Cuvîntul Nou, noiembrie 1988 (Anul 21, nr. 5209-5234)

1988-11-01 / nr. 5209

PAG. 2 Aniversăm la 1 Decembrie 50 de ani de la făurirea statului naţional unitar român, eveni­ment înscris cu litere de aur în marea carte a istoriei neamu­lui, care a marcat împlinirea aspiraţiilor de secole ale po­porului nostru, de dezvoltare unitară, liberă şi de sine-stă­­tătoare, în şedinţa Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R. din 11 octombrie au fost dezbătute şi aprobate propune­rile privind sărbătorirea acestui măreţ act istoric, dîndu-se ast­fel expresie înaltei cinstiri pe care partidul, secretarul său ge­neral, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, o dau luptei eroice a înaintaşilor, pentru ca po­porul român să trăiască unit, liber, demn într-o ţară liberă, independentă. Marea lecţie a istoriei constituie un izvor de-a pururi viu din care sorbim pu­terea pentru înălţarea României pe noi trepte de progres şi ci­vilizaţie. Sărbătorind măreaţa înfăptui­re de acum 70 de ani, poporul român omagiază istoria sa eroi­că, îndelungată şi zbuciumată, de­-a lungul căreia „năzuinţa către unitate e strîns îngemă­nată cu setea de libertate şi dreptate, cu vocaţia de pace şi prietenie cu alte neamuri“ a însemnat o permanenţă a vieţii poporului, o torţa ce a luminat neîntrerupt drumul său prin veacuri. Mîndru urmaş al dacilor şi romanilor, statornic ataşat ve­trei strămoşeşti, poporul român a împlinit aici, în acest spaţiu mioritic adumbrit de Carpaţi şi scăldat de Dunăre şi Mare, un glorios destin istoric, a cărui măreţie stă în stăruinţa şi con­secvenţa cu care el a luptat pentru împlinirea idealurilor de unitate, şi libertate, de a-şi orîndui destinele potrivit nă­zuinţelor sale. Aceste scumpe idealuri îşi aveau obîrşia în ori­ginea comună a tuturor româ­­nilor, în limba, una şi aceeaşi in tot teritoriul vechii Dacii, în portul, obiceiurile, datinile, in cultura lor unitară. Şi sub sem­nul acestor năzuinţe s-au des­făşurat toate actele de voinţă ale poporului nostru, silit să-şi realizeze visurile în etape lo­gice şi logic înlănţuite. Idealu­rile de unitate­ şi independen­ţă naţională au împurpurat per­manent steagurile, au înzecit forţele poporului nostru, făcîn­­du-l să înscrie pagini de adevă­rată epopee în lupta pentru păstrarea fiinţei naţionale, uni­tăţii teritoriale, pentru indepen­denţă. Împlinit pentru scurt timp, la 1600, sub sceptrul lui Mihai Viteazul, visul Daciei străbune va deveni permanentă în toate marile momente ale istoriei noastre naţionale. Par­ţial realizată în 1859 prin unirea Moldovei cu Muntenia, consoli­dată prin dobîndirea indepen­denţei de stat la 1877, unitatea naţională a românilor se va de­­săvîrşi la 1 Decembrie 1918. în acea zi s-au strîns la Alba Iu­­lia, pe cîmpul lui Horea, peste 100.000 de oameni veniţi să fie părtaşi nemijlociţi la istorica în­făptuire. Grandioasa adunare de la Alba Iulia a fost prece­dată de zeci şi sute de adunări pe întreg cuprinsul Transilva­niei, la care au fost prezente „păturile cele mai largi ale poporului“, care, alegîndu-şi de­legaţii pentru Alba Iulia le-au dat un unic mandat — „să fie rostitorii­ înflăcăraţi ai adevăra­telor noastre sentimente“, adică să voteze ,numai şi numai pen­tru unire“’. Consfinţită prin ho­­tărîrile lor solemne adoptate de marea adunare naţională de la Alba Iulia, unirea deplină, crea­ţie a poporului român, a avut durabile consecinţe. ,,Acest mo­ment epocal din istoria poporu­lui nostru — sublinia secreta­rul general al partidului, tova­­răşul Nicolae Ceauşescu — a deschis noi perspective atît dez­voltării forţelor de producţie, ştiinţei şi culturii, cît şi afir­mării poporului nostru, a aspi­raţiilor sale de progres, a voin­ţei sale de pace, a hotărîrii de a-şi făuri o viaţă demnă, liberă, de a trăi în prietenie şi cola­borare cu vecinii săi, cu toate popoarele lumii.“ De la idealul unităţii naţio­nale la realizarea şi desăvîrşi­­rea statului naţional unitar şi apoi la afirmarea pe o treaptă superioară a naţiunii, devenită naţiune socialistă, poporul ro­mân a parcurs un lung drum istoric. Prin lupta revoluţiona­ră a clasei muncitoare, a mase­lor largi populare conduse de P.C.R., în ţara noastră a trium­fat, la 23 August 1944, orîndui­­rea nouă, socialistă. Victoria revoluţiei de eliberare socială şi naţională, antifascistă şi an­­tiimperialistă a creat condiţii­le necesare pentru intrarea României pe calea progresului economic şi social, încrezător în destinul luminos al patriei, întregul nostru po­por, răspunzînd vibrantelor che­mări adresate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, ctitorul şi strategul devenirii socialiste şi comuniste a patriei, acţionează cu spirit revoluţionar, cu hotă­­rîre, cu multă dăruire şi anga­­jare patriotică pentru înfăptui­rea neabătută a programelor de dezvoltare multilaterală a Româ­niei, unitatea de nezdruncinat în jurul partidului, al secreta­rului său general,­ tovarăşul Nicolae Ceauşescu, fiind cheză­şia­ înălţării patriei pe noi culmi de progres, bunăstare, civilizaţie. N. IRIMESCU 1918.» Di AHI OI IA fălIRIE» ,19881 BSIAIUIUI MIMAI mill I8SM3 ■ • Strălucită încununare a luptei poporului pentru unitate şi independenţă VftZHTE BE~flPR0ttPE Tobele se-aud și-n aer li­ber ... Problema e dacă m­i le-a afectat ninsoarea de ieri... ) „BALUL STRUGURILOR“ 1 O.J.T. Covasna informează­­ că „Balul strugurilor“ pro­­­ gramat pentru 29—30 octom-­i­brie la hotelul „Carpaţi“ din­­ Bálványos se amină pentru­­ 5—6 noiembrie. înscrierile se­­ fac în continuare pînă la­­ data de 3 noiembrie. Se a­,­­ sigură transport cu autocarul, o cazare la hotel categoria I,­­ cină festivă, dejun în 6 no­­i­­embrie şi excursie la lacul­­ Sfînta Ana. I 19,00 Telejurnal; 19,25 In­­­dustria — programe priori- I tare; 19,40 Secvenţe algerie­­i ne; 19,50 Rolul familiei în J societatea noastră; 20,05 Mi­­­­cul ecran pentru cei mici ; I 20,15 înaltă răspundere pa­triotico, revoluţionară a ti­­­neretului pentru viitorul pa­­­­triei; 20,35 Teatru TV. ,,Ca­ i­mera de gardă“. Interpre­­­­tează : Ion Caramitru, Maria­­ Ploae, Eugenia Maci, Emil I Hosu; 21,35 Din frumuseţile­­ patriei; 21,50 Telejurnal. Sfîntu Gheorghe : ARTA : Noaptea generalilor — film american, două serii,­­ orele 10, 16, 19. LUX : Comisarul Piedone la Hong-Kong — film ita­lian, orele 9, 11, 16. Desene animate — ora 15; Drumuri neumblate — film sovietic, orele 18 și 20. Tîrgu Secuiesc , 8 MAI :­­ El Dorado — film ameri­can, două serii, orele 10, 16, 19. Covasna: VICTORIA: Scu­­fundare la mare adîncim­e — film american, orele 10, 17, 19. TIMPUL PROBABIL Vremea, şi în continuare rece, cu cerul temporar no­­ros. Local se vor semnala precipitaţii sub formă de la­­poviţă şi ninsoare. Vîntul va sufla slab pînă la moderat, din sectorul nord-vestic. Temperaturile minime vor înregistra valori cuprinse în­tre —6 și —4 grade, iar ce­le maxime, între 3 și 5 gra­­­ de Celsius.|­ ­ TELEVIZIUNE CINEMA I CUVINTUL NOU Anul XXI Nr. 5209 ... filmarea submarină in ape lipsite de lumină, în suspensii dense de nisip sau mîl, a de­venit posibilă cu ajutorul unui aparat acustic care utilizează ultrasunete ? Efectele de refle­xie şi difracţie dispar la utili­zarea unei frecvenţe de peste 2 MHz. Pus la punct de specia­lişti britanici, noul aparat de fu­mat are o greutate de 20 kg şi este utilizat la realizarea con­­ductelor submarine de petrol. ... stiloul a fost cunoscut încă de acum peste 4 000 de ani în Egipt ? In mormîntul lui Tu­tenkhamon s-a găsit un stilou din stuf, de grosimea unui cre­ion, ascuţit la un capăt, iar la celălalt capăt saturat cu un li­chid negru care se scurgea pe firele stufului şi ajungea la vîrful ascuţit, cu care se scria. ... bicicleta cu pedale a apărut între anii 1840 şi 1850 ? Era fă­cută din lemn şi i se spunea „maşină de curse drezină“. De­numirea de bicicletă este in­trodusă mai tîrziu. Bicicleta este înzestrată cu frînă în 1855, ro­ţile se fabrică din metal în 1870. în 1879 se introduce trans­misia cu lanţ. Pe la 1890, cînd apar primele roţi pneumatice, bicicleta devine un mijloc de locomoţie foarte răspîndit. ... volumul de informaţie ce-l poate procura o maşină de cal­cul este mult mai mic faţă de cel al creierului, care este esti­mat la 28 x 1019 biţi de informa­ţii ? ... greutatea medie a creieru­lui uman este de 1 345 g ? ... cea mai veche maşină de scris din lume a fost construi­tă, în anul 1864, de un tîmplar tirolez ? Maşina, care se află la Muzeul tehnic din Dresda, este confecţionată aproape în între­gime din lemn. Cu mai mult timp în urmă a apărut în ziar un material referitor la comportamentul de-a dreptul şocant al unor tineri la un spectacol de teatru, cînd cetăţenii din rîndurile din faţă au fost „ţinta“ unor... ouă aruncate din spatele sălii ! ? ! Cu toate că a trecut ceva vre­me de la incidentul pomenit, revenim pentru că o scrisoare primită la redacţie elucidează în parte „misterul“. Dar, să-l facem public. ,Am urmărit cu interes dezbaterea privitoare la comportamentul civilizat şi ne-a şocat reacţia multor cetăţeni la citirea întîmplării cu . .. ouăle. Vă scriem pentru că am fost martori la tot ce s-a întîmplat în ziua aceea. (De ce oare, aşa tîrziu ? — n.n.). Atît eu, cel care redactez scrisoarea (din pă­cate nu e trecut şi numele — n.n.), cît şi colegii mei am dori ca prin intermediul dumnea­­voastră să ne cerem scuze pen­tru cele petrecute ! Nu sîntem autorii actului respectiv, dar ştim cine este tînărul „teribi­list“ (un coleg de şcoală) care s-a „distrat“, iar noi nu am făcut nimic să-l împiedicăm ! ? Despre făptaş, ce să vă spu­nem ? Este un element neserios, ce se ocupă în continuare de năzbîtii, făcînd, chipurile, „glu­me“ de felul celei relatate. Şi la şcoală are un comportament ce lasă de dorit, vorbeşte urît, in special cu colegele, dispreţu­ieşte strădaniile celor silitori COMPORTAMENTUL CIVILIZAT (VII) Noi am încercat să intervenim pentru a-i schimba comporta­mentul, dar este refractar la sugestiile colegilor. Poate veţi reuşi dumneavoastră mai mult...“ Sigur, această „mea culpa“, chiar tardivă, a coleglor „erou­lui“ nostru e bine venită, pentru că — vorba proverbului — mai bine mai tîrziu ... Din păcate, elementele concrete (numele, şcoala unde învaţă ş.a.) ne lip­sesc pentru a face o investiga­ţie mai amplă, pentru a culege şi alte opinii despre un aseme­nea tînăr cu un comportament deviant. Opiniile cadrelor di­dactice, ale­ organizaţiei de ti­neret, ale altor colegi­­ din şcoală ar fi relevante, fără doar şi poate, în privinţa acestui caz, zicem noi, de excepţie. ... Timpul nu e trecut şi poa­te vreun coleg mai „curajos“ se va încumeta să facă lumină în această poveste deloc veselă şi amuzantă, cum o consideră, probabil, tînărul în cauză. Aş­teptăm . .. Horia C. DELIU ­ss \ss \ Proces de divorţ. Judecăto­­rul întreabă: — Aţi depus plîngere că nu mai puteţi suporta nean­rile soţiei ? ... — Da ! — Şi din cîţi membri compune neamul ei ? — Doisprezece copii ! — Cine-i tatăl lor ? — Eu... Aveti cuvintTitlul CUVINTUL NOU .........................1 @ Cererea tovarăşului V. Ludovic, din Belin, a fost analizată de organele de spe­cialitate din cadrul Direcţiei pentru probleme de muncă şi ocrotiri sociale a judeţu­lui Covasna. Programarea pentru rezolvare se va face după analizarea tuturor în­scrierilor care figurează în tabelul nominal înaintat de întreprinderea la care lucrea­ză petiţionarul, ţinîndu-se seamă de vechimea sa în muncă şi de vîrstă. O Stimate G. Bularca, din Intorsura Buzăului, pentru înstrăinarea la care v-aţi re­ferit este necesar să aveţi o autorizaţie şi un contract autentic. Autorizaţia se eli­berează de biroul executiv al consiliului popular orăşenesc pe raza căruia se află imo­bilul, iar actul autentic de înstrăinare se încheie, pe baza autorizaţiei prealabile, de către organele Notariatu­lui de stat. • Tovarăşe Dorel Răilea­­nu, din Dorohoi, am înţeles că sînteţi un vechi cititor al ziarului nostru. In legătură cu întrebarea pe care ne-aţi adresat-o, deocamdată nu vă putem da un răspuns exact. Rămîne să urmăriţi în conti­nuare publicaţia noastră, în care veţi întîlni pe parcurs lucrurile care vă interesează. „ Materialul trimis este mult prea general, tovarăşe Alexandru Varga. Ne-ar in­teresa fapte concrete din­ staţiunea Covasna, elemente de noutate. Informaţiile transmise de dumneavoastră sînt. .. depăşite, nemaiinte­­resînd acum pe nimeni . Aşadar, pe viitor fiţi mai prompt şi veţi avea motive de satisfacţie, văzînd tipărit materialul trimis ...­­ Vă sfătuim să vă adre­saţi direct conducerii unită­ţii, tovarăşă B. Marta, din Sfîntu Gheorghe, care este în măsură să lămurească pe deplin situaţia. Datele pe care ni le-aţi furnizat sunt insuficiente pentru a putea să vă dăm un răspuns do­cumentat. La mijloc trebuie să fie vreo neînţelegere, în­­trucît prevederile legii sunt clare. In caz că nu aţi putut rezolva doleanţa la care v-aţi referit, daţi-ne, totuşi, de ştire. Rubrică realizată de Horia C. DELIU

Next