Cuvîntul Nou, februarie 1988 (Anul 21, nr. 4976-5000)

1988-02-23 / nr. 4995

•1 ♦ Prioritar — producţia pentru export Prin asigurarea unor condiţii optime desfăşurării procesului de producţie, prin acordarea unei atenţii deosebite producţiei destinate exportului, colectivul Fabricii de Prelucrare a Lemnului din Covasna a obţinut încă din luna ianuarie importante plusuri de producţie fizică. Astfel, la exportul pe cliring ţări socialiste producţia prevăzută pe luna ianuarie a fost depăşită cu 98 la sută, iar la devize convertibile cu 2 la sută. Eforturi deosebite au făcut şi fac colectivul din sectorul de îmbinare furnir condus de maistrul Szigyarto Ştefan, şi în special colectivele din sectoarele de prelucrări mecanice conduse de maiştrii Gheorghe Cosneanu, Vasile Briotă şi Dumitru Ştefan. In această lună se fac intense eforturi pentru asigurarea unui ritm superior planului la producţia de mobil ş, rezultatele de pînă acum confirmînd noi depăşiri la producţia destinată exportului. Organ al Comitetului Judeţean Covasna al P.C.R. şi al Consiliului Popular Judeţean i Soarele răsare 7h 04m apune 17h 54m Au trecut 53 z le Au rămas 313 zile Anul XXI Nr. 4995 MARȚI 23 februarie 1988 4 pagini— 50 bani In spiritul indicaţiilor exigenţelor formulate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu ^ Manifestări politico-educative% Pledoarie pentru un proces instructiv-educativ, bine pregătit, bine organizat. Q Raid-anchetă: Starea aşezămintelor de cultură % Scrisori şi răspunsuri faţă-n faţă. Q Obiectivele de investiţii, predate la timp şi de calitate, cu cheltuieli reduse. Măsura întăririi calitative a organizaţiei - progresul activităţii economice întărirea numerică şi calitativă a fiecărei organizaţii de partid, prin întronarea, în primul rînd, a unui climat de exigenţă sporită faţă de modul în care organele de conducere, fiecare comunist îşi îndeplinesc sarcinile încredinţate, constituie principala cale de creştere a rolului lor conducător în fiecare unitate economică, în fiecare instituţie, m...... la fiecare loc de muncă. In înfăptuirea acestor imperative, în ultima vreme, în organizaţia de bază din cadrul Asociaţiei Economice Intercooperatiste pentru Creşterea şi Ingrăşarea Porcilor Cernat, au fost obţinute o seamă de realizări notabile. Cei ce cunosc activitatea acestei unităţi agricole ştiu că nu sunt puţine problemele cu care colectivul de muncă s-a confruntat ani de-a rîndul. Cauzele sînt multiple, unele de ordin tehnic, altele ţi- nînd de deficienţele care s-au manifestat în organizarea muncii, de abaterile de la disciplina tehnologică şi de la programul de lucru. Cu vreo trei ani în urmă, cînd la conducerea asociaţiei a venit inginerul zootehnist Simon Petru, mulţi dintre cei care lucrau aici, chiar şi unii membri de partid, păreau a se fi împăcat cu gindul că lucrurile nu se pot schimba prea mult. „Această atitudine pasivă îşi aminteşte secretarul organizaţiei de bază, tovarăşul Denes Alexandru, se manifesta şi în adunările noastre generale. Erau puţini cei care luau cuvîntul şi dacă o făceau, se rezumau doar la constatări, neîncercînd să propună soluţii concrete pentru înlăturarea neajunsurilor. Asta şi pentru că se ajunsese la o divizare a co-•lectivului, la relaţii neprincipiale între unii membri“. Noului director, comunistului Simon Petru, un bun specialist şi organizator, nu i-a trebuit mult timp pentru a-şi da seama că primul lucru pe care trebuia să-l facă, era să ,,resudeze" colectivul, să aleagă, cum se zice, grîul de neghină. „Am înţeles că mai întîi de toate trebuia să întărim atît numeric, cît şi calitativ organizaţia de bază — ne spunea tovarăşul Denes Alexandru. In Aurel GOLCIU (Continuare în pag. a 3-a) La I.A.M.E. din municipiul Sfîntu Gheorghe se acordă o atenţie deosebită calităţii produselor, care ies pe porţile întreprinderii. In imagine, un aspect din secţia montaj-aparataj, unde bătălia pentru lucrul temeinic făcut nu cunoaşte răgaz. Foto: KOVÁCS László Cooperativa Meşteşugărească „Textila“ din Covasna se numără printre unităţile fruntaşe în muncă din „oraşul celor o mie de izvoare dătătoare de sănătate“. Imaginea înfăţişează sediul cooperativei. Repere ale dezvoltării economico-sociale a judeţului în Epoca Nicolae Ceauşescu Embleme ale industriei extractive După reorganizarea administrativ-teritorială a ţării, industriei i s-a rezervat, în spaţiul nou al judeţului Covasna, un loc de prim-rang. Un loc firesc, un loc necesar. S-a spus atunci, şi pe bună dreptate, că fără a dezvolta şi moderniza industria, fără a-i amplifica potenţialul tehnico-productiv, nu va putea fi făcut mult doritul pas înainte, nu vor putea fi create condiţii pentru valorificarea pe un plan superior a bogatelor resurse materiaexistente în zonă, pentru creşterea productivităţii muncii, pentru promovarea pe scară largă a noutăţilor tehnice, tehnologice şi sortimentale apărute. O bună parte din consistentele fonduri de investiţii alocate judeţului au fost, de aceea, folosite pentru a construi citadele industriale de mare forţă productivă, pentru extinderea şi reutilarea unităţilor mai vechi. Repere ale profundelor schimbări petrecute găsim în fiecare dintre componentele industriei. Să luăm, de pildă, industria extractivă, care este una dintre cele mai vechi subramuri ale economiei covăsnene. Tot ce s-a petrecut semnificativ în interiorul ei are la bază politica de repartizare judicioasă a forţelor de producţie pe întreg teritoriul ţării, promovată de partid, de secretarul său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Graţie noilor orientări, a fondurilor de investiţii primite, întreprinderea Minieră Căpeni-Baraolt şi-a sporit considerabil potenţialul tehnico-productiv. Urmarea ? Producţia de cărbune a crescut de la 518 de mii de tone în 1965, la peste un milion de tone în 1970. La aceasta au contribuit, desigur, şi eforturile pentru intensificarea ritmului activităţii în abataje, mai buna N. VILCEANU (Continuare în pag a 3-a) ICOVAMIAi fexxim Eforturi stăruitoare pentru înfăptuirea la timp a obiectivelor programate întrucit anul trecut s-au înregistrat foarte multe rămîneri în urmă la capitolul investiţii (printre obiectivele restante se numără Mina Vîrghiş-Est, capacităţile de 935 tone/an piese de precizie matriţate şi 200 bucăţi/an cutii de viteze, ambele de la I.M.A.S.A., staţia de epurare biologică de la Leţ şi instalaţia de biogaz din Sfîntu Gheorghe), ne-am fi aşteptat ca activitatea din acest domeniu să debuteze în forţă. Din păcate, nu s-a intîmplat aşa, dovadă faptul că sarcinile indicate în plan (la total) au fost realizate doar în proporţie de 77 la sută. Minusuri găsim mai cu seamă in dreptul Combinatului pentru Prelucrarea Lemnului, Direcţiei Judeţene de Poştă şi Telecomunicaţii, Schelei de Foraj, I.I. Cărnii, întreprinderii de Amidon şi al întreprinderilor agricole de stat, care au făcut foarte puţin din ceea ce şi-au propus. Este limpede, factorii răspunzători din aceste unităţi nu se prea omoară cu firea evide, vorba de investiţii, lăsînd loc unui şir întreg de deficienţe, indisciplinei şi dezordinii. Că aşa stau lucrurile, ne-au dovedit-o ranlurile-anchetă întreprinse de noi pe şantierele de construcţii, o dovedesc rezultatele obţinute, rezultate care aşa cum spuneam, se situează mult sub aşteptări. Timpul nefavorabil nu poate fi invocat, pentru că iarna este deosebit de blândă. Se insistă, de aceea, pe lipsa condițiilor de execuție. In cazul N. VILCEANU (Continuare în pag a 3-a) CAPITALULUI ŞOMAJUL — MALADIE CRONICA A SOCIETĂŢII DE CONSUM Alături de dreptul la viaţă, la pace şi libertate, dreptul la muncă se numără între atributele majore ale suveranităţii şi deplinătăţii personalităţii umane. Nimic mai firească şi mai legitimă, mai concordantă cu aspiraţiile omului de bunăstare materială şi spirituală decit dorinţa sa de a munci, de a-şi pune în valoare (Continuare în pag. a 4-a)