Cuvîntul Nou, septembrie 1983 (Anul 16, nr. 3608-3633)
1983-09-29 / nr. 3632
ilitatea în eco- \ In lumina aurie a acestui scorama; 20,50 îsfîrșit de septembrie, „polul realitate; 21,35/frigului“ - întorsura Buzău, . . . llui — ţine să.și dezmintă re_ie oameni (co- ^numeie . £ cald, e soare, e o vie inumană, i forfotă neîntreruptă pe străziudiourilor ca- ’le spre care privesc de peste Ritmuri mazi- 'farduri «*» de aur ai merellor, numai bune de cules. ejurnal (partial 1 ),a Consiliul popular orăşe. nesc, e pustiu. Nici măcar „ne- * ț nea Niţu“, omul pe care de mulţi ani îl ştiu lingă telefon,nu este „la post“. Intrrun tiru«„ 20,20 A- ^ ziu apare primarul, tovarășul 'ană. 20,35 Te- (Constantin Trifan, nu prea on. 2105 Concur- •tuziasmat de perspectiva unui “ ’ . . iinterviu : m °nirea l — Dac-ați sti cîtă treabă a_ ,i; 22,30 Tele- vemi...% \ — Știu. Dar ce treabă ? Un.ide sînt oamenii ? ? — Pe cîmisia cartofi. 1 — Și lucrătorii consiliului i popular i — Tocmai ei. Mai ales ei. I Ii găsiţi de cu zori pînă-n noapte pe lotul de 30 de ani I al consiliului popular. — Mai puţin primarul. ' Primarul, vine de^acolo ,L— priviţi palmele ! — şi se iintoarce peste zece minute tot IX, 16 io /an 'acolo. Un telefon urgent şi gata, înapoi la treabă. — Totuşi, citeva cuvinte ... — Despre ?... — Cum staţi cu planul ? fără să caute prin catastife, punctează scurt. — Producţia marfă industrială realizată pe primele două decade în proporţie de 103 la sută, iar cea netă cu 107 la sută. Asta pe oraş. De ci----------------------------------------- CARNET, DE REPORTER Toamna întorsu reaua falcat: U.F.E.T. — marfă 100la sută, netă 105 la sută ; „Arta populară" — marfă și netă 115 la sută. întreprinderea de Piese pentru Tractoare: ambii indicatori cu 100 la sută. Planul de investiţii, realizat integral, chiar cu uneledepăşiri la I.P.T. Cata ?. — încă am cuvînt. Sînteţi doar oraş agroindustrial, nu? — S-au recoltat cartofii pe circa 70 la sută din suprafaţa cultivată. Merge tare greu din cauza pămîntului, care e tare. Se recoltează, în continuare, porumbul şi în curînd se vor începe arăturile de toamnă pe cele 800 hectare planificate. — Ce veţi semăna, griu ?r— Nu. In această toamnă nu vom semăna grîu. Adică nu vor semăna oamenii. S-au dezobișnuit să semene grîu. Vom face tot noi începutul pe un lot experimental al consiliului popular . Vom cere ajutor de la specialişti, să ni se dea sărbinţă potrivită climei noastre mai aspre şi sunt convins că vom face treabă bună. Nu, nu e o simplă figură , de stil că nn titlul de oraş agroindustrial, agro are şi va avea încă o pondere însemnată. Animaţia străzilor, căruţele ce poartă spre hambare rodul bogat al acestei toamne de aur, mulţimea oamenilor ce muncesc pe ogoarele care pe alocuri ajungpînă în inima oraşului, confirmă cuvintele inimosului şi neobositului prim gospodar al oraşului de la poalele Ciucaşului... GHEORGHE POPIŢĂ INFORMAŢII Clubul Sportiv Muncitoresc , in culori, Isfîntu Gheorghe organizează 1, 20. Covasni: e un curs de gimnastică de în- DIN ACTIV- 1 treţinere pentr o femei. Cursul iese, în culori, se va deschide pe data de 15 octombrie. înscrierile se primesc pînă la 13 octombrie, la Sala sporturilor din Sfîntu Gheorghe. Cursurile vor fi ţinute de un cadru de specialitate. (GN. cit.) • Automobiliştilor le recomandăm să-şi procure Harta turistică automobilistică a României. Ea se poate procura de la Filiala Judeţeană a A.C.R. Preţul este de 12 lei. . (Urmare din pdt 1) 1 lei se execută lucrări de rezistenţă, zidărie, sudură, de 5 dulgherie şi tencuieli, că blo- I cui are trei tronsoane, două --------------- I cu cîte şapte etaje, unul cu şase, efectivul de forţă de 1 „ 1 muncă existent nu este inmăsură să asigure ritmul .,05 Universul activității cerute, acel ritm Film serial. 1 care să permită celor de ul 4 (color). 1 k* LJ.C.M. să pună punct _.___. 1 construcției la termenul . . .r*J fixat. E nevoie, în primul (color) lo,30 ^ rîndi dfi mai mulți zidarii în. fonogra n pi o- , trucjt s-a trecut deja la tencu- K) Telesport; ' ieri (un nivel e aproape gata tineretului; ' în interior). Volumul lucrări- 1 (parţial co- V întărirea efectivului de muncitori Disciplina în muncă lor care mai sînt de executat, ca şi timpul relativ scurt rămas pînă la data predării noilor apartamente, fac necesară prezenţa pe "şantier a cel puţin 50 de" zidari, în loc de 23 cîţi sînt acum. Altfel, ritmul de înaintare va rămîne lent, chiar şi în condiţiile în care se lucrează după un program prelungit. Dacă e să ne luăm după termenul cuprins în programul de investiţii pe anul 1983, noul ansamblu de locuinţe din strada Lenin ar trebui să fie gata in luna decembrie a acestui an. L-am întrebat pe subinginerul Ambrus Imre dacă consideră că la dataindicată construcţia va putea fi pusă la dispoziţia beneficiarilor. — Cred că ne putem încadra în limitele termenului hotărît. Cu o condiţie insă, ca efectivul actual de lucrători, mai ales cel de zidari, să fie completat pînă la nivelul necesarului impus de volumul lucrărilor neterminate. Din cîte ştiu, urmează să primim întăriri imediat ce se va încheia construcţia unuia din blocurile aflate in lucru in zona Oltului a municipiului Sfîntu Gheorghe... ------- ECHIPA DINAMO CALIFICATĂ PENTRU TURUL II AL EUROPENI" careului de 16 m a şutat pu. . . . Pe stadionul „Dinamo“ din ia e SPla 9i Capitală s-a disputat manşa a terme trimiţînd balonul in irs de viteza a doua a întîlnirii dintre echi- .colţul din stingă porţii apăi din campio-, td. . pa Dinamo Bucureşti şi for- Startul din a rnaţia finlandeză KuuSysi I,alții, contînd pentru primul turn al „Cupei campionilor euro-Sfinţii Gheor- \ peni“ la fotbal. Partida sanică, 9 octom-i încheiat cu scorul de. 3—0 i concurs au- ' (o—q) în favoarea echipei Diviteză dotat cu namo care, învingătoare şi în al judeţului I primul joc (cu 1—0), se caliva a- i fică pentru turul II al comstrada ' petiţiei. .ii, stra- ) După o repriză egală, foţia*a. baliştii dinamovişti îşi valo..ada Spitalu- , rificA superioritatea tehnică,bertăţii (jos), devin mai incisivi în atac şi renţi din în- ) se impun cu o dominare indiferite tipuri asistentă concretizată prin in- 1 Scrierea a trei goluri. Scorul „ „ . , a fost deschis in minutul 47 ■C.R., ca şi pe V . Trisme îşi pot de Movila, care din marginea raţă de Korhonen, în minutul 70, în urma unei spectaculoasecombinaţii Ţălnar — Augustin, ultimul marchează din interiorul careului majorînd scorul la 2—0. în final presiunea gazdelor se accentuează şi in ultimul minut de joc Mulţescu, reluînd din voie o centrare primită de la Orac, înscrie cel mai frumos gol al meciului," stabilind scorul final al partidei. Rezultate înregistrate în meciurile retur din turulI al Cupelor europene de fotbal (echipele subliniate se califi c CUPEI CAMPIONILOR că pentru turul următor: „Cupa Cupelor“: Dukla Praga — Manchester United 2—2; Avenir Beggen (Luxemburg)— Servette Geneva 1—5; „Cupa U.E.F.A.“: Anvers — F.C. Zürich 4—2; St. Gall (Elveţia) — Radnicki Niş 1—2; Inter Bratislava — Rabat Ajax (Malta) 6—0; Lokomotiv Leipzig — Girondins Bordeaux 4—0. După un meci dramatic, pe parcursul a 120 de, minute şi după executarea loviturilor de la 11 m. Hajduk Split — Universitatea Craiova 4—1. —Sturm Graz — Sportul studenţesc 0—0. In ziarul nostru de mîine vom relata mai pe larg despre celelalte competiţii. (Urmare din pag. 1) i\Qr comparativ cu cei livraţi pentru ingrăşătorii. In ce priveşte situaţia realizării efectivului de bovine, in inopiciuul de faţă noi avem un nun ru: animale care depăşeşte cet 30 de capete efectivul planificat pentru finele anului. Spuneţi-mi, vă rog, beneficiază cumva C.A.P. Chilieni de condiţii mai favorabile de creştere şi îngrijire a animalelor comparativ cu alte unităţi agricole ?— Eu zic că nu. Dimpotrivă, adăposturile noastre ,sînt vechi, în sistem gospodăresc, în care atit furajarea, cit şi scoaterea gunoiului se fac manual, doar alimentarea cu apă se realizează cu adăpători cu nivel constant. De asemenea, suprafaţa de păşune şi fîneaţă de care dispunem, raportată la efectiv, nu cred că este mai mare decit a majorităţii celorlalte C.A.P. ' — Căror factori se datoresc, deci, realizările dumneavoastră ? — în primul rînd, asigurării bazei furajere. Dar nu numai cantitativ, ci şi calitativ. Astfel, atit in anul trecut, cit şi în acest an am reuşit să depozităm fin de bună calitate, aceasta pentru că am cosit la timp, nelăsindvegetaţia să îmbătrânească. Cu atenţie deosebită acordăm, de asemenea, modului în care se face furajarea. Astfel, vacile aflate în ultimele luni de gestaţie sunt furajate, diferenţii, iar celelalte sunt lotizate în funcţie de potenţialul de producţie. Totodată, în perioada păşunatului am aplicat şi aplicăm o furajare suplimentară, atit dimineaţa, cit şi seara, cu borhot de spirt şi de bere, tărîţe de grîu şi gazuri. Aici aş vrea să evidenţiez sprijinul primit din partea Direcţiei Agricole Judeţene, prin repartiţiile de borhot de bere şi tărîţe acordate, sprijin de care însă am beneficiat ca oricare altă unitate agricolă, într-o măsură direct proporţională cu rezultatele înregistrate la producţia de lapte. Aş menţiona, de asemenea că rezultatele înregistrate la capitolul natalitate se datoresc într-o măsură înaltă insă- Ts.'irtiia 'ei mai dosfăînsemnată muncii de calitate desfăşurată di mînţătorul artificial Ferenc, iiwft- "dintre -b.’âi'.s ■íósf judeţ, care înpa’ă activitatea pe baza unei evidenţe clare, la zi, efectuînd astfel însăminţările la momentul oportun, ceea ce, desigur, are o importanţă deosebită în realizarea unui procent, cit mai ridicat de glante fecunde. La aceasta contribuie insă, fără îndoială, şi starea fiziologică bună a animalelor, datorită, aşa cum arătam, furajării lor corespunzătoare. — Pentru că aţi adus vorba de lucrătorii din sectorul a cărui activitate o conduceţi, ce importantă se acordă în unitatea dumneavoastră factorului om ? —Decisivă, în ultimii doi ani noua conducere a C.A.P. a acordat o atenţie deosebită ordinii şi disciplinei în zootehnie, zilnic programul de grajd fiind controlat, pe lingă mine, de unul din membrii conducerii. De asemenea, în cursul iernii, în cadrul cursurilor agro-zootehnice, am urmărit ridicarea nivelului pregătirii profesionale a fiecărui îngrijitor. O mare însemnătate in această direcţie au avut-o, după cum am constatat, demonstraţiile practice, care auvizat aspecte concrete ale însuşirii tehnicii mulsului, ale igienei mulsului şi igienei laptelui, faţă de îngrijitorii care, nu au înţeles să respecte ordinea şi disciplina, tehnologia de îngrijire a animalelor nu am manifestat nici un fel de îngăduinţă. Aşa am reuşit ca în momentul de faţă, datorită producţiilor bune obţinute, şi evidenţ a faptului că şi oamenii sunt mulţumiţi cu cîştigurile realizate, să stabilizăm forţa de muncă. S-a ajuns astfel la înţelegerea unui adevăr simplu, dar de importanţă capitală şi anume acela că, de rezultatele muncii noastre depinde răsplata ei. Desigur, mai avem încă şi neajunsuri, pe care suntem însă hotărîţi să le înlăturăm, valorificînd din plin toate condiţiile de care dispunem pentru ca, in viitor, roadele activităţii noastre să fie si mai bune. ★ Continuă în ritm susţinut arăturile. In imagine, un aspect de la C.A.P. Cernut Foto: 11. IREN V LM ghe : AUT A 'JEN SE I. american. vla. i.iai* ' rol-15.30 , ţ "se : 8 i :NO_ 1 octombrie, ora \ețeană A.C.R., ţ colaborare cu i cia- ■ filiala iocală _______________________________ , Carnet de t juridice pen-1 VITICOLA c, Drumuri cu,' um si brelo-) . 1 Orizontal: 1. huse Pentru vitic0le _ din cauciuc^ servește la păsprelate, pre- , tratul vinului; enale necesa-J 2 Cu ea se... l botează vinul ! — Storc mus i tul din stru- Iguri; 3. Centru .. ... I viticol de linaţ.e elibera 1 ă Tecuci_ re. pe numele \nit JX,ntrU ICIV serveşte — Sora viticultorului Kiss din nuvela „La vie“ de Asztalos István — A dus departe, peste hotare, faima, podgoriilor noastre; 8. Omogenă — Varietate de struguri cu boabe mici; 7. Trecerea lor înnobilează vinul — Varietate de struguri cu boabe mări, albe sau negre ; 8. Circa (abr.) — Riu în U.R.S.S. — Orășel în Ghana; 9. Ris! — Oraş în India — Prenume feminin; 10. Monedă romană — Paznici la vie — La ieşirea din Murfatlar !; 11. Imbold (fig.) — „Vulpea cind n-ajunge la struguri zice că sunt acri“; 12. Personaj feminin din schiţa „La cramă“ de Şerban Nedelcu — Varietate destruguri cu boabe mici, rotunde, folosiţi pentru producerea vinurilor de masă. Vertical: 1. Renumit centru viticol din jud. Vrancea — încăpere la vie; 2. Oraş în Italia — Poet liric grec (560— 478 î.e.n.), despre care se spune că a murit înghiţind o boabă de strugure; 3. Strămoşii noştri, care cultivau intens viţa de vie — Prenume feminin — A nu face nimica; 4. A se înăcri, vorbind de vin; 5. „Vinul mum..poezie de Mihai Boniu“ — A furniza; 6. Lac în Irlanda — Arme primitive; 7. Dulcele „tîrg“ al Moldovei — Ilustrul autor (1880—1967) al poeziilor „Strugurele“ şi „Crama“; 8. Oboseală — Localitate în R.S.F. Iugoslavia; 9. O sută unu la romani — Uite! — întreprinderea comunală Oradea; 10. Evul mediu ! — O dată la un an (fem., pl.) — Acute!; 11. Sprijină viţa de vie — Vieţuitoare; 12. Se pune în vin— Gustul pelinului de mai (fem.). Dicţionar : ACO, AUA, LÚG, ALIM. SIRHI, AES, OPIfc REE, IRIG. G. POPA ţ vinurile sale roşii — Afară, la intrare !; 4. • 100, stare! ia mirai abil- Re,a' 1 Te ajută să-ţi T. 4, bl. 9, ț faci un rost — (2144). 1 2,3 ciorchini ! î — Localitate în Peni; 5. Se pAG 2-3