Cuvîntul Nou, aprilie 1984 (Anul 17, nr. 3791-3814)

1984-04-03 / nr. 3791

ANUL XVII, Nr. 3791 AMONIZAREA PAIELOR. Pentru ridicarea conţinutului de proteină digestibilă din paie, din vara anului 1982 a început o amplă acţiune de amonizare a acestora. Proce­deul constă în injectarea a­­moniacului anhidru in sire de paie balotate, învelite cu fo­lie din material plastic dea­supra şi sub paie, pentru a nu permite amoniacului să intre în contact cu aerul şi umezeala din sol. Ce se realizează prin a­­ceastă metodă? îmbunătăţirea digestibilită­­ţii principalelor substanţe nu­tritive în medie cu 15—20 la sută, creşterea conţinutului paielor in azot total; ridica­rea comestibilităţii paielor cu 20—30 la sută; conserva­rea paielor fără infestaţii de mucegaiuri sau alte degra­dări; neutralizarea excesului de aciditate a raţiilor care au în conţinut cantităţi mari de siloz şi borhot. Mai trebuie spus că paiele amonizate constituie un conservant efi­cient in procesul de însiloza­­re a plantelor verzi. Ce arată experienţa practi­că din unităţile productive? Folosite in raţia tineretului taurin la îngrăşat, paiele a­­monizate pot completa 20—25 la sută din necesarul zilnic al raţiei, revenind un consum pe animal de 3—5 kg. In a­­ceeaşi cantitate se adminis­trează şi la vacile de lapte, in funcţie de producţia de la­p­te ce o dau. Analizele de laborator au reliefat că va­loarea nutritivă a paielor a­­monizate poate ajunge pină la 0,35 unităţi nutritive pe ki­logram (MN/kg). în general, paiele amonizate pot fi ad­ministrate in hrana rumegă­toarelor fără riscuri de into­xicaţie după ce în prealabil acestea parcurg o perioadă de adaptare de 7—10 zile. Care este efectul în pro­ducţie al paielor amonizate ? Experienţa de pină acum dovedeşte că prin utilizarea paielor amonizate se obţine o creştere a producţiei de lapte între 0,7—1 litru pe zi de la fiecare vacă furajată. Costul amonizării unei tone de paie este de 70 lei, cu a­­­ceastă cantitate puţind fi hrănite timp de 6 zile 55 vaci la o singură masă, ad­­ministrîndu-se fiecăreia cite 3 kg de paie amonizate. Cum a fost generalizată metoda? La nivelul judeţu­lui au fost constituite trei formaţii de amonizare a pa­ielor dotate cu utilajele ne­cesare efectuării acestei ope­raţii. Oamenii care lucrează pe aceste instalaţii au fost instruiţi în mod special. Fie­care formaţie, conform unui program stabilit de direcţia agricolă judeţeană, trece prin fiecare unitate agricolă re­partizată efectuînd operaţia de amonizare a paielor. Anul trecut au fost amonizate pes­te 35.000 tone paie. în acest an, comitetul judeţean de partid a stabilit ca imediat ce începe recoltarea cereale­lor să se treacă la am­oniza­rea unor cantităţi cit mai mari, întrucît această opera­ţie de amonizare dă rezulta­te foarte bune în condiţii de temperatură mai ridicată. UROCELUL în vederea echilibrării sub aspect proteic a raţiilor de furaje care se dau in hrana rumegătoarelor, lucru nece­sar datorită cantităţilor marci de nutreţuri grosiere care intră în raţii, s-a recurs la­ metoda introducerii in hrana animalelor a ureei retardate. Această operaţie — retarda­­rea — este absolut necesară pentru a întîrzia descompu­nerea ureei care altminteri s-ar descompune în mod brusc, provocând accidente a­­nimalelor. Retardarea constă în crearea unei pelicule de amidon pe suprafaţa crista­lelor de uree. Această opera­ţie se realizează în instalaţii speciale prevăzute cu gelati­­nizatoare, în care se realizea­ză amestecul ureei cu gozuri şi tăriţe, la temperatura de 120—150 grade. Amestecul folosit la retar­­dare: 20 la sută uree, 60 la sută gazuri valoroase şi 20 la sută tăriţe. Ureea retardată, împreună cu alte sortimente de furaje, formează un furaj concentrat proteic, care a pri­mit denumirea de urocel. Se produc două tipuri de urocel: primar şi îmbunătăţit. COMPOZIŢIA UROCELULUI PRIMAR: 25 la sută uree retarda­t0 la sută tăriţe; — 5 la sută calciu; — 60 la sută celofuraj. O altă reţetă: — 5 la sută uree retarda­ta; — 15 la sută tăriţe; — 15 la sută gazuri; — 5 la sută calciu; — 60 la suită celofurat. Valoarea nutritivă a unui kilogram de urocel primar este de 0,36 unităţi nutritive (UN), 103 grame proteină brută digestibilă la un con­ţinut de 800 grame substanţă uscată (SU). UROCELUL ÎMBUNĂTĂŢIT este alcătuit din: — 25 la sută uree retarda­tă; — 10 la sută tăriţe; — 10 la sută gazuri; — 5 la sută calciu; — 5 la sută premix (Bi); — 45 La sută celofurat. Un kilogram de urocel îm­bunătăţit are 0,39 M­, 109 grame proteină brută digesti­­bi­lă şi 800 grame SU. După ziua a opta, cantita­tea de urocel administrată se va menţine în continuare la acelaşi nivel — 2 kg urocel pe zi/animal. In casai­ în ca­re, din diverse motive, admi­nistrarea urocelului se între­rupe pe o durată mai mare de 24 de ore, reintroducerea lui în furajarea animalelor va trebui să fie reluată, ur­­mînd același flux de admi­nistrare. Urocelul nu se ad­ministrează animalelor în ul­timele două luni de gestaţie şi nici în prima lună de lac­­taţie, cum nici animalelor slabe sau cu afecţiuni parazi­tare cronice. Cum a fost generalizată metoda ? Pentru asigurarea necesarului de procel pentru toate unităţile agricole din judeţ în trei cooperative a­­gricole — Cezieni, Seaca şi Balş — au fost înfiinţate trei staţii speciale pentru produ­cerea acestui furaj concen­trat proteic. Fiecare staţie are o capacitate de pină la 4.000 tone pe an şi asigură uroce­­lul pentru unităţile repartiza­te ei. Producerea centralizată a urocelului elimină pericolul unor greşeli în respectarea reţetarului de fabricaţie. DROJDUIREA CIOCĂLĂILOR In vederea creşterii gradu­lui de digestibilitate şi îmbu­nătăţirii proprietăţilor gusta­tive ale furajelor grosiere s-au încercat diverse metode de preparare a acestora. Este de remarcat mai întîi de toa­te metoda de drojduire a cio­­călăilor, metodă simplă, de­loc costisitoare. Metoda con­Cum trebuie administrat în hrana animalelor ? Pentru a se preîntîmpina accidente­le în furajarea cu uree este nevoie de o perioadă­ de aco­modare a animalelor de 8 zi­le. Cantităţile introduse în raţie cresc progresiv, după cum urmează: stă în umectarea ciocălăilor măcinaţi cu o maia alcătuită din apă, cu sau fără melasă, tăriţe şi drojdie de fbere. A­­cest amestec se poate realiza în butoaie de lemn­­ sau ta­blă, cazane sau bazine ci­mentate. Trebuie d­oar ca temperatura încăper­ii să fie menţinută între 20—22 grade Celsius. Din ce este alcătuită ma­­iaua ? I — apă încălzită la 37 gra­de C — 100 litri;­­ — tăriţe de grîu -1­­40 kg; — drojdie de bere — 1 kg; — melasă (poate lipsi) — 5 kg. Total: 146 kg. Acest amestec se ţine 24 ore la­­temperatura de 20—22 grade, după care este diluat în proporţie de 1 la 1) sau 1/2 cu apă călduţă la 30 grade. Apoi se amestecă cu făină de ciocălăi, care a fost umectată cu o zi înainte cu apă căldu­ţă. La o tonă de cio­călăi se folosesc 200 litri apa pentru umectare. După 24 oră de dos­pire a ciocălăilor cu­­ maiaua diluată aceştia pot f­i admi­nistraţi în hrana anim­alelor. La o tonă de ciocălăi­ este ne­voie de următoarele Cantităţi pentru a prepara maiaua: — apă încălzită la 37 gra­de C — 50 litri; — tăriţe — 20 kg; ■— drojdie — 1 kg; — melasă — 5 kg (poate lipsi). Total: 76 kg. ■ In timp ce maiaua notă la dospit 24 de­ ore, a­­ceasta trebuie amestecată la intervale de 2—3 ore. Scăde­rea temperaturii sub 20 gra­de Celsius în camera de dos­eşte ţi­pire încetineşte procesul de formare. Cum se administrează în hrana animalelor ? Ciocălăii drojduiţi pot fi administraţi in hrana tauri­nelor fie ca atare in tainul de prînz, fie in amestec cu urocel în tainul de diminea­ţă. Amestecul trebuie făcut in momentul furajării. Cio­­călăii drojduiţi se adminis­trează în cantitate de 2,3 kg pe animal şi zi. Ciocălăii drojduiţi conţin 4,04 la sută proteină brută digestibilă şi 37,20 la sută SU. Cum este generalizată me­toda ? Avantajele deosebite sub aspectul sporirii producţiei de lapte a determinat ca aceas­tă metodă de preparare a ciocălăilor (de fapt pot fi drojduite şi alte furaje gro­siere) să fie generalizată şi aplicată în toate fermele zo­otehnice din judeţ. Ciocălăii drojduiţi dau cele mai bune rezultate în amestec cu uro­celul d­in cadrul unui furaj unic a cărui reţetă este pen­tru o vacă cu lapte: urocel — 2 kg; ciocălăi drojduiţi — 2 kg; alte furaje grosiere şi fibroase măcinate — 2 kg. SUPA PROTEICA O serie de preocupări au fost concentrate spre a se a­­sigura utilizarea tuturor res­turilor animale nevalorificate de la abatoare şi din ferme­le de producţie în furajarea unor categorii de animale, prin aceasta realizindu-se un adaos de proteină de origine animală în raţia zilnică, în ce constă metoda ? La 100 litri apă se adaugă 20 kg de resturi de origine anima­lă nevalorificabile. Se fierbe amestecul intr-un cazan spe­cial amenajat. Rezultă supa proteină, care conţine 4 kg proteină digestibilă. Cum se administrează ? Su­pa proteică se administrează în raţia porcilor îndeosebi a celor cu anomalii de creşte­re sau taraţi. Pentru aceasta ea este amestecată cu 2 kg de furaj combinat, 1 kg zer şi zare, 5 la mie sare, 4 li­tri de apă, toate acestea pen­tru 1 kg de supă proteică. Prin această raţie se adaugă zilnic în hrana porcilor, su­plimentar, 50 grame de pro­teină digestibilă. Am prezentat patru meto­de concrete puse la punct şi folosite pe scară largă pri­vind valorificarea superioară a furajelor grosiere. în ca­drul schimbului de experien­ţă au fost reliefate şi alte metode care prezintă, de a­­semenea, o deosebită impor­tanţă practică pent­ru pune­rea în valoare şi a altor ca­tegorii de furaje. Aceste me­tode se referă la folosirea corzilor de viţă de vie în fu­rajare, prepararea sub diferi­te forme a dovlecilor fura­jeri, insilozarea ciocălăilor măcinaţi în amestec cu tăi­­ţeii de sfeclă de zahăr, utili­zarea borşurilor în hrana a­­nimalelor ş.a. ziua I ziua a ree; ziua­­ a ree; ziua a ree; ziua a uree; ziua a uree; ziua a uree; ziua a g uree. — 200 grame uro­cel ce conţine 10 grame uree; II-a — 400 grame urocel care conţine­ 20 g u-III- a — 600 grame urocel care conţină 30 g u-IV- a — 800 grame urocel care conţine 40 g u-V- a — 1.000 grame urocel care conţine 50 g VI- a — 1.400 grame urocel care conţi­ne 70 g ViI-a — 1.800 grame urocel care conţine 90 g VIII-a — 2.000 grame urocel care con­ţine 100 DIN EXPERIENŢA JUDEŢULUI OLT ÎN ÎMBUNĂTĂŢIREA CALITĂŢII FURAJELOR Sporirea conţinutului de proteină ai nutreţurilor de volum — prin aplicarea unor tehnologii noi, eficiente tă. £ CUVÎNK Lună de lună, la Asociaţia Economică zootehnic al C.A.P. Brateş Intercooperatistă „Avicola“ din Sfîntu Gheor­ghe planul este realizat exem­plar. Aspect din sectorul Foto: KOVÁCS L. 1 15,01 I tinerei t 15,40 leşul I te v I iar ; 'te ; 1 1 gramul \ parția­l tatea i , naltă a I TV. Un e­­­xistă, 1 1 21,55 Vi J Icolor). ATI ! . CU De nimeni » re, intr-o pentru un nale pe a rezolvat. / Tîrgu Seci de muncă Baza si'­­I te de t- I dus ac. \ fost, s- 1 și ia s J acolo, j prea re ' cu coif I să prezi ^ la conta a timp să i băut, in­­\ timp să 1 găsească i lească 1 in singt l E adevâ­­­rate. Dar I. I care Lorin ^ It Să*) Cl'r, i să a£J I că vnii­ ac, j traducerei i băuturi c / ori prezen­t influenţa 1 i Limpede fi / nu şi pent' 1 mulţi dint ^ la Baza si I iese. I în conse t condamna­ 1 închisoare­­/ şi de unde 1 In 1982 L i tot la Baz­a şi atunci s / rilor alcoo 1 închisoare. I atunci a a i sese chem, I şef, să vac­a ţie se afla l l­ai... S-a d­e seama, că ) parte de s 1 invo­că...). ­­noroci l-a redus Acum. O adăug­a­re va­­ în regi,,, Ș­I DUMITRI

Next