Cuvîntul Nou, aprilie 1987 (Anul 20, nr. 4717-4742)

1987-04-27 / nr. 4739

. Infruntînd capriciile vremii Luna aprilie, „Lună a cu­răţeniei“, a fost pentru locui­torii oraşului Intorsura Bu­zăului un veritabil examen pe care l-au trecut cu mai mult succes decit în alţi ani, aşa cum o demonstrează şi as­pectul exterior al clădirilor, curţilor, parcurilor şi zonelor verzi, al păşunilor şi fîneţelor de pe costişele din preajmă, chiar dacă pri­măvara aceas­ta s-a dovedit deosebit de ca­pricioasă. Mai puţin se pot lăuda cu aspectul străzilor, rigolelor care nu în totalita­te prezintă un aspect îngrijit. Despre aceasta, tovarăşa Ioa­na Pete, vicepreşedinte al Consiliului popular orăşenesc, a ţinut să ne precizeze că pe măsură ce se va procura ma­terialul necesar, îndeosebi bi­tum, se va trece de urgenţă la repararea străzilor şi tro­tuarelor care necesită lucrări de întreţinere. Profitînd de prezenţa sa la sediul consi­liului popular, am rugat-o să ne spună cîteva cuvinte de­spre realizările din această primăvară în acţiunea de în­frumuseţare a oraşului de la poalele Ciucaşului. Interlocu­toarea precizează de la bun început că fără sprijinul de­putaţilor, al comitetelor de cetăţeni, al comisiilor de fe­mei şi al şcolilor, lucrările de înfrumuseţare s-ar fi desfă­şurat mai anevoios. Dar aşa stînd lucrurile, s-au amena­jat ,5.000 mp de spaţii verzi, s-au­­ curăţat 1000 ml de şan­ţuri şi rigole, s-au împrej­muit diferite imobile. Şi chiar dacă zilele nu au fost toate favorabile unor acţiuni gos­podăreşti, în această primăva­ră s-au plantat 10.000 bucăţi pomi, arbori şi arbuşti, 2.000 de pansere, urmînd ca, în continuare, să se planteze pes­te 25.000 de diferite specii de flori. Prin grija colectivelor de muncă din întreprinderile­­şi instituţiile oraşului, au fost, de asemenea, refăcute şi re- Aurelia LOJINSC­HI (Continuare în pag. a 2-a) mm GOSPODĂRESC td­ acţiune Prole­tar! din toate forile, Oni­i vă ! Organ al Comitetului judeţean Covasna al P.C.R. şi al Consiliului Popular Judeţean In­ spiritul sarcinilor subliniate la o­ţe­l în­ a Comitetului Politic Executiv al I.I. al P.C.R. Preocupări susţinute pentru îndeplinirea integrală a MAI planului pe acest an Realizarea întregii producţii incluse în plan, onorarea la timp şi în condiţii de calitate superioară a comenzilor lansa­te de partenerii de contract din ţară şi de peste hotare se în­scriu, în această perioadă pre­mergătoare Zilei de 1 Mai, ca priorităţi absolute pe agenda de lucru a Secţiei de Scaune din Intorsura Buzăului. Pentru ca produsele solicitate de be­neficiari să poată fi livrate în cadrul strict al termenelor sta­bilite se face, îmi dau seama, o generoasă investiţie de efort. Ritmul rapid pe care oamenii de aici îl imprimă producţiei este dictat, mi se spune, nu a­­tît de sarcinile lunii aprilie, a căror înfăptuire nu ridică pro­bleme deosebite, cit de restan­ţele din primul trimestru. Inginera Camelia Popica, şe­fa secţiei. ,.Ne-aţi întrebat de ce avem restanţe. înainte de a vă răspunde, fac precizarea că, valoric, rămînerea în urmă în­scrisă la capitolul producţie fi­zică nu însumează decit vreo 200 de mii de lei, ceea ce în­seamnă că poate fi uşor lichi­dată. Şi acum răspunsul. Pro­ducţia de scaune realizată es­te mai mică, decit cea indica­tă în fila de plan datorită pro­blemelor pe care le avem cu cheresteaua. Zic că avem pro­bleme, întrucît lemnul de aici, din zonă, e cam noduros. Din­­tr-un asemenea lemn nu se poate scoate, este evident, o cherestea prea grozavă, iar ce e mai bun, vă daţi seama, nu ajunge la noi, întrucît unita­tea furnizoare, U.F.E.T. Intor­sura Buzăului, are plan de ex­port. Din cauză că primim cheresteaua pe care o primim, se pierde destul de mult timp cu selectarea ei, cu recondiţio­narea rebuturilor care, inevi­tabil, ies dintr-un asemenea material. Restanţele cu care am intrat în luna aprilie au însă şi o al­tă explicaţie. E vorba de fap­tul că în cursul trimestrului, in­­tîi am introdus în fabricaţie cîteva produse noi (comandate de firme din străinătate), a căror perioadă de asimilare a fost foarte scurtă. Fireşte, pî­­nă ce oamenii s-au obişnuit cu ele, s-a pierdut timp şi, desi­gur, producţie“. Probleme sunt şi, probabil, vor mai fi. Asta nu-i împiedi­că insă pe cei de la Secţia de scaune să susţină o permanen­tă ofensivă pe fronturile pro­ducţiei, să se bată pentru a cîştiga timp, pentru a se achi­ta cu bine de sarcinile care le revin. Ceea ce se urmăreşte, în primul rînd, este menţinerea în sfera de interes a pieţelor ex­terne de desfacere, unde sunt trimise scaune de diferite ti­puri, taburete şi plianţi. Se pune, de aceea, accent pe ca­litate, pentru creşterea căreia a fost întocmit un minuţios plan de bătaie. In urma ana­lizei deficienţelor constatate pe fluxul de fabricaţie al secţiei, s-au luat măsuri pentru înlă­turarea defectelor pe care le are uneori cheresteaua , no­durile şi fisurile care apar du­pă operaţia de hăiţuire sunt a­­coperite cu material plastic —, pentru mai buna cunoaştere a documentaţiei de execuţie, a tehnologiilor de fabricaţie şi de control al calităţii, a con­diţiilor prevăzute în normele tehnice. Pentru ca producţia ce se realizează in cadrul unităţii să se deruleze conform graficelor întocmite, se insistă mai cu seamă în privinţa întăririi po­tenţialului tehnic existent. Din cite am înţeles, în această lu­nă vor fi puse în funcţiune nişte piese pentru furniruit. Urmează, apoi, ca într-un vii­tor apropiat să fie procurate cîteva piese pneumatice (pen­tru sectorul montaj îndeosebi), întrucît cele manuale, utilizate în prezent, nu mai fac faţă cerinţelor. Nicolae STOIAN Un instantaneu din activitatea cotidiană de la I.P.T. Intorsu­ra Buzăului PZALÎTATE MULTURA Actualitate si­­ perspectivă In municipiul Sfîntu Gheor­­ghe s-a desfăşurat marţi, 21 aprilie, a doua rundă de în­treceri (cuprinzînd formaţii din oraşul şi zona Sfîntu Gheorghe) din cadrul fazei judeţene a Festivalului Na­ţional „Cîntarea României“. Şi aici, după ore bune de vizionare (opt, cu o foarte scurtă pauză, doar) ara no­tat nu atît evoluţia în sine a formaţiilor, cu­ fenomene­­ le pe care ea le degajă, în­cercând, cu alte cuvinte, o cernere a „nisipului“ pen­tru a păstra, in final, un grăunte de idee. • Obiceiul popular „La şezătoare“, prezentat de o Ioan DRÁGÁN (Continuare în pag. a 2-a) JULICTEGA JUDEŢEANĂ - LOVASA _ SF. GHEORGHE -8 ■»»- • —-*Jr» OQ ANUL XX, NR. 4739 LUNI, 27 APRILIE, 1987 Soarele răsare 6h 17m apune 20h 12m Luna răsare 5h 6­m apune 17h 26m Au trecut 117 zile Au rămas 248 zile 4 PAGINI 50 BANI ------f ) \ -----------------------rafii in față_________ SITUAȚIA INSAMINTARILOR DE PRIMĂVARA DATA DE 26 APRILIE 1987 C.U.A.S.O. : I Baraolt Bodoc Boroșneu Mare Ozun Cernat 'Sînzieni din care CV e •d­e­b W — \ total % 1 porumb % plante de nutreț % 96 83 75 96 81 86 828 46 89 67 68 85 25 36 920 94 Media pe C.O.A.S.C. 89 52 I.A.S. 100 61 89 • Ieri s-au insămî.ițat 3.274 hectare • S-a termi­nat semănatul inului pen­tru fibră și al sfeclei de za­hăr • Plantatul cartofilor, avînd in vedere realizările de ieri, se poate termina în cursul zilei de astăzi S . C.A.P. din Aita Mare, Că­­peni, Vîrghiş, Valea Crişu­­lui, Arad­, Estelnic, I.A.S. Catalina şi Ozun şi­ S.C.P.C. Tirgu Secuiesc au reuşit să insămînţeze în întregime suprafaţa planificate . Ci­coarea a fost semănată pe 73 la sută din suprafaţa pla­nificatei. Au terminat aceas­tă lucrare unităţile din C.U.A.S.C. Baraolt şi Bodoc . In continuare trebuie să se lucreze cu toate forţele ca în 2—3 zile toate cultu­rile să fie însămînţate In condiţii din cele mai bune. LA1­­ LUCRĂRILE AGRICOLE DE PRIMĂVARĂ - REALIZATE EXEMPLAR în pagina a 3-a VÜäB HI 111 If II !KfKiffLEHBj %iMmnmii si sui i miâiiii# 2. Independenta - un ideal împlinit O patrie independentă şi liberă însemna pentru ge­neraţia Unirii de la 1859 şi pentru cea care a ob­ţinut independenţa in anul 1877, o patrie cuprinzând totalitatea pământului ro­mânesc de o parte şi de alta a Carpaţilor, ideal ce s-a împlinit pentru tot­deauna prin istoricul act de la Alba-Iulia, din 1 De­cembrie 1918. File din aceeaşi glorioa­să istorie păstrează crezul exprimat la 9 Mai 1877 : „Dacă voim să fim naţiu­ne liberă şi independentă, să arătăm că sîntem ho­­tăriţi să ne ocupăm de noi, de naţiunea noastră, de dezvoltarea ei, de dez­voltarea bunei stări mora­le şi materiale“. In faţa pericolelor de­­ înrobire şi ciopîrţire a ţă­rii, partidul neînfricat al comuniştilor chema la ac­ţiuni hotărîte pentru păs­trarea fiinţei noastre na­ţionale. Nu vom cruţa ni­mic pentru a strînge lao­laltă muncitorimea şi a porni în fruntea ei la u­­nirea tuturor forţelor dor­­ nice să apere pacea şi in­dependenţa României. La victoria asupra fas­cismului România şi-a a­­dus contribuţia sa preţioa­să, ce încunună tradiţia de luptă pentru libertate a românilor. ... Neîncetat dă la ivea­lă pămîntul românesc u­­nelte şi vase, ateliere şi cuptoare, locuinţe şi vetre sacre ale celor ce au lo­cuit de milenii pământuri­le scăldate de Dunăre şi Marea Neagră, apărate de Carpaţi. Păstori, agricultori, apă­rători ai fruntariilor, stră­moşii noştri nu s-au stră­mutat nicăieri. „Pentru că migratorii nu puneau mi­na pe plug, aşa cum scria Amianos Margedinus, şi nu aveau răgazul necesar întemeierii. Puţine sunt vestigiile lăsate de aceştia, iar mormintele lor, rare, se află la marginea aşe­zărilor româneşti din mi­leniul 1“. Pe vatra acestor așezări descoperite și în Dobrogea Continuare în pag. a 2-a)

Next