Cuvîntul Nou, aprilie 1984 (Anul 17, nr. 3791-3814)
1984-04-03 / nr. 3791
ANUL XVII, Nr. 3791 AMONIZAREA PAIELOR. Pentru ridicarea conţinutului de proteină digestibilă din paie, din vara anului 1982 a început o amplă acţiune de amonizare a acestora. Procedeul constă în injectarea amoniacului anhidru in sire de paie balotate, învelite cu folie din material plastic deasupra şi sub paie, pentru a nu permite amoniacului să intre în contact cu aerul şi umezeala din sol. Ce se realizează prin această metodă? îmbunătăţirea digestibilităţii principalelor substanţe nutritive în medie cu 15—20 la sută, creşterea conţinutului paielor in azot total; ridicarea comestibilităţii paielor cu 20—30 la sută; conservarea paielor fără infestaţii de mucegaiuri sau alte degradări; neutralizarea excesului de aciditate a raţiilor care au în conţinut cantităţi mari de siloz şi borhot. Mai trebuie spus că paiele amonizate constituie un conservant eficient in procesul de însilozare a plantelor verzi. Ce arată experienţa practică din unităţile productive? Folosite in raţia tineretului taurin la îngrăşat, paiele amonizate pot completa 20—25 la sută din necesarul zilnic al raţiei, revenind un consum pe animal de 3—5 kg. In aceeaşi cantitate se administrează şi la vacile de lapte, in funcţie de producţia de lapte ce o dau. Analizele de laborator au reliefat că valoarea nutritivă a paielor amonizate poate ajunge pină la 0,35 unităţi nutritive pe kilogram (MN/kg). în general, paiele amonizate pot fi administrate in hrana rumegătoarelor fără riscuri de intoxicaţie după ce în prealabil acestea parcurg o perioadă de adaptare de 7—10 zile. Care este efectul în producţie al paielor amonizate ? Experienţa de pină acum dovedeşte că prin utilizarea paielor amonizate se obţine o creştere a producţiei de lapte între 0,7—1 litru pe zi de la fiecare vacă furajată. Costul amonizării unei tone de paie este de 70 lei, cu această cantitate puţind fi hrănite timp de 6 zile 55 vaci la o singură masă, administrîndu-se fiecăreia cite 3 kg de paie amonizate. Cum a fost generalizată metoda? La nivelul judeţului au fost constituite trei formaţii de amonizare a paielor dotate cu utilajele necesare efectuării acestei operaţii. Oamenii care lucrează pe aceste instalaţii au fost instruiţi în mod special. Fiecare formaţie, conform unui program stabilit de direcţia agricolă judeţeană, trece prin fiecare unitate agricolă repartizată efectuînd operaţia de amonizare a paielor. Anul trecut au fost amonizate peste 35.000 tone paie. în acest an, comitetul judeţean de partid a stabilit ca imediat ce începe recoltarea cerealelor să se treacă la amonizarea unor cantităţi cit mai mari, întrucît această operaţie de amonizare dă rezultate foarte bune în condiţii de temperatură mai ridicată. UROCELUL în vederea echilibrării sub aspect proteic a raţiilor de furaje care se dau in hrana rumegătoarelor, lucru necesar datorită cantităţilor marci de nutreţuri grosiere care intră în raţii, s-a recurs la metoda introducerii in hrana animalelor a ureei retardate. Această operaţie — retardarea — este absolut necesară pentru a întîrzia descompunerea ureei care altminteri s-ar descompune în mod brusc, provocând accidente animalelor. Retardarea constă în crearea unei pelicule de amidon pe suprafaţa cristalelor de uree. Această operaţie se realizează în instalaţii speciale prevăzute cu gelatinizatoare, în care se realizează amestecul ureei cu gozuri şi tăriţe, la temperatura de 120—150 grade. Amestecul folosit la retardare: 20 la sută uree, 60 la sută gazuri valoroase şi 20 la sută tăriţe. Ureea retardată, împreună cu alte sortimente de furaje, formează un furaj concentrat proteic, care a primit denumirea de urocel. Se produc două tipuri de urocel: primar şi îmbunătăţit. COMPOZIŢIA UROCELULUI PRIMAR: 25 la sută uree retardat0 la sută tăriţe; — 5 la sută calciu; — 60 la sută celofuraj. O altă reţetă: — 5 la sută uree retardata; — 15 la sută tăriţe; — 15 la sută gazuri; — 5 la sută calciu; — 60 la suită celofurat. Valoarea nutritivă a unui kilogram de urocel primar este de 0,36 unităţi nutritive (UN), 103 grame proteină brută digestibilă la un conţinut de 800 grame substanţă uscată (SU). UROCELUL ÎMBUNĂTĂŢIT este alcătuit din: — 25 la sută uree retardată; — 10 la sută tăriţe; — 10 la sută gazuri; — 5 la sută calciu; — 5 la sută premix (Bi); — 45 La sută celofurat. Un kilogram de urocel îmbunătăţit are 0,39 M, 109 grame proteină brută digestibilă şi 800 grame SU. După ziua a opta, cantitatea de urocel administrată se va menţine în continuare la acelaşi nivel — 2 kg urocel pe zi/animal. In casai în care, din diverse motive, administrarea urocelului se întrerupe pe o durată mai mare de 24 de ore, reintroducerea lui în furajarea animalelor va trebui să fie reluată, urmînd același flux de administrare. Urocelul nu se administrează animalelor în ultimele două luni de gestaţie şi nici în prima lună de lactaţie, cum nici animalelor slabe sau cu afecţiuni parazitare cronice. Cum a fost generalizată metoda ? Pentru asigurarea necesarului de procel pentru toate unităţile agricole din judeţ în trei cooperative agricole — Cezieni, Seaca şi Balş — au fost înfiinţate trei staţii speciale pentru producerea acestui furaj concentrat proteic. Fiecare staţie are o capacitate de pină la 4.000 tone pe an şi asigură urocelul pentru unităţile repartizate ei. Producerea centralizată a urocelului elimină pericolul unor greşeli în respectarea reţetarului de fabricaţie. DROJDUIREA CIOCĂLĂILOR In vederea creşterii gradului de digestibilitate şi îmbunătăţirii proprietăţilor gustative ale furajelor grosiere s-au încercat diverse metode de preparare a acestora. Este de remarcat mai întîi de toate metoda de drojduire a ciocălăilor, metodă simplă, deloc costisitoare. Metoda conCum trebuie administrat în hrana animalelor ? Pentru a se preîntîmpina accidentele în furajarea cu uree este nevoie de o perioadă de acomodare a animalelor de 8 zile. Cantităţile introduse în raţie cresc progresiv, după cum urmează: stă în umectarea ciocălăilor măcinaţi cu o maia alcătuită din apă, cu sau fără melasă, tăriţe şi drojdie de fbere. Acest amestec se poate realiza în butoaie de lemn sau tablă, cazane sau bazine cimentate. Trebuie doar ca temperatura încăperii să fie menţinută între 20—22 grade Celsius. Din ce este alcătuită maiaua ? I — apă încălzită la 37 grade C — 100 litri; — tăriţe de grîu -140 kg; — drojdie de bere — 1 kg; — melasă (poate lipsi) — 5 kg. Total: 146 kg. Acest amestec se ţine 24 ore latemperatura de 20—22 grade, după care este diluat în proporţie de 1 la 1) sau 1/2 cu apă călduţă la 30 grade. Apoi se amestecă cu făină de ciocălăi, care a fost umectată cu o zi înainte cu apă călduţă. La o tonă de ciocălăi se folosesc 200 litri apa pentru umectare. După 24 oră de dospire a ciocălăilor cu maiaua diluată aceştia pot fi administraţi în hrana animalelor. La o tonă de ciocălăi este nevoie de următoarele Cantităţi pentru a prepara maiaua: — apă încălzită la 37 grade C — 50 litri; — tăriţe — 20 kg; ■— drojdie — 1 kg; — melasă — 5 kg (poate lipsi). Total: 76 kg. ■ In timp ce maiaua notă la dospit 24 de ore, aceasta trebuie amestecată la intervale de 2—3 ore. Scăderea temperaturii sub 20 grade Celsius în camera de doseşte ţipire încetineşte procesul de formare. Cum se administrează în hrana animalelor ? Ciocălăii drojduiţi pot fi administraţi in hrana taurinelor fie ca atare in tainul de prînz, fie in amestec cu urocel în tainul de dimineaţă. Amestecul trebuie făcut in momentul furajării. Ciocălăii drojduiţi se administrează în cantitate de 2,3 kg pe animal şi zi. Ciocălăii drojduiţi conţin 4,04 la sută proteină brută digestibilă şi 37,20 la sută SU. Cum este generalizată metoda ? Avantajele deosebite sub aspectul sporirii producţiei de lapte a determinat ca această metodă de preparare a ciocălăilor (de fapt pot fi drojduite şi alte furaje grosiere) să fie generalizată şi aplicată în toate fermele zootehnice din judeţ. Ciocălăii drojduiţi dau cele mai bune rezultate în amestec cu urocelul din cadrul unui furaj unic a cărui reţetă este pentru o vacă cu lapte: urocel — 2 kg; ciocălăi drojduiţi — 2 kg; alte furaje grosiere şi fibroase măcinate — 2 kg. SUPA PROTEICA O serie de preocupări au fost concentrate spre a se asigura utilizarea tuturor resturilor animale nevalorificate de la abatoare şi din fermele de producţie în furajarea unor categorii de animale, prin aceasta realizindu-se un adaos de proteină de origine animală în raţia zilnică, în ce constă metoda ? La 100 litri apă se adaugă 20 kg de resturi de origine animală nevalorificabile. Se fierbe amestecul intr-un cazan special amenajat. Rezultă supa proteină, care conţine 4 kg proteină digestibilă. Cum se administrează ? Supa proteică se administrează în raţia porcilor îndeosebi a celor cu anomalii de creştere sau taraţi. Pentru aceasta ea este amestecată cu 2 kg de furaj combinat, 1 kg zer şi zare, 5 la mie sare, 4 litri de apă, toate acestea pentru 1 kg de supă proteică. Prin această raţie se adaugă zilnic în hrana porcilor, suplimentar, 50 grame de proteină digestibilă. Am prezentat patru metode concrete puse la punct şi folosite pe scară largă privind valorificarea superioară a furajelor grosiere. în cadrul schimbului de experienţă au fost reliefate şi alte metode care prezintă, de asemenea, o deosebită importanţă practică pentru punerea în valoare şi a altor categorii de furaje. Aceste metode se referă la folosirea corzilor de viţă de vie în furajare, prepararea sub diferite forme a dovlecilor furajeri, insilozarea ciocălăilor măcinaţi în amestec cu tăiţeii de sfeclă de zahăr, utilizarea borşurilor în hrana animalelor ş.a. ziua I ziua a ree; ziua a ree; ziua a ree; ziua a uree; ziua a uree; ziua a uree; ziua a g uree. — 200 grame urocel ce conţine 10 grame uree; II-a — 400 grame urocel care conţine 20 g u-III- a — 600 grame urocel care conţină 30 g u-IV- a — 800 grame urocel care conţine 40 g u-V- a — 1.000 grame urocel care conţine 50 g VI- a — 1.400 grame urocel care conţine 70 g ViI-a — 1.800 grame urocel care conţine 90 g VIII-a — 2.000 grame urocel care conţine 100 DIN EXPERIENŢA JUDEŢULUI OLT ÎN ÎMBUNĂTĂŢIREA CALITĂŢII FURAJELOR Sporirea conţinutului de proteină ai nutreţurilor de volum — prin aplicarea unor tehnologii noi, eficiente tă. £ CUVÎNK Lună de lună, la Asociaţia Economică zootehnic al C.A.P. Brateş Intercooperatistă „Avicola“ din Sfîntu Gheorghe planul este realizat exemplar. Aspect din sectorul Foto: KOVÁCS L. 1 15,01 I tinerei t 15,40 leşul I te v I iar ; 'te ; 1 1 gramul \ parțial tatea i , naltă a I TV. Un există, 1 1 21,55 Vi J Icolor). ATI ! . CU De nimeni » re, intr-o pentru un nale pe a rezolvat. / Tîrgu Seci de muncă Baza si'I te de t- I dus ac. \ fost, s- 1 și ia s J acolo, j prea re ' cu coif I să prezi ^ la conta a timp să i băut, in\ timp să 1 găsească i lească 1 in singt l E adevârate. Dar I. I care Lorin ^ It Să*) Cl'r, i să a£J I că vnii ac, j traducerei i băuturi c / ori prezent influenţa 1 i Limpede fi / nu şi pent' 1 mulţi dint ^ la Baza si I iese. I în conse t condamna 1 închisoare/ şi de unde 1 In 1982 L i tot la Baza şi atunci s / rilor alcoo 1 închisoare. I atunci a a i sese chem, I şef, să vaca ţie se afla l lai... S-a de seama, că ) parte de s 1 invocă...). noroci l-a redus Acum. O adăugare va în regi,,, ȘI DUMITRI