Cuvîntul Nou, februarie 1988 (Anul 21, nr. 4976-5000)

1988-02-01 / nr. 4976

PAG 2 IM1 NIHIII-niUN­K­ II$ La Căminul Cultural din Zagon s-a ţinut, sâmbă­­tă, 30 ianuarie, expunerea ..Activitatea revoluţionară a tovarăşului Nicolae Ceauşescu“.­­ Ieri, 31 ianuarie, la Că­minul Cultural din Chichiş a fost prezentată expunerea „Marile împliniri ale po­porului român în Epoca Nicolae Ceauşescu". " „70 de ani de viaţă şi peste 55 de ani de activita­te revoluţionară, patriotică" se intitulează expunerea ca­­­­re a fost prezentată sîm­­bătă, 30 ianuarie,, la­­Şcoa­la Generală din Brateş.­­ Duminică, 31 ianuarie, la Şcoala Generală din Za­gon a avut loc o acţiune educativă complexă, care a cuprins expunerea „Epoca •Nicolae Ceauşescu, epoca celor mai grandioase reali­zări" şi recitalul de poezie patriotică „Omagiu condu­cătorului iubit". 6 mp . Pianul Miercuri, 27 ianuarie, la Ca­sa de Cultură a Sindicatelor a­ avut loc un adevărat eve­niment muzical: pentru pri­ma­­dată iubitorii muzicii din Sfîntu Gheorghe au putut au­dia, pe viu (şi „acasă") un concert pentru pian şi or­chestră (pianul­ aflat pină a­­cum în dotarea Casei de Cul­tură a Sindica­telor era depar­te de a cores­punde unor exi­genţe de asemenea nivel). Du­pă ani şi ani, viaţa muzicală a oraşului reşedinţă de judeţ — bogată, în special datorită stagiunii permanente a Filar­monicii „Gheorghe Dima"­din Braşov şi concertelor de la Galeriile de Artă, — a căpă­tat rotunjime şi greutate. Me­ritul acesta revine în întregi­me apreciatei instituţii muzi­cale braşovene care, cu un gest de o impresionantă ge­nerozitate a transferat la Sfîn­tul Gheorghe un pian de con­cert pe care îl avea în dota­re. Putea la fel de bine să-l transfere intr-un oraş din propriul judeţ, unde are de asemenea stagiuni permanente, dar a făcut-o pentru munici­piul Sfîntu Gheorghe din ju­deţul Covasna, respectindu-i rangul de oraş reşedinţă de judeţ şi, mai ales, răsplătind pasiunea pentru muzică a lo­cuitorilor lui. Numai aşa se explică de ce în faţa noului şi minunatului instrument a luat loc nu un braşovean ori un invitat din Capitală, ci un covăsnean, pro­fesorul Benko József de la Şcoala Populară de Artă, altminteri im pianist pe cît de tînăr pe aici de în­zestrat. Transportul pianului de la Braşov la Sfîntu Gheorghe nu a fost deloc lesnicios, o ase­menea operaţie fiind printre cele mai dificile, dar efortul tuturor oamenilor de bine ca­re au contribuit la aceasta a fost răsplătit pe deplin. Pen­tru că, miercuri, 27 ianuarie 1088, la Sfîntu Gheorghe s-a cîntat pentru prima dată ,­Concertul pentru pian şi or­chestră", de Ceaikovski. Mulţumim ! Ioan DRAGÁN De la tovarăşul Péter János, din Covasna, am primit această fotografie, precum şi o scrisoare în care autorul fa­ce un scurt istoric al planului înclinat de la Comandău, con­strucţie ingenioasă, integrată perfect — încă de acum mai bine de ... 100 de ani — în programul, de economisire a ener­giei și combustibilului. Imaginea vă prezintă, ați ghicit, un transport de bușteni pe planul înclinat. Aşa cum am promis cu oca­zia recentului raid întreprins prin unităţile de tip „expres“ din municipiul Sfîntu Gheor­ghe, am revenit, pe acelaşi tra­seu, zilele trecute (vineri, 22 ianuarie) pentru a constata „pe viu“, cum se spune, ce măsuri s-au luat pentru remedierea neajunsurilor semnalate în pa­ginile ziarului nostru. Primă unitate vizitată — Grill-Barul din imediata apropiere a Auto­­gării. Faţă de situaţia întîlnită în precedentul raid (murdărie, mult fum de ţigară, slabă a­­provizionare) situaţia se prezin­tă radical îmbunătăţită, în pri­mul rînd... o curăţenie exem­plară, personalul se­­ prezintă în­­tr-o ţinută corespunzătoare, mesele sînt prompt debarasate. De asemenea, în galantar gă­sim cîteva feluri de mîncare, nu foarte multe, intr-adevăr, dar apetisant prezentate. Se vede clar că aici a intervenit energic o mină de gospodar. Ne întrebăm însă: nu se puteau prezenta lucrurile în acest mod încă de la început ? Căci, du­pă cum se vede, de putut, se poate ! Curat este şi la unitatea cu profil lacto din vecinătate. Dar este curat şi în ... galantar. Nu­mai trei feluri de mîncare şi acelea pe terminate! Este a­­ NC­H­ETA a­ devărat, în­ acest punct al o­­raşului tranzitul este foarte mare, foarte mulţi călători mîncînd la această unitate. Să nu poată fi aprovizionată co­respunzător? Greu de crezut. Neplăcut impresionaţi am rămas şi de grill-barul din apropie­rea Poştei centrale. Ca şi rîn­­dul trecut, aici aveau un sin­gur fel de mîncare (cîrnaţi cu garnitură), ponderea mare în consum reprezentînd-o... vinul fiert. Oare conducerea I.C.S.A. .A.P. să nu­­fi aflat acest lu­cru? Dacă­ nu, atunci aducem la cunoştinţă pe această cale conducerii întreprinderii starea de lucruri care domneşte în a­­ceastă unitate ... Şi pentru că tot suntem­ in zonă, intrăm şi la Restaurantul Deci... se poate! cu autoservire „Central“. O surpriză plăcută. Localul este curat, se pare că s-a renunţat la fumatul pe ascuns (deşi se mai zăreşte cite un rest de ţi­gară aruncat pe sub o masă sau alta,­ dar aerul este respirabil), e multă linişte. O atmosferă plă­cută în care se poate servi ma­sa. Şi unitatea este bine apro­vizionată. In galantar putem găsi circa şapte-opt feluri de preparate culinare. O notă foarte, bună merită şi restau­rantul lacto-vegetarian, care a păstrat „ştacheta exigenţei" la fel de ridicată. Unitatea este­­ foarte bine aprovizionată, cu­­­­tăţenia este la ea­ acasă, con­sumatorii par a se simţi foarte bine aici în scurtul timp in care­ iau masa. Personalul res­taurantului îşi face datoria aşa cum trebuie. Iată deci că faţă de consta­tările din precedentul raid, cu mici excepţii,­­ se observă o substanţială îmbunătăţire a ac­tivităţii acestor unităţi de ali­mentaţie publică. Ceea ce în­seamnă că se poate. Că se pu­tea de la bun început dacă nu ar fi existat o oarecare­ doză de comoditate. Sau dacă nu s-ar fi acordat o importanţă prea mică unităţilor de tip ex­pres. Oricum, ne bucură fap­tul că s-au luat măsuri da îm­bunătăţire a stării de igienă, de îmbunătăţire a aprovizionă­rii, că aceste unităţi îşi întîm­­pină clienţii acum aşa cum trebuie. Deci... se poate ! Cornelius POPA CUVlNTUL NOU TEATRU Marţi, 2 februarie , Tea­trul Maghiar de Stat din Timişoara prezintă pe scena Casei de Cultură a Sindica­telor din Sfîntu­ Gheorghe, orele 17 şi 20, spectacolul de divertisment „Meci­­ul în favoarea femeilor“. . Un colectiv al Teatrului din Sfîntu Gheorghe,­ sec­ţia maghiară, prezintă la Căminul Cultural din Tăli­­şoara, ora 20, spectacolul cu­­piesa ,,Ferestre cu zîmbe­­te“, de Dali Sándor. ■ . Miercuri, 3 februarie , Teatrul Maghiar de Stat din Timişoara prezintă la Casa de Cultură a Sindicatelor din oraşul reşedinţă de ju­deţ, orele 17 şi 20, specta­colul „Meci­­ul în favoarea femeilor“. Teatrul din Sfîntu Gheor­ghe, secţia maghiară, pre­zintă la Căminul Cultural din Aita Mare, ora 20 spec­tacolul „Ferestre cu zâm­bete". Joi, 4 februarie — Tea­trul din Sfîntu Gheorghe, secţia română, prezintă la sediu, ora 19 (abonamente IV şi V), spectacolul cu pie­sa „Bietul meu Marat“, de Alexei Arbuzov. Vineri, 5 februarie — Teatrul din Sfîntu Gheor­ghe, secţia maghiară, prezin­tă la Căminul Cultural din Băţanii Mari, ora 18, spec­tacolul „Ferestre cu zîm­bete". Sîmbăt­ă, 6 februarie — Teatrul din Sfîntu Gheor­ghe, secţia română, prezintă la sediu, ora 19 (abonament VI), spectacolul cu piesa „Bietul meu Marat“. Duminică, 7 februarie — Teatrul din Sfîntu Gheor­ghe, secţia maghiară, prezin­tă la sediu, ora 19, în pre­mieră spectacolul cu piesa „Vara trecută la Ciulinsk“, de Vampirov (abonamente A). MUZICA Astăzi, la Casa de Cultu­ră a Sindicatelor din Sfîn­tu Gheorghe, orele 18 şi 19, Ansamblul artistic „Rap­sodia română“ prezintă spec­tacolul de muzică populară „Melodii de neuitat". Îşi dau concursul, printre alţii, ■Ştefania Rareş, Gheorghe Turda, Nelu Bălăşoiu. Acelaşi spectacol va fi prezentat în judeţ după cum urmează: Casa de Cultură din întorsura Buzăului (2 februarie, ora 19), Casa de Cultură din Tîrgu Secuiesc (3 februarie, ora 19), cămi­nele culturale din Sita Bu­zăului şi Barcani (4 februa­rie). EXPOZIŢII In municipiul Sfîntu Gheorghe sunt deschise ex­poziţiile de artă plastică: „Valenţe estetice ale peisa­jului românesc", „Arta se­colului al XIX-lea şi înce­putul secolului XX", expo­ziţia realizată de laborato­rul de restaurări de pe lin­gă Muzeul­­Judeţean (Gale­ria de Artă) şi „Creaţie, muncă, împlinire" (Galeria de­ Artă a U.A.P.). AZI, PE MICUL ECRAN Telejurnal $ Viaţă şi ci­vilizaţie in cîmp magnetic (II) . Tezaur folcloric 0 Roman foileton „In căuta­rea căpitanului Grant“ (epi­sodul 6) $ Telejurnal. CINEMA Sfîntu Gheorghe: ARTA: Comisarul Piedono lal Hong- Kong — film italian, orele 9, 11, 16, 18, 20. LUX: Imposibila iubire — film românesc, două se­rii, orele 10, 16, 19. Film­e pentru copii, ora 15. Tîrgu Secuiesc, 8 MAI: Colegi de clasă — film din R.D.G., orele 10, 16, 18, 20. Scenă din spectacolul cu piesa „Bietul meu Marat“, de Ale­xei Arbuzov. Protagoniști, actorii Elena Manoliu şi Dorin Andone, de la Teatrul din Sfîntu Gheorghe,­ secţia română. /^HOQQDB ^deimpnomi UN OCHI, DOI OCHI - In centrul oraşului Sfîntu Gheorghe, în fața hotelului „Bodoc“ a fost montat un pa­nou de afişaj. Aflat în cea mai circulată zonă a municipiului, panoul este cît se poate de bine aşezat „sărind în ochi“ trecătorilor, care, vrînd-nevrînd, îşi aruncă privirea pe afişe E bine, e foarte bine. Numai că, din punct de vedere este­tic, panoul lasă de dorit: o tîmplărie metalică destul de grosieră,­­ vopsirea într-un gri mohorît, soclul din beton zgrun­ţuros, nefinisat pe la colţuri, sînt elemente care supără o­­chiul. Oare lucrarea a fost avi­zată de vreun specialist în de­sign ? Pentru că aşa ar fi fost normal. Şi dacă da, acesta, cîţi ochi o fi închis — unul sau pe­ amîndoi — cînd a aproba­t-o ? (Ion NICA). ...pijamaua a fost adusă de călătorii din India in Europa secolului XIX şi constituia un extravagant veşmînt de inte-­­rior, ba chiar de exterior ? Confecţionată din ţesături u­­şoare, lejeră şi viu colorată, abia la începutul secolului XX a început să fie folosită, mai ales de bărbaţi, şi a înlocuit definitiv cămașa de noapte in care dormeau pina atunci. ANUL XXI NR. 4976 VREMEA ÎN LUNA FEB­RUARIE După cum informează In­stitutul de Meteorologie şi Hidrologie, în luna februa­rie temperaturile medii vor fi mai coborite decit cele normale, iar precipitaţiile vor fi deficitare în cea mai mare parte a ţării, excep­­tînd regiunile sudice, unde se vor încadra în limitele normale. In perioada 1—10 februa­rie, vremea va fi relativ caldă, iar cerul va fi tem­porar acoperit şi vor cădea precipitaţii locale sub for­mă de lapoviţă şi ninsoare, cu precădere spre sfîrşitul intervalului. Temperaturile minime vor fi cuprinse­ în­tre minus 7 şi plus 3 gra­de, mai coborite în ultimele nopţi, iar cele maxime se vor situa între minus 2 şi plus 8 grade, între 11 şi 20 februarie, vremea va fi în general în­chisă, cu precipitaţii predo­minant sub formă de nin­soare în sudul ţării. Tem­peratura aerului, în scădere, va avea valori minime cu­prinse între minus 13 şi mi­nus 3 grade, mai coborite în depresiuni, iar cele maxime între minus 6 şi plus 4 gra­de. In ultima decadă a lunii, vremea va fi rece, pe alo­curi geroasă noaptea şi di­mineaţa. Cerul va fi varia­bil, favorabil ninsorii slabe, mai ales în regiunile estice. Temperaturile minime­ se vor situa între minus 14 şi minus 4 grade, mai coborite în centrul şi nordul ţării,­­iar cele maxime între mi­nus 4 şi plus 6 grade. SCN­ELE GH •­1NO­­­DE 1 Sudori elect încadrarea vit Legii nr gii nr. 57/11 Relaţii sup obţine la se comuna Ghe­lefonul 6.16.1 I.T.A. anunţă uni­re de parc tul Covasna propuneri pi 10 februarie­xaminarea se deplinesc cor solvit progiv ţionare cor 2/1971. COOPERA POPUL INTORSUR cooptează ! sau prin * @ tîm- V:’ H tăbăcari c O confection/ fotogra­­fo @ tapiter. Informaţii de la sediu „Arta Popula Buzăului, str­­eazul nr. 21 telefon 923/7, personal­ învă SFÎNTU anunţă curap cepînd cu 31 în fiecare du deschise, intr magazinele : O Nr. “■ lapte — P, m Nz C.F.R. @ Nr. 2 tierul Lem • Nr. 12.­­Bulevardul 22 ANTRF CONSTRUI pp TIA-’ strada" Inc pentru fe ing. stru mim de sef fr' • • I­ te’ 2.72.50, iestt, sau Ca, SFÎNTU i recrutează î tru ocupart j posturi vac- ' de Mobilă % contabil-s contabil bil). Condiţii chime, cor Cererile s. P.I.R. al i, . lă Tîrgu S' Relaţii s diul fabric iese, zilnic. — 15:00. A Pierdut , la 31 octor spaniei, nu compensă. ’ (323)

Next