Cuvîntul Nou, iunie 1985 (Anul 18, nr. 4150-4174)

1985-06-01 / nr. 4150

Organ a! Comitetului Judeţean Covasna al P.C.R. şi al Consiliului Popular Judeţean ANUL XVIII, Nr. 4150, SÎMBĂTĂ, 1 IUNIE, 1985 4 PAGINI, 50 BANI PLENARA LĂRGITĂ A CONSILIULUI NAŢIONAL AL AGRICULTURII, INDUSTRIEI ALIMENTARE, SILVICULTURII ŞI GOSPODĂRIRII APELOR 1 Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedin­tele Republicii Socialiste România, a participat, vineri, la lucrările Plenarei lărgite a Consiliului Naţional al Agri­culturii, Industriei Alimenta­re, Silviculturii şi Gospodări­rii Apelor, care s-a desfăşu­rat în Capitală în zilele de 29, 30 şi 31 mai. Conducătorul partidului şi statului nostru a fost primit, la sosirea în Sala Palatului Republicii, unde au avut loc lucrările plenarei, cu deose­bită căldură şi entuziasm, cu aplauze şi urale. Exprimând întregul ataşament la politica internă şi externă a­ partidu­lui şi statului, recunoştinţa profundă pentru grija stator­nică manifestată de secreta­rul general al partidului în întreaga perioadă care a tre­cut de la Congresul al IX-lea faţă de dezvoltarea şi moder­nizarea agriculturii, aflată în­­tr­-un amplu şi profund pro­ces revoluţionar de înnoire, participanţii au ovaţionat în­delung pentru partid şi secre­tarul său general, pentru pa­tria noastră socialistă. In această atmosferă de vi­brant patriotism, în prezidiu au luat loc tovarăşul Nicolae Ceauşescu, membri şi mem­bri supleanţi ai Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., secretari ai C.C. al P.C.R. membri ai Biroului E­­xecutiv al Consiliului Naţio­nal al Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii şi Gospodăririi Apelor. Pe baza orientărilor şi in­dicaţiilor date de secretarul general al partidului, pre­şedintele Republicii, tova­răşul Nicolae Ceauşescu, ce­lor ce-şi desfăşoară activita­tea în această ramură de ba­ză a economiei naţionale, ple­nara a dezbătut probleme de deosebită importanţă şi ac­tualitate ale agriculturii noas­tre socialiste. Pe ordinea de zi a lucră­rilor plenarei au figuraţi 1. Raportul privind realiza­rea planului de producţie, ex­portului, investiţiilor şi apli­carea noului mecanism econo­­mico-financiar. Măsuri pentru îndeplinirea integrală a pla­nului pe întregul an şi creş­terea eficienţei economice. 2. Raportul cu privire la proiectul Planului de dezvol­tare a agriculturii, industriei alimentare, silviculturii şi gospodăririi apelor pe anul 1980. 3. Programul privind orga­nizarea şi desfăşurarea în bu­ne condiţii a campaniei agri­cole de vară. 4. Programul privind reali­zarea integrală a sarcinilor de plan pe anul 1985 în dome­niul contractării, achiziţionă­rii şi preluării produselor a­­griicole de lâ­t gospodăriile populaţiei, unităţile agricole cooperatiste şi unităţile agri­cole de stat. In prima zi a lucrărilor au avut loc, de asemenea,­­ple­nara Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole da Producţie, Plenara Consiliu­lui Silviculturii şi şedinţa Co­(Continuare In pas. a 4-a) Producţia fizică, peste prevederi Accentul pus pe sporirea gradului de utilizare a tim­­­pului de lucru, a mijloacelor tehnice, pe gospodărirea cu maximă chibzuinţă a materii­lor prime şi materialelor su­puse prelucrării, a combusti­bililor şi energiei, pe creşte­rea productivităţii muncii, a făcut ca la unele dintre pro­dusele cuprinse în programul de fabricaţie al acestui an să se înregistreze diferenţe în plus între cantităţile înscrise în fila de plan şi cele obţinu­te. Depăşiri importante găsim în dreptul confecţiilor textile purtînd marca întreprinderii de profil de pe platforma in­dustrială a oraşului Tîrgu Se­cuiesc, ale cărei realizări la capitolul producţie fizică sunt superioare prevederilor cu mai bine de trei milioane lei, în cel al produselor prelucra­te d­in mase plastice (130 de tone), al cherestelei din fag şi răşinoase (aproape 1.500 mc.), precum şi în dreptul cîtorva dintre produsele apar­­ţinînd industriei alimentare (carne, brînzeturi etc.). Am lăsat la urmă cărbunele. L-am lăsat intenţionat, pentru a sublinia că la acest punct din programul de producţie pe a­­nul în curs diferenţa dintre realizări şi plan este mai con­sistentă decît la oricare dintre celelalte produse. Spre edifi­care, să spunem că minerii Baraoltului au intrat în luna mai cu o producţie suplimen­tară de cărbune, însumînd circa 28 de mii de to­ne, cantitate pusă la dis­poziţia termocentralelor elec­trice ale ţării. Reuşitele minerilor, ale fo­restierilor, ale celor de la în­treprinderea de Confecţii, trebuie să constituie un sti­mulent pentru toţi lucrătorii din industria covăsneană. Este de dorit ca peste tot volu­mul şi calitatea realizărilor să crească, pentru ca fiecare în­treprindere să-şi poată onora obligaţiile pe care le are faţă de beneficiarii din ţară şi de peste hotare, pentru ca fieca­re întreprindere să încheie prima jumătate a anului cu un bilanţ favorabil. NICOLAE STOIAN 6 Băuturi răcoritoare pentru sănătatea dumnea­voastră. Unitatea Agroin­dustrială Sfîntu Gheorghe, la secţia din Bodoc, pro­duce noi sortimente de băuturi răcoritoare pe bază de sucuri de citrice, fructe, legume şi apă minerală. ,,Citrom“, „Aurora" şi ,,Suc de struguri cu aromă de zmeură'' — iată trei dintre sortimentele produse, care (Continuare In pag. a 4-a) In această perioadă, în cen­trul preocupărilor conduceri­lor unităţilor agricole se afla fireşte, mobilizarea tuturor forţelor umane şi mecanice pentru executarea la timp şi de calitate a lucrărilor agri­cole de sezon, îndeosebi a ce­lor de întreţinere a culturilor. Nu trebuie însă pierdut din vedere faptul că sezonul cald este perioada în care trebuie desfăşurată totodată o intensă activitate pentru îndeplinirea sarcinilor de plan în domeni­ul investiţiilor. La I.A.S. Sfîntu Gheorghe planul de investiţii pe acest an, prevede la capitolul con­­strucţii-mont­aj realizarea ţi­nui volum de peste 2,5 milioa­ne lei. Printre obiectivele în­scrise la acest capitol, se nu­ realizarea urca U,r nic,orb­it----tri mără darea în funcţiune a u­­nei instalaţii solare pentru pregătirea apei calde necesa­re cantinei, efectuarea unor lucrări de îmbunătăţiri de pajişti in valoare de 250 mii lei, amenajări şi moderni­zări în sectorul zootehnic. Despre stadiul în care se află am purtat recent o discuţie cu tovarăşul inginer Konsza Vilhelm, directorul unităţii­ Concluzia pe­ care am des­prins-o este că, la I.A.S. Sfîntu Gheorghe, ca urmare a atenţiei pe care conducerea o acordă urmăririi permanen­te a stadiului în care se află :­rurile de investiţii, a rezol­varii operative a problemelor ce se ivesc, a eforturilor de­puse de membrii echipei com­plexe proprii de constructori — lucrările de construcţii — montaj se execută exclusiv în regie proprie — îndeplini­rea planului nu ridică proble­me deosebite, în primele pa­tru luni ale acestui an. In ciuda iernii grele, s-a reuşit realizarea unui volum de lu­crări de 430 mii lei, iar în­­cepînd­ din luna aprilie ritmul activităţii s-a intensificat simţitor. La ora actuală, si­tuaţia pe obiective se prezin­tă după cum urmează: La in­stalaţia solară pentru pregă­tirea apei calde au fost AUREL GOLCIU (Continuare in pag. 1­3) LA I.A.S. SFÎNTU GHEORGHE Activitate susţinută pentru realizarea la termen a obiectivelor de investiţii BIBLIOTECA JUDEȚEANĂ - COVASNA — SF. GHEORGHE — Telefon 13609 TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU a primit pe liderul majorităţii republicane din Senatul S. U. A. Preşedintele Republicii So­cialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit, vineri dimineaţa, pe Robert Dole, liderul majorităţii re­publicane din Senatul S.U.A, împreună cu Elisabeth Dole, ministrul transporturilor al S.U.A., care au efectuat o vi­zită în ţara noastră. In cadrul întrevederii, s-au relevat bunele relaţii dintre România­­şi S.U.A., care au cunoscut, în ultimii ani, an curs ascendent. A fost subli­niată dorinţa de a extinde, în continuare, conlucrarea româ­­no-americană, pe tărâm poli­tic,­­economic, tehnico-ştiinţi­­fic, cultural şi în alte dome­nii de activitate, de a inten­sifica cooperarea în producţie, de a spori volumul schimbu­rilor comerciale, în interesul ambelor ţări şi popoare, al cauzei colaborării şi înţelege­rii între naţiuni. A avut loc, de asemenea, un schimb de vederi în pro­bleme actuale, ale vieţii poli­tice internaţionale. în timpul convorbirii, s-a arătat că parlamentele şi par­lamentarii pot şi trebuie să-şi aducă o contribuţie importan­tă la soluţionarea­ constructi­vă a problemelor complexe a­­le lumii contemporane, la e­­dificarea unui climat de pa­ce, destindere, securitate, în­credere şi largă colaborare internaţională. Viitorul patriei, viitorul lumii-copilăria lor fericită rima zi din iunie, prima zi adevărată de vară este ZIUA COPIILOR. Sărbătorită pe întreaga planetă, adi­că peste tot acolo unde copiii sunt înconjuraţi cu dra­goste, grijă şi atenţie, peste tot acolo unde grija faţă de co­pii, faţă de cea mai tînără generaţie este ridicată la rang de politică de stat, sărbătorită, deci, în întreagă această lume. Ziua Copiilor este un balsam peste rănile create sufletului nostru de cumplita ameninţare a armelor nucleare, a războ­iului atomic distrugător de viaţă şi planetă. Ziua Copiilor este, pentru toţi cetăţenii României socialiste, o zi în care îi sărbătorim pe cei pentru care construim astăzi, pe cei pentru care muncim astăzi, pe cei care vor fi, dacă nu sunt încă, viitorul patriei, pe cei cărora le este destinat a face din România socialistă o frumoasă şi măreaţă Românie comunis­tă, împlinind, în acest fel, visul de aur al atîtor generaţii. In România socialistă grija faţă de copii este, aşadar, politică de stat. Este politica Partidului Comunist Român. (Continuare în pag. 2—3) .

Next