Cuvântul Nou, decembrie 1994 (Anul 5, nr. 1252-1270)
1994-12-01 / nr. 1252
Ziua de înviere a neamului Peste toate simpatiile ţi antipatiile, peste toate zile ţi adversităţile ar trebui să troneze, de undeva un înalt, 1 DECEMBRIE. ZIUA ÎNVIERII NEAMULUI. Şi dacă nu se întâmplă întotdeauna ţi peste tot aţa, dacă unii transformă acest unic ţi sfânt moment în prilej de răzbunare, de plătit poliţe - aceasta nu este decât o tristeţe în plus, una esenţială, care se adaugă altora pe care le ducem în spate de ani de zile, o dovadă în plus că nu reuşim să ne ridicăm la înălţimea caracterului celor ce au realizat unirea. De aceea nu putem ridica prea mult ochii din ţărână de aceea privirea ne e înnegurată şi tristă, de aceea ne ascundem sub pulpana ocrotitoare a funcţiei, uitând că, înainte de toate, suntem oameni. li slăvim, îi cinstim cu sinceritate ţi pieţenie pe înaintaşi, pe cei care au făcut ca 1 Decembrie să devină, peste ani, Ziua Naţională a românilor. Dar nu ştiu dacă simpla glorificare a înaintaţilor este suficientă pentru a şterge urmele rănilor pe care vorbele şi faptele nedemne ni le lasă pe chip. Unii, naivi, în stare să creadă că a venit vremea păcii, a bunei înţelegeri, a toleranţei, a respectului faţă de celălalt - indiferent de neam, etnie, angajament politic. Din nefericire, naivii sunt încă puţ,. ţi neajutoraţi. Vom fi vrednici, curaţi şi frumoţi abia atunci când vom şti să chemăm în sufletele noastre pacea, când ne vom rostui existenţele pe principii cu adevărat creştine. Scuturându-ne de zgura unui gând trist, constatăm că 1 Decembrie este ZIUA NAŢIONALA A TUTUROR ROMÂNILOR, chiar dacă ea pare a se sărbători conform unei riguroase selecţii. La mulţi ani, aşadar, tuturor românilor de ziua lor naţională ! Nici două serbări nu pot face rău! In suita manifestărilor organizate în aceste zile în cinstea zilei de 1 Decembrie - Ziua Naţională a României, marţi seara, la Casa de cultură a sindicatelor din Sfântu Gheorghe ni s-a oferit un nou spectacol omagial, de data aceasta sub patronajul Consiliului judeţean Covasna, al Consiliului Municipal Sfântu Gheorghe şi al Inspectoratului pentru Cultură al județului Covasna. Alexandra MORAR (continuare in pag. 2] Corul vocal feminin din Sita Buzăului NOU Anul V Nr. 1252 Joi, 1 decembrie 1994 8 pagini — 80 lei la marti ani flamânte! COKiDIM SOCIAl-PONTIG DI JIBEJIMBOUSNI SOLEMNITĂŢI DE depunerE DE COROANE Cu prilejul sărbătoririi Zilei Naţionale a României şi a 76 de ani de la înfăptuirea Marii Uniri, astăzi au loc solemnităţi de depuneri de coroane ţi jerbe de flori la Monumentul Ostaşului Român din Sfântu Gheorghe (ora 9), Monumentul Ostaşului Român din Covasna-Voineţti (ora 10,30), bustul lui Mihai Viteazul din Breţcu (ora 11) şi grupul statuar Mihai Viteazul din Sfântu Gheorghe (ora 12,30). Reprezentanţii cultelor vor oficia slujbe religioase de pomenire, iar plutoane de defilare şi fanfara armatei vor participa la solemnităţi. SLUJBA ARHIEREASCĂ DE NOAPTE La ora 12 a nopţii de joi spre vineri (12 decembrie), P.S. Ioan Selejan, episcopul Covasnei şi Harghitei, va săvârşi o slujbă arhierească de noapte la biserica ortodoxă veche, cu hramul Sf. Gheorghe. Credincioşii sunt rugaţi să participe la această slujbă. (D. U. MITRU) In arheologie, județul Covasna are perspective interesante(ii) — Domnule director, zona noastră este destul de săracă în cercetări, arheologi etc. Cum vă gândiţi să surmontaţi această carenţă? Şi, în general, ce perspective arheologice are judeţul Covasna? Interviu cu dl. Gh. Lazarovici, directorul Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei - Vom găsi şi vom aduce aici tineri studenţi, arheologi, care vor lucra în această zonă. Acum lucrează în zonă, pentru studiul civilizaţiei dacice, la Vârghiş, d-na Viorica Crişan, care va continua cercetările la Jigodin, Miercurea Ciuc. Pentru epoca romană avem în atenţie săpăturile de la Olteni, făcute în colaborare cu prof. Székely Zoltán, urmărindu-se a fi amenajate din punct de vedere turistic. Va fi studiat în continuare limesul răsăritean al provinciei romane Dacia, care a fost studiat mulţi ani de prof. Ştefan Ferenczi, din Cluj. Se vor efectua lucrări de topografie arheologică, prospectări şi sondaje la castrele romane şi turnurile de pază din zonă. Altă preocupare a noastră ţine de informarea arheologică, prin publicarea, în colaborare cu Institutul de arhitectură şi istoria artei Cluj, a repertoriului arheologic din judeţul Covasna. Dorim organizarea unui şantier internaţional pentru epoca neoeneolitică în una dintre marile staţiuni ale culturii Ariuţd-Cucuteni. Această temă apare între lucrările unui colectiv al societăţii arheologilor europeni, care a realizat un grup de lucru pentru Balcani. Urmează amenajarea acestui şantier internaţional, cu colective de cercetare interdisciplinare, în scopul modernizării cercetărilor arheologice prin aplicaţii de arheometrie, cercetări etno-arheologice (studiul meşteşugurilor şi ocupaţiilor tradiţionale), studii de paleozoologie şi altele. Dumitru MANOLĂCHESCU (Continuare in pag. o 2 a)