Cuvîntul Nou, aprilie 1988 (Anul 21, nr. 5028-5053)
1988-04-01 / nr. 5028
PAG. 2 Impresie La cea de-a treia confruntare cu publicul, Utö Gusztáv prezintă 70 de lucrări, fie în cadrul unor cicluri, precum „Tescani“, „Corpul omenesc“, „Portrete“, fie ca lucrări de sinestătătoare, toate confirmînd o viziune amplă, bogată asupra vieţii. Colorist prin excelenţă, pictorul dă dovada unui temperament, febril, a cărui pastă fierbinte poate suscita oricind atenţia iubitorilor de artă. Pasiunea pentru fiinţa umană şi lucruri eclipsează gustul pentru solitudine. Culoare, cînd moale şi transparentă, cînd brutală şi densă, copleşeşte şi absoarbe, Ütő Gusztáv crezind în rolul ei de factor constitutiv al picturii. Este, de altfel, şi cazul ciclului dedicat corpului omenesc, in care liniile şi volumele se dizolvă, culoarea stăpînind expansiv compoziţiile. Strălucirea tonurilor derivă din contraste, fiecare temă fiind un simbol, pretext ,pentru privitor să nu se lase pradă numai contemplaţiei. Ar şi culoare monia adesea crudă se naşte din trăiri violente, exaltante în faţa naturii sau a noracolului uman. Pe măsură ce tonul devine dens, saturat, forma îşi redobândeşte consistenţa, îşi recucereşte spaţiul. Subiectele sunt proiectate pe fonduri luminoase sau opace, amintind de tehnica freschişti- Carnet plastic lor. Verdele şi albastrul revin obsedant în citeva lucrări, iluzia spaţierii fiind obţinută tocmai prin contrastul tonalităţilor calde cu cele g reci: albastrul ultramarin şi verdele sugerînd depărtarea, în timp ce portocaliul şi roşul, apropierea. Pictorul evită intenţionat compenetrările de culori, coliziunile tonale intîlnindu-se doar în lucrările „Pălărie verde“, „Baia" sau „Umărul", în care clarităţile sunt îmbibate in roşu, portocaliu şi galben, in vreme ce umbrele se insinuează prin nuanţe de albastru şi verde. De dragul culorii, pictorul abandonează uneori o idee generoasă, finalizînd-o doar cromatic. Culoarea potenţează stări afective şi în cadrul ciclurilor de portrete, în sperial cel intitulat „Străbunicul“. Dacă la început memoria este tot atît de reală ca o prezenţă fizică, in a doua ipostază imaginea se diluează, lumina dizolvîndu-se în final într-un brun obsedant şi simbolic. Nu intîmplător, între tablouri sesizabile prin idee și formă, ciclul „Tescani“ (demn de altminteri de reţinut), este un ciclu de compoziţi de atmosferă, mai bine spus un ciclu de impresii dintr-o tabără de creaţie plastică. Fericita Intercalare a ciclului „Tescani“ între tablouri conferă lucrărilor o anume continuitate. Să privim, deci, expoziţia lui Utö Gusztáv cu ochi, inimă şi minte spre a înţelege meditaţiile şi demersurile filosofie ale unui tînăr artist plastic de certă valoare. Dora Maria NAGY UN MODEL... NEDORIT Există în comuna Beliu un modern magazin cu profil metalo-chimic. Situat într-o clădire nouă, aspectuoasă, avind la dispoziţie un spaţiu adecvat desfăşurării unui comerţ civilizat, sunt create toate premisele pentru o bună aprovizionare a populaţiei locale cu articole de profil. Din păcate, însă, realitatea nu confrmă aceste premise. Magazinul este deseori închis, fără a exista un motiv anume. Aşa a fost şi marţi, 29 martie,cînd, împreună cu un grup de săteni am „patrulat“ prin faţa magazinului mai bine de 40 de minute (între orele 9,45 şi 10,30). Unitatea era, bineînţeles, închisă, gestionara, pe numele ei. Pop Jolan, din comuna Alta Mare, fiind plecată fără ... adresă. Că a fost pe la magazin era clar: înăuntru ardeau neoanele fără nici o restricţie, risipind din abundenţă lumină asupra mărfurilor aranjate cam la voia întîmplării ... S-ar impune, totuși, o schimbare. C. POPA Actor mare, dom’le, Vasile. Mare de tot. A fost păpuşar o vreme, a tras sfori multe... Acum e bine-mergi, e colegul meu, şi tot cu sfori umblă, cu sfori şi cu păcăleli. Acum, cîţiva ani, pe vremea asta, sună telefonul din biroul şefului. In biroul şefului eram eu şi cu secretara cooperativei noastre, Panseluța. Jucam bambilici. Așa că ridic eu. — Alo, aud o voce baritenală, sobră, sunteţi Cooperativa „Năsturei şi cureluşe“ ? — Da, zic, la telefon Mitache, năsturar principal. Aveţi vreo comandă ? — Da, ascultă comanda la mine. Sunt Ionescu, noul vostru şef.Am uitat să vă spun că şeful ne părăsise fusese mutat cu domiciliul în altă parte...). Sun din gară de la Braşov abia am sosit de la centrale Nasturelui, din Bucureşti. Să vină cineva cu maşina după mine. La ora 13,00 precis să fie adunaţi toţi cooperatorii, facem o primă şedinţă de producţie. Clar ? — Am înţeles, să trăiţi, să ne trăiţi tovarăşe şef, voi veni personal după dumneavoastră — Lasă vorba şi urcă-te-n obiect. Vezi c-o să stau lingă casa de bilete nr. 11, o să vezi un tip gras, chel, cu o „Informaţie" din Bucureşti în mina dreaptă, învăluit în nori de simţ autocritic. Repetă ! — Repet, să trăiţi. Şi-am plecat, dus am fost. In gară la Braşov nu stătea nici un tip gras şi chei la casa nr. 11. Erau numai de-ăi mai tineri şi slăbuţi, se uitau la mine să mă-nghită, aşa c-ara luat-o repejor din loc, că se lăsa cu cucuie. La sediul cooperativei noastre i-am găsit adunaţi pe toţi, în păr, extraşi de Panseluţa de pe unde numai ea ştia. Ii prăfuise, ii aranjase, îi trimisese la frizer, mă rog, arătau ca scoşi din cutie. M-au întîmplat cu un cor spontan, pe muzică şi versuri ad-hoc, adică din toată inima, cu sinceritate: „La anu şi la mulţi ani. Din nasturi să facem bani. Pe şefu să-l omenim. Noi cu toţii-o să muncim“. — Gura, păcătoşilor, că nu l-am adus. Nu l-am găsit. Staţi pe poziţii. S-au dezumflat mai râu ca un balon Adidas lovit de gheata de aur a lui Cămătaru. In tăcerea care se lăsase aud din nou zbîrniitultelefonului. — Alo, zic eu nervos, cine e ? — Vasile sînt, Mitache, nu mă mai recunoşti ? A venit şefu ? — N-a venit, mă, dar fă bine şi vino tu la serviciu, te-aşteaptă năsturei şi cureluşe restante — Lasă goangele, colega; păi cum era să vină şefu, metecilor ? Voi aţi uitat că azi e-ntîi aprilie ? Ionescu am fost eu. V-am sunat de la „Doi trandafiri“. V-aștept să dați o bere ... Ce să vă spun... Uitasem de poveste, cînd, într-o zi ce să vezi, la noi la cooperativă sună din nou telefonul. N-am ce face, ridic tot eu. — Alo, zice o voce baritonală, sobră, sînt Popescu, noul vostru şef. Mă aflu în gară... — Ia mai las-o, amice, zic eu Nu se mai prinde, nimuricule Ne crezi nătăfleţi ? La oase, la muncă, vezi că te-aşteaptă restanţele, nasturi şi cureluşe cu ghiotura, nerezolvate. Şi altele, apropiate ca gen ... După caream trîntit telefonul şi-am continuat hambiliciul cu Panseluţa. Peste o oră apare în uşa biroului un tip solid, chel, cu geantă diplomat, roşu la față, apoplectic. — Mă numesc Popescu. Sunt noul şef. Cu cine-am avut plăcerea să vorbesc la telefon acum o oră ? A venit din nou 1 aprilie. Eu ce să fac ? Unde să m-ascund să nu mă găsească Vasile ? Dumitru MANOLACNESCU Aventuri de 1 aprilie CUVÎNTUL NOU ... printre adepţii mersului pe jos — despre ale cărui binefaceri nu este cazul să mai vorbim — s-au numărat şi cîţiva oameni iluştri ca Dickens, Kant, Samuel Johnson, C.S. Lewis şi alţii? Despre Kant se spune că îşi practica plimbarea cotidiană cu o asemenea exactitate orală incit concetăţenii săi îşi potriveau ceasurile după el. „ ...pasărea grădinar (Ptilonorhyncus) este una din puţinele specii de păsări care foloseşte o unealtă, un fel de bidinea, cu care îşi zugrăveşte aleile „construite“ spre locurile de împerechere ? ... cînd plonjează un atac asupra unei păsări somul poate atinge o viteză de aproximativ 300 km/oră ? ORIZONTAL: 1. Cuvînt care închide speranţa revederii — ....Bunei Speranţe", volum de povestiri scrise de Augustin Buzura (neart.); 2. „...speranţelor", piesă de Alex. Sever (neart.) — Cei mai buni; 3. Curere ! — Publicaţie satirică din secolul trecut, sub al cărei litiu apărea de fiecare dată precizarea: „Director fără speranţă de a fi ministru şi proprietar fără frică de legea rurală: B.P. Hasdeu". 4. Cinstea Localitatea în care s-a dat, în 1848, proclamaţia revoluţionarilor din Ţara Românească, in care se spunea, printre altele: „Adunaţi-vâ cu toţii sub steagurile patriei. Cele trei culori naţionale vă sunt curcubeul speranţelor 5. înnăscut — Autorul poeziei „Speranţa“ (George Demetru): 6. Fază — Coş gol !: 7. Localitate in Franţa — Se agaţă de haine: 8. La revedere! — Veche monedă turcească de aur: 9. Personaj din comedia tragică „Anotimpul speranţei", de Viorel Cacoveanu (Cernat) — Figură geometrică. 10. Nicolae Lungu — Autoarea poeziei „Speranţa" (vol. „Eroii verii“). VERTICAL: 1. Comandantul goeletei „Speranţa" din romanul „Toate pînzele sus", de Radu Tudoran (2 cuvi; 2. Inginerul din piesa „Anotimpul speranţei“, de Viorel Cacoveanu (Mihai) — Tînăr din romanul „Stînca speranţei", de Ion Aramă; 3. Jos pălăria ! Tînărul plin de generozitate şi fond pozitiv din piesa „Anotimpul speranţei" (Cezar); 4. Fără chef (fig.) — Ine! anual în trunchiul copacilor (reg.); 5. Tirg (abr.) — Protagonistul romanului „Fiul secetei“ de Ion Lăncrănjan, care, în anii construcţiei socialismului, „a suit din şesurile tuturor deznădejdilor spre izvoarele tuturor speranţelor" (Pozdare); 6. Locuitori dintr-o ţară vecină şi prietenă; 7. Expiere; 8 Eroină a romanului „Chirie pentru speranţă“, de Leonida Neamţu .— O mie şi o sută la romani; 10. Navigator portughez (1450—1500), care a descoperit Capul Bunei Speranţe — Autorul piesei „Arca bunei speranţe" (Ion D.). Adam STOICA SCRISORI şi RASPUNSURI Dintre scrisorile conţinînd reclamaţii, sesizări, cereri adresate de oamenii muncii Comitetului Judeţean Covasna ai P.C.R., unor organe centrale de partid şi de stat, am ales pentru astăzi următoarele: CEREREA A FOST SOLUŢIONATĂ Tovarăşul Darkó András, din Aria Mare, a solicitat rezolvarea unei probleme personale, privitoare la înscrierea la pensie. Analiza situaţiei sale s-a făcut cu atenţie, verificîndu-se dacă întruneşte condiţile prevăzute de lege. A reieşit că petentul poate fi înscris la pensie de stat pentru muncă depusă şi limită de vîrstă, cu începere de la LVI. 1938. clarificări de interes MAI GENERAL Intr-o scrisoare adresată Comitetului Judeţean de Partid, tovarăşa Peter Anna din satul Racoşul de Sus, semnala făptui că nu a primit despăgubiri din p partea ADAS, în urma unui accident pe care l-a suferit in gospodăria proprie. Cercetările au demonstrat că s-au produs unele încurcături în interpretarea dispoziţiilor legale. Petenta nu este — aşa cum crede — cuprinsă în asigurarea complexă a gospodăriilor persoanelor fizice, încheiată de fratele ei. De reţinut, că in asigurarea complexă sunt cuprinşi asiguratul şi soţia (soţul) asiguratului, precum şi părinţii şi copiii acestora, dacă în mod statornic locuiesc şi gospodăresc împreună cu asiguratul, pentru cazuri de accidente produse la domiciliul asiguratului. Aşadar, răspunsul in cazul de faţă este negativ. SITUAŢIE ELUCIDATA Petiţia tovarăşului Né- meth Sándor din Zăbala a fost analizată, reieşind că situaţia juridică a imobilului aflat în comuna amintită — imobil înregistrat in cartea funduară nr. 1822 — a fost clarificată de organele judecătoreşti. Se mai face mențiunea că înregistrarea acestui imobil în registrul agricol s-a făcut pe baza certificatului de moștenitor, eliberat die Notariatul de Stat Tîrgu Secuiesc, pe seama posesoarei văduvei lui S.I. COMPLETARE NECESARA Lămuririle pe care ie-a solicitat tovarășul Demeter Iosif din Valea Crişului se referă la situaţia dosarului său de pensionare, petentul fiind lucrător la S.M.A. Bodoc. Cercetările au demonstrat că dosarul petiţionarului nu a fost complet, motiv pentru care a fost restituit unităţii spre definitivare. Abia apoi se va putea relua discuţia, pe baza tuturor documentelor existente. Rubrică realizată de Horia C. DELIU, SEBESTYÉN László", ■ activist la Comitetul Judeţean Covasna al P.C.R. Anul XXI Nr. 5028 Păcăleli ... Să-l păcăleşti pe şef că I eşti chemat la Centrala in-1 treprinderii şi să te întîlneşti cu el la ... barul de azi ! , ... Să-i spui unui coleg că-l cheamă şeful să-l tri- , mi-tu la Tulcea şi să-ţi aducă delegaţia ta pentru ... Sighet ! ... Să-ţi păcăleşti soţia, te- 1 lefonindu-i că îţi vine ma- I ma să stea la voi o săptă- | mină, şi să o găseşti acasă pe... soacră pentru o lună , ...Să-i faci o farsă unui amic, puntndu-i sare in cafea s: să ... încurci cestiie ! ^ I Stelian IONESCU |