Cuvîntul Nou, iunie 1983 (Anul 16, nr. 3530-3555)

1983-06-01 / nr. 3530

ANUL XV­, Nr. 3530 ??!la mulţi an­­, copii ai D­ aţi-mi voie să fiu fericit astăzi ; daţi-m­ voie să uit cifre şi statistici despre ne­norocirile prin care trec copiii lumii ; daţi-mi voie să mă gindesc doar la copiii fe­riciţi ai patriei mele, să fiu fericit astăzi, de Ziua copiilor mei, de Ziua copiilor voştri, de Ziua tuturor copiilor Pămîntului, chiar dacă timpul mohorît va şterge repede urmele de­senelor pe asfalt, chiar dacă nu vom reuşi să facem astăzi absolut tot ce-am­ fi vrut. Şi cine nu ne-am gîndit să facem noi de Ziua Copilului ... E ziua lor la fel cum e ziua noastră, a ce­lor care-i creştem, a celor care-i învăţăm să vorbească şi să se bucure, să cînte, să se joace, să fie oameni. Bucuria lor, cîntecul lor sînt bucuria şi cîntecul nostru ; durerea şi lacrima lor sînt durerea şi lacrima noastră, şi-aşa va fi cit vom trăi, pentru că viaţa lor este viaţa noastră. Sărbătoarea lor, a copiilor patriei, se pe­trece cu gesturi, cuvinte şi fapte frumoase. Sărbătorim Ziua Internaţională pentru Apă­rarea Copilului cu acelaşi mare suflet cu care le veghem copilăria fericită, existenţa lipsită de griji. România este o ţară în care copiii trăiesc, învaţă şi se joacă fericiţi, în pace şi bunăstare. Somnul lor liniştit, viaţa lor fericită sunt vegheate de bărbaţii şi fe­meile patriei. Pentru că viitorul lor este şi viitorul ţării, mintea şi braţele lor sănătoase vor face ceea ce noi n-am mai avut vreme să facem. Cu gîndul curat şi inima mereu lingă voi, cu bucuria şi nostalgia pe care zîmbetul vos­tru ni le strecoară în suflet, vă urăm, dragi copii, o viaţă senină şi fericită, luminată veş­nic de soarele păcii. LA MULŢI ANI, copii ai Planetei Albas­tre ! Să fiţi fericiţi într-o lume pe care va trebui s-o faceţi mai bună decit am izbutit noi s-o facem !... DUMITRU MANOLACHESCU cAib­ă sloc,! Demni comunişti de miine Sărbătorim astăzi, conform tradiţiei şi pe cele mai tinere vlăstar­e ale patriei noastre, pe purtătorii cravatelor roşii cu tricolor. Prin întreaga sa activitate, generaţia de miine a patriei noastre, dovedeşte că este urmaşă de nădejde a înaintaşilor săi. Exemple ne­numărate vin să confirme a­­ceastă dorinţă a pionierilor, ei pr­egătindu-se pe toate planu­rile pentru a deveni, miine, demni comunişti. în cadrul unităţilor şi detaşamentelor de pionieri, copiii îşi formează încă de-acum o solidă şi di­versificată pregătire teoretică şi practică. Iată doar cîteva pilde ale modului cum pionie­rii înţeleg să se pregătească pentru viaţă: întrecerea cu caracter na­ţional „Tot înainte“ a mobi­lizat, practic, întreaga „sufla­re“ pionierească în cadrul fa­zei de masă ce s-a încheiat în preajma aniversării creării partidului. Acum continuă fa­zele pe localităţi ce vor fi ur­mate de faza judeţeană al că­rei punct final va fi pus cu prilejul zilei de 23 August. Dar, educaţia politică, patrio­tică nu se realizează doar prin această întrecere, în ca­drul acţiunilor „Tinereţea u­­nui erou“ , consacrată cu­­noaşter­ii vieţii şi activităţii r­evoluţionare a celui mai iu­bit prieten al copiilor, tova­răşul Nicolae Ceauşescu — sau „Patrie comună, ţară de eroi“, ei aprofundează cunoş­tinţele însuşite în orele de şcoală privind istoria patriei, realizările remarcabile obţi­nute de poporul nostru in a­­nii construcţiei socialişti3. Nu- Mesaj de 1 iunie Voi oameni care faceţi în uzine gloanţe şi carabine, fabricaţi mai bine creioane pentru ca toţi copiii lumii să scrie PACE. In loc de bombe faceţi pîine albă şi gustoasă. In loc de tancuri, şcoli mari şi spaţioase. In loc de durere, faceţi cum ştiţi bucurie, fericire, PACE şi LIBERTATE pentru popoare ! RODICA RAŢULEA, cl. a V-a, Şcoala Generală Intorsura Buzăului meroasele întîlniri cu per­so­­nalităţi ale vieţii econom­ice, culturale şi politice, vizitele întreprinse în diferite muzee din judeţ, ca şi la Bucureşti sau Doftana, permit o mai bu­nă cunoaştere a prezentului şi trecutului nostru istoric. în formarea personalităţii pionierilor accentul se pu­ne pe educaţia pentru muncă şi prin muncă, plecînd, bineînţeles, de la o cit mai bună îndeplinire a principalei lor îndatoriri — învăţătura. De asemenea, prin activitatea în cadrul cercuri­lor de cr­eaţie tehnico-aplica­­tivă, ei reuşesc să îmbine în mod superior cunoştinţele teoretice cu cele practice. Ac­tivitatea practică a pionieri­lor se materializează şi în e­­fectuarea unor acţiuni de muncă patriotică şi este demn de relevat faptul că organi­zaţia judeţeană şi-a pr­opus ca, în cinstea Zilei pionierului să-şi îndeplinească angaja­mentul la acest capitol în proporţie de 75 la sută. Acţiunile pentru ocrotirea mediului înconjurător a de notat că iniţiativa pionierilor covăsneni de a organiza con­cursul „Pro natura" a căpătat în acest an un caracter na­ţional­­, cele turistice, cul­turale şi sportive vin să com­pleteze larga paletă de preo­cupări ale purtătorilor crava­tei roşii cu tricolor, fiind tot atâtea modalităţi de a se pre­găti temeinic pentru viaţă, pentru o viitoare activitate productivă, utilă societăţii. Manifestări consacrate zilei de 1 iunie , în municipiul Sfîntu Gheorghe, în parcul oraşului, ziua de 1 iunie va fi sărbă­torită prin concursuri de biciclete, trotinete şi tricicle­te, un concurs de desene pe asfalt (la ora 16), iar pe sta­dionul din cartierul Simeria va avea loc, la or­a 17, un spectacol literar-muzical-co­­regrafic organizat în cinstea Zilei Copilului. Spectacolul va cuprinde un montaj literar, dansuri moderne, gimnastică ritmică, precum şi o paradă a modei pentru cei mici -orga­­nizată în colaborare cu Ma­gazinul Universal „Şugaş" din Sfîntu Gheorghe. (M M.) 9 O manifestare deosebită va avea loc la Casa de copii preşcolari din oraşul Tîrgu Secuiesc: reprezentante ale comitetelor de femei din ma­joritatea localităţilor judeţu­lui vor înmîna acestor copii , daruri de ziua lor. Gesturi, cuvinte şi fapte frumoase ... (M.M )0 Astăzi, pe scena de Cultură din Intorsura Bu­zăului ar­e loc un spectacol dedicat Zilei Internaţionale pentru Apărarea Copilului, ai căr­ui protagonişti sunt elevii şi pionierii şcolii generale din localitate. Vor fi prezentate un montaj literar-artistic, dans cu temă, o dramatizare după „Amintiri din copilărie“, de Ion Creangă. Nu vor lipsi cîntecele şi dansurile popu­lare româneşti. La realizarea acestui spectacol un aport deosebit l-au avut dr. Maria Voinea şi Elena Baniţă, secre­tar al Comitetului Orăşenesc al U.T.C. J.N.) . La Micfalău are loc un concurs de trotinete şi trici­clete pentru şoimii patriei, cros şi biciclete pentru pio­nieri şi elevi; manifestarea este organizată de catedra de educaţie fizică a şcolii din comună. Astfel de manifestări au loc şi la Aita Mare şi Aita Medie, ca, de altfel, în toate oraşele şi comunele ju­deţului. (GH. BR.) Casei „Copiii lumii vor pace!“ Ilustraţie de IOSIF BENE Juriul Festivalului Naţional „Cîntarea României“ a de­semnat şi laureaţii din rîndul celor mai mici artişti amatori — pionierii. Distinşi cu pre­miul I au fost formaţiile de blockflöte şi muzică ve­che, ambele de la Şcoala Generală nr. I Sfîntu Gheor­ghe, formaţia de instrumente populare din Brăduţ, grupul vocal de muzică uşoară şi formaţia de dansuri populare (fete) ale Liceului Economic din Sfintu Gheorghe, soliştii de dansuri populare Nagy Ildikó şi Vajda Levente, formaţiile de dansuri populare fete şi băieţi, toate de la Casa Pio­nierilor şi Şoimilor Patriei din Sfîntu Gheorghe. Premiul II a fost obţinut de taraful Şcolii Generale nr. 1 Sfîntu Gheorghe, formaţia de dansuri populare mixte de la Barcani, formaţia de dansuri populare băieţi de la Bodoc, ionieri laureaţi teatrul de păpuşi din Zăbră­­tău, recitatorii Mona Stauble (Intorsura Buzăului) şi Fe­­rencz Loránd (Tîrgu Secuiesc), montajul literar al Şcolii Ge­nerale din intorsura Buzău­lui, soliştii vocali de muzică uşoară şi folk Carmen Ti­­mofte (Sfîntu Gheorghe) şi Anca Isăilă (Intorsura Buzău­lui), formaţia de jocuri mu­zicale a Şcolii Generale nr. 3 Covasna şi cea de dansuri populare mixte a Casei Pio­nierilor şi Şoimilor Patriei din Sfîntu Gheorghe. In sfîrşit, premiul III a fost obţinut de corul de voci e­­gale şi soliştii instrumentişti de muzică cultă Tajti Gyön­gyvér de la Şcoala Generală nr. 1 Sfîntu Gheorghe, grupul coral cameral din Brădet, fan­fara din Reci, colectivul de obiceiuri populare al Şcolii Generale din Intorsura Bu­zăului, de la Casa Pionierilor şi Şoimilor Patriei din Co­vasna şi recitatoarea Adám László de la Casa Pionierilor şi Şoimilor Patriei din Sfîn­tu Gheorghe. Dar noi vrem flori... Oricărui prunc jocul cu mingea ii e drag, îl înconjoară-n bucurie goana printre flori şi-i este cald murişul mamei ce-l aşteaptă-n prag, lumina soarelui îl scaldă îl scaldă-n viaţă şi culori ... Şi trilul ciocîrliei, şi foşnetul de frunze, şi săniuţa iernii, şi ora de citire şi socotitul ... Dar sínt — căci sínt ! — şi... ei — cum să-i numim ? — aceia, ce vor s-arunce şi să prăvale-n trombe tot ce-i frumos, şi viu, şi cald, s-aprindă vor scînteia, ce va să nimicească albastra mingea-a globului în ucigaşele lor bombe ... Dar noi vrem flori, şi pruncii să se joace cu mingea-n parcurile lumii ... Vrem ! VASILE ARTENIE CUVÎNTUL I: Pro 16,00 Tele­contemporan Să rezolvăm bleme de m; VIII-a); 16,11 17,00 Civicar­gile noastre! în acţiune; serile dv.;­­ tragerii Pr Popasuri ital­iar; 17,00 10 Telejurnal;­­ în România, mentar; Spei dicat Zilei „ Film artistic lor“. Premie lejurnal. Pro 20,00­ Telej na şi ec.­­.nu le socialiste; nar de oper; „M“ (II); 22. Sfîntu G1 MICUL LC glez, în culoi 18, 20; LUX CARE LOCI reean, în cu Ii 17,30, 19,30; 8 MAI: DE­SPRE DRAC sovietic în­­ 16, 18,'­. V, C­RIA: COMBI bulgar, în cu 19; Baraolt : TURA; CURI ȘAPTE SPEI sovietic, în c prindere. Din parate expus aprecieri na vind cu sala­­ta de peşte, ■ crap cu verd varză, chiftel louri din pe­­la rus ş.a. „5 sei“, respectiv a găzd' 't e.v ră de p.de (9,45 lei porţi fiecare zi. (R.l • E.J.T.L. Sfîntu Gheori cunoştinţa pu că începînd c nie a.c., staţia rii, din faţa C C.M. va fi ir Şcolii, în fata diale FORTU1 0 La Mag£ „Şugaş“ din S s-au pus în­­ fiert sub preş „Kukta“, obţir de mărfuri in R.P. Ungară, tămînii trecut şi contivţ'^sle termagazi­re c R.P. Bulgaria gazinul Unive derula şi în ^ de mărfuri cu lare din R.P. Polonă şi R.P. du-se o serie exclusivitate. (Urc

Next