­colul literar-muzical-coregrafic „Cîntă ţara primăvara“. In spectacol Ion Bogza şi Maria Băraru! (P.S.) . La Şcoala populară de artă din Sfîntu Gheorghe se deschide vineri, 2 aprilie a.c., o expoziţie de artă populară realizată de elevii claselor de profil. După vernisaj are loc o audiţie muzicală susţinută de elevii claselor de pian şi vioară. (P.S.) , „Din mers ...", se inti­tulează recitalul de poezie an­tirăzboinică prezentat vineri, 2­­aprilie, la ora 19, în sala mică a Casei de cultură a sin­dicatelor, de un colectiv de recitatori de la I.M.A.S.A. (P.S.) . Începînd de astăzi şi pî­nă duminică, echipa de bas­chet feminin Carpaţi C.S.S. Sfîntu Gheorghe participă la cel de-al patrulea turneu al întrecerii grupei 7—12, care se desfăşoară la Satu Mare. înaintea turneului, clasa­mentul acestei grupe se pre­zintă astfel : 7. Progresul Bucureşti 48 p., 8. Crişul Ora­dea 47 p., 9. C.S.U. Prahova Ploieşti 46 p., 10. Voinţa Bra­şov 45 p. 11. Mobila C.S.Ş. Satu Mare 43 p. şi 12. Carpaţi C.S.Ş. Sfîntu Gheorghe 25 p. în ziua inaugurală vor a­­vea loc meciurile : Progresul Bucureşti — Carpaţi C.S.S. Sfîntu Gheorghe, Voinţa Bra­şov — C.S.U. Prahova Ploieşti şi Crişul Oradea — Mobila C.S.Ş. Satu Mare. (GH. BR.) PROGRAMUL TV DUMINICA, 4 APRILIE Programul 1 8.00 Admiterea în învăţă­­mintul superior tehnic şi a­­gricol (consultaţii) ; 8.40 Omul şi sănătatea ; 9.00 De strajă patriei ; 9.30 Bucur­ile muzi­cii ; 10 00 Viaţa satului; 11,45 Lumea copiilor; 13.00 Telex; 13.05 Album duminical; 17,25 Imagini din R.P. Ungară ; 17.50 Pagini din commia ci­nematografică românească „Bucureşti“ ; 18,20 De la Is­tanbul la Kirikkala (reportaj); 18,40 Micul ecran pentru cei mici ; 19,00 Telejurnal ; 19,25 „Cîntarea României“, judeţul Călăraşi ; 20,35 Film artistic­­ „Regăsire“ (producţie a studi­ourilor americane); 22,20 Te­lejurnal. Sport; 22,35 Studioul muzicii uşoare. Programul 2 13,00 Concert de prînz; 14,00 Anunţuri şi muzică ; 14,10 Clubul tineretului; 14,50 Desene animate; 15,15 Teatru comentat : „Mizantropul dom­nului Moliere“. (Comedie, de Dumitru Solomon); 17,00 Se­rată muzicală TV.; 19,00­ Te­lejurnal; 19,25 Teledrama; 19,55 Serată muzicală TV. (conti­nuare) ; 21,15 Muntele galben (Film documentar) ; 21,35 Mu­zică de jazz de pretutindeni; 22,20 Telejurnal. Sport; 22,35 Varietăţi .. . Varietăţi. LUNI, 5 APRILIE Programul­­ 15,00 Emisiune în limba ma­ghiară; 17,50 1001 de seri ; 18,00 închiderea programului; 20,00 Telejurnal; 20,25 Actua­litatea economică ; La zi în agricultură; 20,45 Pentru curtea și grădina dumneavoas­tră ; 20,55 Rapsodii de primă­vară — Melodii populare ; 21,10 Cadran mondial; 21,35 Roman-foileton : „La Barraca“ (Episodul 4); 22,20 Telejurnal. Programul 2 15.00 Cenacluri ale tinere­tului ; 15,30 Vaduri in Car­­paţi (documentar); 16,00 Flori de cîntec românesc — Melodii populare; 16,30 Lumea con­temporană şi confruntările de idei; 16,55 Mugurel de primă­vară — Melodii îndrăgite; 17,50 1001 de seri; 18.01 în­chiderea programulu; 20 00 Telejurnal; 20.25 l­a început de săptămînă; 21,25 Vocaţii ti­nere în satul natal (reportaj); 21.40 Treptele afirmării; 22,20 Telejurnal. MARŢI, 6 APRILIE Programul­­ 11.00 Telex ; 11,05 Admite­rea în treapta a H-a de liceu (consultaţii) ; 11.25 Roman­foileton : „La Barraca“. (Epi­sodul 4); 12.10 Cadran mon­dial; 12.35 Pentru curtea şi grădina dumneavoastră: 12.45 Muzică uşoară; 13.00 închide­rea programului; 16.00 Telex; 16.05 Viaţa şcolii; 16.25 O viaţă pentru o idee : Carol Davilla (1820-1884); 16.45 Clu­bul tineretului; 17.25 Tribuna experienţei; 17.50 1001 de sceri; 18.00 Închiderea pro­gramului; 20,00 Telejurnal ; 20,25 Actualitatea economică ; 20,45 Forum politico-ideologic; 21,10 Seară de operă : „Nun­ta lui Figaro“, de Mozart (se­­lecţiuni); 22,20 Telejurnal. Programul 2 20,00 Telejurnal; 20,25 La- 16,00 1 6,20 2 nedoar Orches Bistriţa Report: ram un tival o ziua 17,40 1 17,50 1 hhidere Realizarea exemplară a producției... (Urmare din pag. 1) cere a importului, cunoscîn­­du-se faptul că și în judeţul Covasna sunt întreprinderi ca­, ne lucrează cu materii prime din import, sau care, intr-un fel sau altul, utilizează mate­riale, scule etc., procurate tot de peste hotare. De aceea, a­­plicarea de noi tehnologii pen­tru prelucrarea resurselor se­cundare refolosibile rezultate la Întreprinderea textilă „Ol­tul“, de reducere a consumu­lui de oţel de scule la între­prinderea de maşini-agregat şi subansamble auto din Sfîntu Gheorghe, întreprinderea me­canică din Tîrgu Secuiesc au devenit preocupări cotidiene ale căror rezultate se regăsesc în creşterea mai accentuată a eficienţei economice. Unele restanţe din primul trimestr­u au şi anumite cauze obiective. Este adevărat că întreruperile de curent electric au condus la nerealizări de producţie, dar tot atît de adevărat este că şi unele minusuri in apro­vizionarea tehnico-materială au generat, la rîndu-le, minu­suri, cu efecte negative asu­pra eficienţei şi onorării con­tractelor economice. Iată de ORIZONTAL : 1. Păcăleli ; 2. De-ale lui Păcală — Mare maestru; 3. Capo Dustria ! — Personaj din piesa „Păcală“, de Horia Furtună; 4. Rîvne — Hazul lui Păcală; 5. Diminutiv feminin — Joacă în piesa „Năzdrăvăniile lui Păcală“, de Letiţia Popa (fem.) ; 6. Prenu­me bărbătesc — Rizic! — Naiv! ; 7. Stînjenei; 8. Un ves­tit păcălit rămas fără coadă (pl.) — Păcăleală; 9. Teodor (fam.) — Gust; 10. Servește la împachetat — In reluare; 11. Haină — Păcală, ajuns de po­veste — Figură centrală! ; 12. Una bună de-a lui Păcală — Tîndală pentru Păcală. VERTICAL: 1. Regizorul filmului „Păcală“ — Păcălit de-a binelea; 2. A păcăli­t Compozitorul care a semnat partitura muzicală la comedia „E Păcală, nu-i Păcală“, de Ştefan Tita; 3. In final, e­l pe pîrghiile de acţiune în ca­drul mecanismului economico- U nanei­ar devin operante de la nivelul fiecărui loc de muncă pînă la nivelul consi­liului oamenilor muncii care trebuie să ia deciziile ce pri­vesc soarta producţiei. Ritmi­citatea producţiei nu poate fi permanentizată decît într-un cadru organizatoric bine în­­­ chegat, cu asigurarea, sub toate formele posibile, a dis­ciplinei. Asigurarea tuturor condiţiilor pentru introducerea cit mai rapidă a măsurilor care privesc tehnologiile avan­sate ce conduc la diminuarea şi mai accentuată a consumu­rilor de materii prime, mate­riale, combustibili şi energie, deci creşterea gradului de pre­lucrare a produselor şi îmbu­nătăţirea continuă a parame­trilor calitativi sunt factori cheie ai competitivităţii pro­duselor româneşti pe pieţele externe. Priorităţile trimestru­lui II, ca o continuare fireas­că a celor din primul rămîn: producţia fizică şi exportul. Şi este necesar ca toate acţiu­nile organelor şi organizaţii­lor de partid, de sindicat, U.T.C. să fie orientate, într-o coordonare unitară, acestui scop: păcălire! — Autorul (1935— 1956) poeziei „Păcăliri şi Tîn­­dălici“ — Prefix; 4. Răsunet, vîlvă (fig.) — A enerva; 5. Un teu şi un raportor! — Le­ziuni — Se păcălesc între ei, de 1 aprilie, la şcoală (sing.); 6. Raţional — Recuzita păcă­lelilor (sing.); 7. Sînt rebuturi! — A selecţiona — Afară din joc. Ce?!; 8. Hîrtii de valoa­re — Sîmbure de piersică! — Luat la mijloc !; 9. Insulă în Oceanul Pacific — Susţin ro­ţile; 10. Esenţă de­ brad! — Prefix pentru urechi — A pă­căli; 11..........lui Păcală“, vo­lum de Petre Dulfu, în care snoavele mucalitului personaj au văzut pentru prima dată lumina tiparului în 1894, fiind reeditată de atunci în zeci de ediţii (neart.) — Păcăleală. Dicţionar: ETO AMI. OTI. ADAM STOICA Ri I cu sp Ghei Hui CU\ 0­E an, pe Comsil câni s ce nn în Iun­­tele t rea aip pensai câni. A giazin­uţi !­­ as eme de cla lă din 0­0 Coopei resti , Covăsi meni în acti aduc stan ţi£ depăşi plan, este fi nuarie tivul şi-a îi propoi secţia pumi pentru cu 13’ timpii Din xistă cadru] ■ve un sub p­rer­ia a fost porţie telieri sută, sută, paraţi­tă etc 0­1 mierih din o zăului­re­a r .Visat Script fost I radioi grami radio cărții, tivita clu. Ionul r 21,10 P nel 1 rect: 1 MIE

Next