Cuvîntul Nou, aprilie 1988 (Anul 21, nr. 5028-5053)

1988-04-01 / nr. 5028

PAG. 2 Impresie La cea de-a treia con­fruntare cu publicul, Utö Gusztáv prezintă 70 de lu­crări, fie în cadrul unor cicluri, precum „Tescani“, „Corpul omenesc“, „Portre­te“, fie ca lucrări de­ sine­­stătătoare, toate confirmînd o viziune amplă, bogată a­­supra vieţii. Colorist prin excelenţă, pictorul dă do­vada unui temperament, fe­bril, a cărui pastă fierbin­­te poate suscita oricind a­­tenţia iubitorilor de artă. Pasiunea pentru fiinţa uma­nă şi lucruri eclipsează gus­tul pentru solitudine. Cu­loare, cînd moale şi trans­parentă, cînd brutală şi densă, copleşeşte şi absoar­be, Ütő Gusztáv crezind în rolul ei de factor constitu­tiv al picturii. Este, de altfel, şi cazul ciclului dedicat corpului omenesc, in care liniile şi volumele se dizol­vă, culoarea stăpînind ex­pansiv compoziţiile. Strălu­­­­cirea tonurilor derivă din contraste, fiecare temă fi­ind un simbol, pretext ,pen­tru privitor să nu se lase pra­dă numai contemplaţiei. Ar­ şi culoare­ monia adesea crudă se naş­te din trăiri violente, exal­­tante în faţa naturii sau a noracolului uman. Pe mă­sură ce tonul devine dens, saturat, forma îşi redobân­­deşte consistenţa, îşi recu­cereşte spaţiul. Subiectele sunt proiectate pe fonduri luminoase sau opace, amin­tind de tehnica freschişti- Carnet plastic lor. Verdele şi albastrul revin obsedant în citeva lu­crări, iluzia spaţierii fiind obţinută tocm­ai prin con­trastul tonalităţilor calde cu cele g reci: albastrul ul­tramarin şi verdele suge­­rînd depărtarea, în timp ce portocaliul şi roşul, apropi­erea. Pictorul evită inten­ţionat compenetrările de cu­lori, coliziunile tonale in­­tîlnindu-se doar în lucrări­le „Pălărie verde“, „Baia" sau „Umărul", în care cla­rităţile sunt îmbibate in ro­şu, portocaliu şi galben, in vreme ce umbrele se insi­nuează prin nuanţe de al­bastru şi verde. De dragul culorii, pictorul abandonea­ză uneori o idee generoa­­să, finalizînd-o doar cro­matic. Culoarea potenţează stări afective şi în­ cadrul ciclurilor de portrete, în sperial cel intitulat „Stră­bunicul“. Dacă la început memoria este tot atît de reală ca o prezenţă fizică, in a doua ipostază imaginea se diluează, lumina dizol­­vîndu-se în final într-un brun obsedant şi simbolic. Nu intîmplător, între ta­blouri sesizabile prin idee și formă, ciclul „Tescani“ (demn de altminteri de re­ţinut), este un ciclu de com­poziţi de atmosferă, mai bine spus un ciclu de impresii din­­tr-o tabără de creaţie plasti­că. Fericita Intercalare a ci­clului „Tescani“ între tablouri conferă lucrărilor o anume continuitate. Să privim, deci, expoziţia lui Utö Gusztáv cu ochi, inimă şi minte spre a înţelege meditaţiile şi de­­­mersurile filosof­ie ale u­­nui tînăr artist plastic de certă valoare. Dora Maria NAGY UN MODEL... NEDORIT Există în comuna Beliu un modern magazin cu pro­fil metalo-chimic. Situat în­­tr-o clădire nouă, aspec­tuoasă, avind la dispoziţie un spaţiu adecvat desfăşu­rării unui comerţ civilizat, sunt create toate premisele pentru o bună aproviziona­re a populaţiei locale cu ar­ticole de profil. Din păca­te, însă, realitatea nu con­­frmă aceste premise. Ma­gazinul este deseori închis, fără a exista un motiv a­­nume. Aşa a fost şi marţi, 29 martie,­­cînd, împreună cu un grup de săteni am „patrulat“ prin faţa maga­zinului mai bine de 40 de minute (între orele 9,45 şi 10,30). Unitatea era, bineîn­ţeles, închisă, gestionara, pe numele ei. Pop Jolan, din comuna Alta Mare, fiind plecată fără ... adresă. Că a fost pe la magazin era clar: înăuntru ardeau neoanele fără nici o restricţie, risi­pind din abundenţă lumină asupra mărfurilor aranjate cam la voia întîmplării ... S-ar impune, totuși, o schim­bare. C. POP­A Actor mare, dom’le, Vasile. Mare de tot. A fost păpuşar o vreme, a tras sfori multe... Acum e bine-mergi, e colegul meu, şi tot cu sfori umblă, cu sfori şi cu păcăleli. Acum, cîţiva ani, pe vremea asta, sună telefonul din biroul şefului. In biroul şefului eram eu şi cu secretara cooperativei noastre, Panseluța. Jucam bam­­bilici. Așa că ridic eu. — Alo, aud o voce baritena­­lă, sobră, sunteţi Cooperativa „Năsturei şi cureluşe“ ? — Da, zic, la telefon Mita­­che, năsturar principal. Aveţi vreo comandă ? — Da, ascultă comanda la m­i­­ne. Sunt Ionescu, noul vostru şef.­­Am uitat să vă spun că şeful ne părăsise fusese mu­tat cu domiciliul în altă par­te...). Sun din gară de la Bra­şov abia am sosit de la cen­trale Nasturelui, din Bucu­reşti. Să vină cineva cu­ maşi­na după mine. La ora­­ 13,00 precis să fie adunaţi toţi c­oo­­peratorii, facem o primă şe­dinţă de producţie. Clar ? — Am înţeles, să trăiţi, să ne­ trăiţi tovarăşe şef, voi ve­ni personal după dumneavoas­tră — Lasă vorba şi urcă-te-n obiect. Vezi c-o să stau lingă casa de bilete nr. 11, o să vezi un tip gras, chel, cu o „Infor­maţie" din Bucureşti în mina dreaptă, învăluit în nori de simţ autocritic. Repetă ! — Repet, să trăiţi. Şi-am plecat, dus am fost. In gară la Braşov nu stătea nici un tip gras şi chei la ca­sa nr. 11. Erau numai de-ăi mai tineri şi slăbuţi, se uitau la mine să mă-nghită, aşa c-ara luat-o repejor din loc, că se lăsa cu cucuie. La sediul cooperativei noas­tre i-am găsit adunaţi pe toţi, în păr, extraşi de Panseluţa de pe unde numai ea ştia. Ii prăfuise, ii aranjase, îi trimi­sese la frizer, mă rog, arătau ca scoşi din cutie. M-au în­­tîmp­lat cu un cor spontan, pe muzică şi versuri ad-hoc, a­dică din toată inima, cu sin­ceritate: „La anu şi la mulţi ani. Din nasturi să facem bani. Pe şefu să-l omenim. Noi cu toţii-o să muncim“. — Gura, păcătoşilor, că nu l-am adus. Nu l-am găsit. Staţi pe poziţii. S-au dezumflat mai râu ca un balon Adidas lovit de ghea­ta de aur a lui Cămătaru. In tăcerea care se lăsase aud din nou zbîrniitul­­telefonului. — Alo, zic eu nervos, cine e ? — Vasile sînt, Mitache, nu mă mai recunoşti ? A venit şefu ? — N-a venit, mă, dar fă bi­ne şi vino tu la serviciu, te-aşteaptă năsturei şi curelu­şe restante — Lasă goangele, colega; păi cum era să vină şefu, meteci­lor ? Voi aţi uitat că azi e-n­­tîi aprilie ? Ionescu am fost eu. V-am sunat de la „Doi trandafiri“. V-aștept să dați o bere ... Ce să vă spun... Uitasem de poveste, cînd, într-o zi ce să vezi, la noi la cooperativă su­nă din nou telefonul. N-am ce face, ridic tot eu. — Alo, zice o voce baritona­­lă, sobră,­­ sînt Popescu, noul vostru şef. Mă aflu în gară... — Ia mai las-o, amice, zic eu Nu se mai prinde, nimu­­ricule Ne crezi nătăfleţi ? La oase, la muncă, vezi că te-aş­teaptă restanţele, nasturi şi cureluşe cu ghiotura, nerezol­vate. Şi altele, apropiate ca gen ... După care­­am trîntit telefo­nul şi-am continuat hambili­­ciul cu Panseluţa. Peste o oră apare în uşa biroului un tip solid, chel, cu geantă diplomat, roşu la față, apoplectic. — Mă numesc Popescu. Sunt noul şef. Cu ci­ne-am avut plă­cerea să vorbesc la telefon a­­cum o oră ? A venit din nou 1 aprilie. Eu ce să fac ? Unde să m-as­­cund să nu mă găsească Va­sile ? Dumitru MANOLACN­ESCU Aventuri de 1 aprilie CUVÎNTUL NOU ... printre adepţii mersului pe jos — despre ale cărui bine­faceri nu este cazul să mai vorbim — s-au numărat şi cîţi­­va oameni iluştri ca Dickens, Kant, Samuel Johnson, C.S. Lewis şi alţii? Despre Kant se spune că îşi practica plimba­rea cotidiană cu o asemenea exactitate orală incit concetă­ţenii săi îşi potriveau ceasuri­le după el. „ ...pasărea grădinar (Ptilonor­­hyncus) este una din puţinele specii de păsări care foloseşte o unealtă, un fel de bidinea, cu care îşi zugrăveşte aleile „construite“ spre locurile de împerechere ? ... cînd plonjează un atac a­­supra unei păsări so­mul poate atinge o viteză de apro­ximativ 300 km/oră ? ORIZONTAL: 1. Cuvînt care închide speranţa revederii — ....Bunei Speranţe", volum de povestiri scrise de Augustin Buzura (neart.); 2. „...speran­ţelor", piesă de Alex. Sever (neart.) — Cei mai buni; 3. Cu­rere ! — Publicaţie satirică din secolul trecut, sub al cărei li­tiu apărea de fiecare dată pre­cizarea: „Director fără spe­ranţă de a fi ministru şi proprietar fără frică de legea rurală: B.P. Hasdeu". 4. Cin­ste­a Localitatea în care s-a dat, în 1848, proclamaţia revo­luţionarilor din Ţara Româ­nească, in care se spunea, printre altele: „Adunaţi-vâ cu toţii sub steagurile patriei. Ce­le trei culori naţionale vă sunt curcubeul speranţelor 5. înnăscut — Autorul poeziei „Speranţa“ (George Demetru): 6. Fază — Coş gol !: 7. Loca­litate in Franţa — Se agaţă de haine: 8. La revedere! — Veche monedă turcească de aur: 9. Personaj din comedia tragică „Anotimpul speranţei", de Viorel Cacoveanu (Cernat) — Figură geometrică. 10. Ni­­colae Lungu — Autoarea poe­ziei „Speranţa" (vol. „­Eroii ve­rii“). VERTICAL: 1. Comandantul goeletei „Speranţa" din roma­nul „Toate pînzele sus", de Radu Tudoran (2 cuvi; 2. In­ginerul din piesa „Anotimpul speranţei“, de Viorel Cacovea­nu (Mihai) — Tînăr din roma­nul „Stînca speranţei", de Ion Aramă; 3. Jos pălăria ! Tî­­nărul plin de generozitate şi fond pozitiv din piesa „Ano­timpul speranţei" (Cezar); 4. Fără chef (fig.) — Ine! anual în trunchiul copacilor (reg.); 5. Tirg (abr.) — Protagonistul romanului „Fi­ul secetei“ de Ion Lăncrănjan, care, în anii construcţiei socialismului, „a suit din şesurile tuturor dez­nădejdilor spre izvoarele tutu­ror speranţelor" (Pozdare); 6. Locuitori dintr-o ţară vecină şi prietenă; 7. Expiere; 8 E­­roină a romanului „Chirie pen­tru speranţă“, de Leonida Neamţu .— O mie şi o sută la romani; 10. Navigator portu­ghez (1450—1500), care a desco­perit Capul Bunei Speranţe — Autorul piesei „Arca bunei speranţe" (Ion D.). Adam STOICA SCRISORI şi RASPUNSURI Dintre scrisorile conţinînd reclamaţii, sesizări, cereri adresate de oamenii muncii Comitetului Judeţean Co­­vasna ai P.C.R., unor orga­ne centrale de partid şi de stat, am ales pentru astăzi următoarele: CERERE­A A F­OST SOLUŢIONATĂ Tovarăşul Darkó András, din Aria Mare, a solicitat rezolvarea unei probleme personale, privitoare la în­scrierea la pensie. Analiza situaţiei sale s-a făcut cu atenţie, verificîndu-se dacă întruneşte condiţile prevă­zute de lege. A reieşit că petentul poate fi înscris la pensie de stat pentru mun­că depusă şi limită de vîr­­stă, cu începere de la LVI. 1938. clarificări de interes MAI GENERAL Intr-o scrisoare adresată Comitetului Judeţean de Partid, tovarăşa Peter Anna din satul Racoşul de Sus, semnala făptui că nu a pri­mit despăgubiri din p partea ADAS, în urma unui acci­dent pe care l-a suferit in gospodăria proprie. Cercetările au demonstrat că s-au produs unele în­curcături în interpretarea dispoziţiilor legale. Petenta nu este — aşa cum crede — cuprinsă în asigurarea com­plexă a gospodăriilor per­soanelor fizice, încheiată de fratele ei. De reţinut, că in asigurarea complexă sunt cuprinşi asiguratul şi soţia (soţul) asiguratului, precum şi părinţii şi copiii acesto­ra, dacă în mod statornic locuiesc şi gospodăresc îm­preună cu asiguratul, pen­tru cazuri de accidente pro­duse la domiciliul asigura­tului. Aşadar, răspunsul in cazul de faţă este negativ. SITUAŢIE ELUCIDATA Petiţia tovarăşului Né-­­ meth Sándor din Zăbala a fost analizată, reieşind că situaţia juridică a imobilu­lui aflat în comuna amin­tită — imobil înregistrat in­ cartea funduară nr. 1822 — a fost clarificată de or­ganele judecătoreşti. Se mai face mențiunea că înregistrarea acestui imobil în registrul agricol s-a fă­cut pe baza certificatului de moștenitor, eliberat die Notariatul de Stat Tîrgu Se­cuiesc, pe seama posesoarei văduvei lui S.I. COMPLETARE NECESARA Lămuririle pe care ie-a solicitat tovarășul Demeter Iosif din Valea Crişului se referă la situaţia dosarului său de pensionare, petentul fiind lucrător la S.M.A. Bo­­doc. Cercetările au demon­strat că dosarul petiţiona­rului nu a fost complet, motiv pentru care a fost restituit unităţii spre defi­nitivare. Abia apoi se va putea relua discuţia, pe ba­za tuturor documentelor e­­xistente. Rubrică realizată de Horia C. DELIU, SEBESTYÉN László", ■ activist la Comitetul Jude­ţean Covasna al P.C.R. Anul XXI Nr. 5028 Păcăleli ... Să-l păcăleşti pe şef că I eşti chemat la Centrala in-1 treprinderii şi să te întîl­neşti cu el la ... barul de a­zi ! , ... Să-i spui unui coleg­ că-l cheamă şeful să-l tri- , mi-tu la Tulcea şi să-ţi a­­ducă delegaţia ta pentru ... Sighet ! ... Să-ţi păcăleşti soţia, te- 1 lefonindu-i că îţi vine ma- I ma să stea la voi o săptă- | mină, şi să o găseşti acasă­­ pe... soacră pentru o lună , ...Să-i faci o farsă unui amic, puntndu-i sare in ca­fea s: să ... încurci cestiie ! ^ I Stelian IONESCU |

Next