Cuvântul, august 1925 (Anul 2, nr. 220-245)
1925-08-01 / nr. 220
In ce priveşte Ardealul sa vor face noul cercetări Preşedintele consiliului de miniştri d. I. Brătianu a lucrateri dimineaţa la lucrările de delimitare a judeţelor, cu d-nii miniştri Inculeţ, Săveanu, Tătărescu şi d. C. Dimitriu, senator, preşedintele comisiunei de aplicare a reformei administrative. Primul ministru a primit numeroase delegaţiuni din ţară în vederea acestor lucrări, fiecare delegaţiuni cerând să fie protejat judeţul ce reprezintă. In şedinţa de eri s’au terminat lucrările pentru delimitarea judeţelor din vechiul regat, Bucovina şi Basarabia. In ce priveşte delimitarea judeţelor din Ardeal şi Banat, chestiunea fiind mult mai complicată, primul ministru a hotărât ca ea să fie supusă unor cercetări mai amănunţite. * In ce priveşte schimbările de nume la comune, ele nu se vor face decât acolo unde fostele stăpăniri străine trecuseră alte nume in locul celor româneşti. Pentru redactarea anteprocoului regulamentului de administraţie interioară a judeţelor şi comunelor s’a numit următoarea comisiune: d-nii Al. Crasnaru, secretarul general al ministerului de interne, M. Varam, inspector general administrativ, Onoriu Baneseu, prefect al jud. Argeş şi deeputat N. loan. * Bucovina va avea următoarele 5 judeţe: Câmpulung, Cernăuţi, Rădăuţi, Storojineţ şi Suceava. Judeţul Solnoc-Dobâca se va chema pe viitor jud. Someş, iar jud. Bistriţa-Năsăud va deveni jud. Năsăudului. Capitala județului Satu Mare va fi la Baia-Mare. Comisiunea pentru aplicarea reformei administrative se va întruni în plenul ei în primele zile ale lunei Septembrie. Scrisori din Chişinău Neregulile de la brutăria militară Chişinău, 30. — Acum câtva timp autorităţile militare au fost încunoştiinţate că la brutăria militară se petrec oarecari nereguli şi că vinovaţii principali ar fi înşişi funcţionarii brutăriei precum şi comisionarul Nedelman. Cazul s‘a luat în cercetare stabilindu-se următoarele : Intre administraţia brutăriei şi comisionerul Nedelman există un contract prin care acesta din urmă să obliga să producă zilnic pentru nevoile garnizoanei 15.000 pâini din făina garnizoanei. Nedelman la rândul său s‘a înţeles cu brutarul Victor, soldatul Zisman care veghea lucrările în brutărie, funcţionarul Nicolau şi Cojocaru pentru a produce o cantitate suplimentară de pâini din făina ce rămâne de prisos şi neprevăzută în contract. In acest fel ei produceau zilnic pâini din cantitatea de 1000 kgr. făină ce le rămânea. Bonurile de plată se eliberau pe numele brutăriei şi a lui Nedelman iar banii se achitau prezentatorului bonurilor. După ce banii se încasau „tovarăşii“ îi împărţeau între ei. Această operaţie a durat vreo 8 luni de zile, până a fost descoperită graţie unei întâmplări în următoarele împrejurări : Intr-o bună zi unul dintre tovarăşii a fost eludat. Toate cererile sale de a i se elibera suma cuvenită, erau respinse de Nedelmann în mod categoric. Atuncii tovarăşul a reclamat cazul autorităţilor cari în urma cercetărilor făcute au stabilit cele de mai sus. Cifra fraudelor încă nu s-a stabilit precis, însă să presupunem că atinge circa de 400.000 lei. întreaga asociaţie compusă din: Nudelmann, Victor, Zisman, Cojocaru şi Nicolau, a fost arestată de parchetul militar. DE LA CONSILIUL DE RĂZBOI Eri a venit spre judecare înaintea consiliului de război secţia I procesul acuzatului I. Barbu din comuna Regina jud. Orhei pentru trecerea frauduloasă a Nistrului. Fondul procesului este: Acum un an tânărul Barbu a trecut Nistrul. Peste un scurt timp i-a venit dor de casă dar autorităţile sovietice nu i-au permis să se întoarcă în Basarabia. Părinţii lui Barbu au intervenit pe lângă comisiunea română care la rândul ei a intervenit pe lângă cea rusă ca să permită lui Barbu reîntoarcerea în ţară. Autorităţile sovietice însă au refuzat eliberarea lui Barbu susţinând că el este un emigrant politic, că nu i-a plăcut supuşenia română şi că a dezertat din armată. Atunci comisia română a stăruit mai energic pentru eliberarea lui Barbu. Ca rezultat, Barbu a fost adus în ţară, înaintea consiliului de război el a fost apărat de maiorul Bonciu care a cerut achitarea. Acuzarea a fost susţinută de d. comisar regal maior Dobrovici. După o scurtă deliberare consiliul a pronunţat achitarea lui Barbu. DEZERTOR ŞI HOŢ Toteri a venit spre judecare înaintea consiliului de război procesul acuzatului AL Opincă acuzat pentru dezertare şi pentru faptul că în noaptea de Sf. Paşte a furat dintr-o biserică din împrejurimile Chişinăului suma de 4900 lei. Consiliul i-a condamnat la 5 ani închisoare corecţională, 2 ani interdicţia şi 4000 lei amendă. ALT PROCES DE DEZERTARE O. Honji din judeţul Orhei a fost dat în judecata consiliului de război pentru dezertare şi furt. Drn procesul lui venit spre judecare înaintea consiliului de război care în urma desbaterilor urmate su condamnat la 5 ani recluziune, 5000 iei amendă, 1500 Iei cheltueli de judecată şi 2 ani interdicţie. MISTERIOASA DISPARIŢIE A UNUI SATEAN Din comuna Bârnova jud. Soroca ni se comunică despre misterioasa dispariţie a săteanului Ivan Horoj, în următoarele împrejurări. Acum 2 săptămâni săteanul I. Horoj din corn. Bârnova jud. Soroca a plecat la Soroca având cu sine suma de 25.000 lei pentru cumpărarea unor oi. Pe drum Horoj s‘a întâlnit cu consăteanul M. Valeu cu care s‘a oprit la o cârciumă unde au cinstit puţin, continuându-şi apoi drumul fiecare în parte. Peste vro 2 ore de mers începând să dureze Horoj s‘a adăpostit la cârciuma lui Bulgaru. Au trecut 5—6 zile şi Horoj nu se mai întorcea acasă. Familia îngrijorată de lipsa lui atât de îndelungată au adus cazul la cunoştinţa şefului de post care întreprinzând cercetările a stabilit că săteanul a plecat de la cârciuma lui Bulgaru. Până în prezent nu s-a putut afla nimic în privinţa lui Horog, care a dispărut fără urmă. Se presupune că el a fost jefuit de bandiţi şi apoi omorât, iar cadavrul a fost ascuns. UN NOU GEN DE ESCROCHERIE LA CHIŞINĂU Poliţia din localitate a reuşit să aresteze pe individul Petre Iorăşel în etate de 16 ani bănuit de o serie întreagă de escrocherii cu bonuri. Din cercetările de până acuma s-a stabilit că individul P. Iorăşel împreună cu tovarăşul său St. Boliev care falsifica semnătura d-rului Urbanovici, au obţinut de la diferite magazine mărfuri, în valoare de peste 10.000 lei. D-rul Urbanovici căruia creditorii i-au prezentat bonurile pentru achitare, a fost surprins văzând bonuri cu semnătura sa falsificată. Cercetările continuă. CORESP. ritatea cugetării, sistematizarea gândirii în mod raţional, — bogăţii ce ar putea fi scoase, alături de alteie, din interpretarea metodică a textelor latine, pe seama cui vor rămânea? Acest lucru trebue să preocupe pe acei ce conduc reforma şcolară. Altcum vor găsi, în loc de roade, un mare fiasco, rezultat al unor măsuri pornite din „concepţii’’ minunate, care însă n’au fost croite pe timpul realităţii faptelor din şcoala noastră. Astfel fiind lucrurile, tezele de latineşte la bacalaureat au fost neînchipuit de rele. Mai ales acolo unde profesorul n’a fost prea dornic în explicaţii — în alte locuri el a făcut aproape toată traducerea — rezultatele au arătat o complectă lipsă de pregătire a elevilor. Dar şî rezultatele proaste de la partea ştiinţifică se datoresc tot sistemului nenorocit şi muncei desorganizate din şcoală. La liceele care au pregătit pe elevi cu ajutorul profesorilor, cursişti, s’a observat în genere o mare scădere. Fără a tăgădui că printre nenumăraţii cursişti se afla, întâmplător, o infimă parte de profesori buni, trebue să fim drepţi şi să constatăm realitatea, în toată trista ei înfăţişare, cursiştii au provocat degradarea învăţământului în Ardeal. Autoritatea şcolară trebue să reacţioneze imediat în această chestiune. Dacă aceşti dascăli ar fi fost chemaţi, — cum era intenţia făuritorului acestei speţe de profesori — să facă cursuri de complectare a cunoştinţilor, câţiva ani dearândul, vara; lacunele în cunoştinţele de specialitate s’ar fi umplut, cu timpul. Evident, aici măsura în care trebuia să se prelungească termenul de „specializare", avea să fie după fiecare caz în parte. Dar nu s’a făcut astfel. Cursiştii au fost fabricaţi în două luni, la cursuri de vară şi, apoi, primiţi la examene de capacitate „specială", fără să li se verifice metoda de predare şi aptitudinile pedagogice, căci, va conveni oricine, una sau două lecţii practice (!), ţinute la examenul „special", nu permit acest lucru, decât numai dacă candidatul ar fi trecut, cel puţin câteva luni, prin frământările unei şcoale de aplicaţie (seminar pedagogic). Iar când de exemplu foaia ,,Beiu şui" se plânge despre rezultatele obţinute la bacalaureat de liceul de acolo, (în faţa comisiei II — Oradea —) şi spune că în câţiva ani nu s’au putut recruta profesori, avem o dovadă mărturisită de aceasta, dar care se referă şi la alte licee, precum şi la majoritatea specialităţilor, nu numai la franceză şi Latină. Citiţi întâmpinarea „Beiuşului" şi vedeţi prin ce chinuri trece sărmana limbă românească a autorului, care vorbeşte de „examenul scripsal“ şi de alte comedii. Mi s-a spus că autorul e profesor. Ei bine, dacă el scrie astfel, vă puteţi închipui cum au scris elevii la tezele de bacalaureat! Am spus că munca în liceele noastre de aici — cu rare excepţii — a fost lipsită de seriozitate. Nu exagerăm! Fie din lipsă de bunăvoinţă, fie din nepricepere, şcoala minoritară ca şi liceul românesc, au căutat să „isprăvească cu bine" anul, trecând prin materialul de studiu cum dă Dumnezeu. Fireşte, motive sunt destule: ore puţine, manualele, programă încărcată, elevi leneşi ş. a., dar, adăugăm noi, mai ales lipsă de răspundere şi de control sever însă drept. Căci ne întrebăm: Cel fel s’au inspectat şcoalele în tot acest timp'' Cum s’a făcut controlul de către stat, care e răspunzător direct de pregătirea tinerelor generaţii în şcoalele minoritare, confesionale şi chiar ale statului? Nu voim să suparăm pe nimeni, reînviind, cu exemple elocvente, situaţii pe care dorim ca ministerul să le limpezească odată, cu hotărâre şi cu convingerea că răul trebue extârpat cu grijă, dar fără zăbavă! Răspundem însă că acest control s’a făcut în majoritatea cazurilor prost, iar când s’au arătat relele, interese care... nu interesează şcoala, s’au internus între controlorii situaţiei şi între împărţitorii dreptăţii. Avem dovezi, — şi ministerul le are. — In această privinţă. Să sperăm că va triumfa interesul şcoalei deasupra frământărilor politice. Descurajaţi, cei buni şi-au pierdut adeseori elanul necesar unui apostolat cum este profesoratul, mai ales in ţinuturile noui, necontrolaţi şi tolraţi, cei răi şi-au făcut da cap; rezultatul îi explică examenele de bacalaureat, constatările inspectorilor generali şi examenele de clasă. Examenele de bacalaureat au dat dea rezultatele ce trebuiau să reiasă din strctura acestor condiţii complexe la care s'a adăugat şi starea de spirit a tineretului de după războiu. Valoarea acestor examene și propunerile noastre de îndreptare, urmează în alt articol. »» »» BOGĂŢIILE CUPRINSULUI ROMANESC DINTRE PRUT SI NISTRU La 15 August se deschide în Capitala Basarabiei expoziţia generală şi târgul de mostre. Marile pregătiri ce se fac în vederea deschiderei expoziţiei basarabene îi asigură o frumoasă izbândă. Expoziţia generală a Basarabiei, în primul rând ne va înfăţişa întreaga situaţie economică a acestei provincii cu toate izvoarele de producţie, asigurând în viitor o activitate rodnică, prin stabilirea unor noui metode de muncă. Bogăţia economică a Basarabiei, face ca această expoziţie să fie mai mult decât un târg de mostre, deoarece producătorii basarabeni vor căuta să se întreacă intre ei. Vizitatorii din întreaga ţară şi cei care vor veni din alte ţări, vor putea admira cultura sistematizată a produselor solului fertildintre Prut şi Nistru. Expoziţia ce se organizează anul acesta la Chişinău, mai are şi un interes deosebit: prin ea se va putea constata cum a influenţat reforma agrară asupra gospodăriei rurale în Basarabia. Expoziţia şi târgul de mostre de la Chişinău, vor fi cea mai mare manifestare de economie naţională, de la unirea Basarabiei cu patria mumă. Organizatorii acestei expoziţii au în fruntea lor pe d-nii General Rudeanu şi A. Cardaş, a căror concurs preţios va asigura un succes desăvârşit expoziţieLa Comitetul de patronaj, este sub înalta preşidenţie a Principelui Carol şi Principesei Elena. Membrii acestui comitet îl formează, cele mai de frunte personalităţi politice din Basarabia, precum şi câţiva membri din guvernul actual. Comisariatul general al expoziţiei şi târgului de mostre din Chişinău, sub preşidenţia d-lui general V. Rudeanu, având director general şi comisar al guvernului, pe d. A. Cardaş, este format din personalităţi oficiale şi fruntaşii celor mai de seamă instituţii din Basarabia. Prin această expoziţie, Basarabia, are posibilitatea să arate progresele realizate de la afiliere până azi. •a* Contravenienţi la legea repauzului duminical NUMEROŞI COMERCIANŢI GĂSIŢI CU PRĂVĂLIILE DESCHISE, DAŢI JUDECAŢII Prefectura de poliţie a Capitalei, în urma inspecţiunilor făcute, pe la comercianţii din inspectoratele poliţieneşti, pentru a se constata dacă măsurile prevăzute în ordonanţa în vigoare, relativă la repausul duminical şi închiderea magazinelor la orele fixate prin lege, a găsit pe următorii comercianţi care au călcat legea şi au fost daţi judecăţii: Mişu Sasos, str. Mihai Vodă 5, Weinberg şi Mărculescu, str. Mihai Vodă No. 9, Isidor Swartz, str. Carol 20, I. Kohn, Calea Rahovei 51, Jean Goldstein, str. Carol 18, Cristodor Papadiamandi, str. Carol 38, Siranus Turian, str. Carol 29, Gh. Catanchis, str. Smârdan 30, Vasile Caraso, Calea Rahovei 2, Beniamin Hagimian, str. Mihai Vodă 18, Max Flicher, str. Smârdan 26, Louis Landau, str. Smârdan 41, Arnold Israilovici, Bulevardul Elisabeta 4, Mişu Mihăilescu, str. Sf-ţii Apostoli 52, Toni Finchelstein, str. Isvor 20, L. Abramovici, str. Isvor 26, L. Leibovici, str Isvor 50, D. Papagoga, str. Isvor 18, Aneta L. Goldstein, Calea Rahovei 91, Lazăr Gubăşeanu, str. Cazărmei 72, Gh. Şerbanescu, str. Bateriilor 31, Gh. Comănescu, Calea Rahovei 89, Haral. Anastasiu, str. Cobâlcescu 12, Eleonora Barasch, str. Buzeşti 4, C. Stoenescu, Calea Griviţei 212, N. Râpeanu, Calea Griviţei 331, Şt. Drăgănoiu, str. Vasile Gherghel 27, C. Florescu, str. Dănciulescu II-lea 30, Aurel Constantinescu, str. Mincu I No. 15, N. Oprescu, Calea Griviţei 313, I. G. Pomu, Calea Griviţei 312 Mihu Gh. Zam, str. Hagi Ghiţă 76, Herman Icobici, str. Col. Pleşoianu 26, Vasile Colan, Calea Dudeşti 86, C. Mitroi Calea Dudeşti 67, I. Niculescu, Calea Dudeşti 90, I. Cosmoiu, str. Căldărari 2, M. Popescu şi N. Ionescu, piaţa Sft. Anton 2, (contravenienţi la legea repauzului duminical în trei rânduri), David Pascal, str. Bărăţiei 51, M. Constantinescu, str. Sf-ta Vineri 2, Ogada Pelinghian, Calea Văcărești 26, David Frenk, calea Văcărești 13, B. Marcovici, calea Văcărești 29, Gh Cincă, str. Halelor 49, Gh. Munteanu, str. Pânzari 13, Filip Gherondache, str. Halelor 41, M. Chiriacescu, str. Carol 37. „CUVÂNTUL* Un incident Consulul român a cerut satisfacţie dela guvernul maghiar La Budapesta s'a întâmplat acum zece zile un incident car*a a dus la complicaţiuni diplomatice între Ungarii şi România, incidentul petrecându-se în localul consulatului român, unui funcţionar al consulatului. Acum zece zile artista de operă Maria Németh se prezentase la consulatul român pentru o viză, intenţionând să petrească câteva săptămâni în Ardeal Înainte de-a începe un turneu prin Europa, pentru care avea deja viza negaţiunilor respective. La consulatul român viza artistei Németh a fost refuzată, pentru motivul ce se va vedea mai jos. A doua zi bărbatul artistei, profesorul Grünauer, s‘a prezintat la consulat cu acelaș pașaport, după ce orele oficioase au trecut. Refuzându-i-se din acest motiv să fie ascultat, profesorul Grünauer s‘a purtat scandalos, stăruind să i se libereze viza, iar când a fost poftit să-şi ia paşaportul şi să plece, a prins şi mai vârtos curaj, încât a trebuit să fie înştiinţat că va fi dat afară cu servitorul. Atunci profesorul Grünauer a tras două palme servitorului, iar când i s-a vorbit de chemarea în ajutor a unui sergent de stradă, s-a năpustit şi la funcţionar. Incidentul acesta a avut urmări în presa budapestană, în care artista şi bărbatul său au plasat calomniila adresa consulului român. In urma acestora consulatul a făcut ministerului de externe maghiar o notificare oficială, cerând pedepsirea profesorului şi satisfacţie deplină consulatului nostru. Consulatul a declarat cu privire la acest incident, că, a refuzat viza d-nei Németh pentru că în paşaport ea era arătată numai ca artistă, prin care se înţelege artistă de varieteu (mai ales fiind vorbă de artistele ce ne vin din Budapesta), în care caz trebuia şi un certificat al siguranţei. Cu privire la cele lansate de profesorul Grünauer prin presă, cum că a doua zi după incident consulatul a refuzat să predea paşaportul soţiei sale unui avocat, care s-a prezentat la consulat în scopul acesta, consulatul a publica declaraţia că aşa zisul avocat s'a prezintat în calitate de simplu particular, neînfăţişând nici o împuternicire din care cauză procedeul consulatului român a fost perfect la Gazul misterios de la Cluj INTEROGAREA D-LUI BOERU Cluj, 30. Moartea misterioasă a lui Nussbaum preocupă intens opinia publică din orașul nostru. La interogatoriul luat eri d-rului Boeru, asupra căruia planează bănuiala că l’ar fi asasinat pe Nussbaum, Boeru a făgăduit cu tărie învinuirea Judecătoril de instrucție a dispus ținerea în arestul preventiv a inculpatului tot timpul, cât e nevoe să se instruiască afacerea. Împotriva acestei deriziuni doctorul Boeru a făcut apel la Camera de punere sub acuzare. Noui agitaţii minoritare Pentru bacalaureat Partidul maghiar şi confesiunile minoritare trimit la Rege pe părinţii elevilor căzuţi la examen Comisiunea culurală şcolară a partidului maghiar a hotărât de acord ca autorităţile confesionale maghiare din Ardeal să convoace în numele partidului mai multe meetinguri în diferite centre ardelene, pentru a discuta chestiunile şcolare la ordinea zilei şi a protesta împotriva noului bacalaureat. O DELEGAŢIE LA REGE In acest chip partidul maalege o delegaţie compusă din părinţi ai elenilor căzuţi la examenul de bacalaureat, spre a fi trimisă la rege ca să ceară o aplicare mai omenească a legii bacalaureatului şi revizuirea dispoziţiunilor şcolare socotite nedreptăţitoare. In întrunirile acestea se va ghiai şi autorităţile confesionale socotesc să poată abate atenţia dela principala pricină a eşecului examenelor de bacalaureat din primăvară, lipsa unei pregătiri serioase. Opinia publică românească şi majoritatea conducătorilor învăţământului nostru admit tot mai mult această pricină în ce priveşte unele şcoli româneşti, fapt care îndeamnă autorităţile confesionale şi politice minoritare să-şi deie seamă, că noi şcolile lor, cu învechiul sistem german antipedagogic, nu vor fi scutite de această critică. De aceea meetingurile ce se proectează şi care vor totodată să fie o demonstraţie anticipată în favoarea punctului de vedere unguresc ce se va afişa la toamnă la Geneva împotriva tratamentului ce-l au în România Ungurii. REFORMA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI MAGHIAR Că şi-au tras seama despre ceea ce am arătat mai sus, deşi încearcă acest joc acoperit, o dovedeşte însă faptul, că amintita comisiune culturală discută înainte chestiunea de care ne-am ocupat altă dată : o reformă a învăţământului secundar maghiar. Toate acestea şi altele care decurg din ele, prezintă pentru noi o importanţă deosebită, pentru că vor trebui să îndemne oficialităţile noastre şcolare să se preocupe măcar pe atât de asigurarea unei eficacităţi depline a învăţământului nostru. Curierul Judiciar CRIMA DELA OBOR S'a judecat ori la Curtea cu juraţi crima săvârşită de un oarecare Gh. Niculescu, zis Ţiganu în următoarele împrejurări: Acest individ ducându-se la depozitul de lemne „Tufănica", dela Obor ca să fure lemne, a fost surprins de paznicul Tudor Roşu, care conştiincios, a vrut să apere averea ce îi era încredinţată Ch. Niculescu, mai iute şi mai puternic, a pus mâna pe un lemn cu care i-a aplicat paznicului câteva lovituri care i-au cauzat moartea. Curtea, pe baza verdictului afirmativ al comisiei juraţilor, a condamnat pe Gh. Niculescu la 5 ani recluziune. A-12STAREA UNEI INCENDIATOARE O servitoare, unguroaică de origină, Ana Bodo, fiind in serviciul d-lui Virgian Bentian, din str. Maraimi 8, s'a certat cu stăpânii săi. In lipsa acestora de acasă, vrând să se răzbune, a dat foc imobilului stăpânilor săi. Focul însă a fost repede stins şi autorul lui s-a descoperit în persoana acestei femei Ea a fost adusă la parchet, care a delegat pe d. judecător de instrucţie al cap. 2 cu facerea cercetărilor. D. Pastion a ais mandat de arestare împotriva servitoarei şi a depus-o aseară la Văcăreşti. Noul guvernator al Indochinei Paris, 30 Rador). — Deputatul Alexandre Varenne a fost numit guvernator general al Indochinei. ti Datoriile lelgiene în Statele Unite Bruxelles, 30 (Rador) — Delegaţia însărcinată să negocieze consolidarea datoriei belgiene, a plecat în Statele Unite. Ziarul „Cuvântul“ caută depozitari în staţiunile balneare şi climaterice. Incendiul din Horena Ineficacitatea bombundărei. Se va săpa intunşi pentru a se localiza incendiul Miercuri după amiază a început bombardarea sondei. S’a tras numai cu tunul de 105 mm, dar rezultatul a fost altul decât cel aşteptat. Sonda a fost găurită în mai multe părţi şi focul s’a extins şi asupra sondelor vecine. Astfel au luat foc sondele no. 4, 8 şi 10 din com. Pârscov-Moreni. In cele din urmă s’a renunţat la bombardare rămânând să se facă un tunel cu ajutorul căruia să se localizeze incendiul. Săpăturile au început deşi se crede că şi cu acest mijloc locul nu va fi stins. După ultimele informaţii primite, suntem în măsură să afirmăm că sondele din împrejurimi anume 8 şi 10, aparţinând Societăţei I. R. D. P. au ars numai la suprafaţă, aşa că în curând vor putea fi restabilite. Acest lucru denotă că măsurile ce s-au luat pentru circumscrierea incendiului au avut efect. Se speră că nici o sondă din Pârcova-Moreni nu va mai fi contaminattă. Pagubele Insă se evaluează la circa 7 milioane. Nu s'a Înregistrat nici o victimă omenească. Carbonizarea unui lucrător de care vorbeau unele ziare este da domeniul fanteziei. Sonda din Moroni continuă să ardă cu furie. Se continuă lucrările pentru tunel și se crede că astăzi se va încerca și prin acest mijloc localizarea incendiului. EliHi Sănătatea lui Mussolini este perfectă DECLARAŢIILE PROFESORULUI BASTIANELLI ROMA, 30. (Rador). — Privitor la starea sănătate! lui Mussolini, profesorul Bastianelli, care a fost intervievat de un redactor al ziarului ..Tribuna”, a declarat următoarele: „Sunt fericit că am prilejul să desmint categoric toate svonurile tendenţioase răspândite în Italia şi în străinătate asupra stărei sănătate a şefului guvernului. In realitate Mussolini nu a fost niciodată operat fiindcă nu a existat niciodată şi nu există nici acum necesitatea unei operaţiuni şi nici măcar eventualitatea nevoiei unei asemenea intervenţii operatoare. Sănătatea lui Mussolini este iarăşi perfectă. Pot să afirm aceasta cu o perfectă certitudine. Mussolini poate să-şi îndeplinească liniştit munca sa intensă. 1. MUSSOLINI breva minerilor din Sarre Paris, 30 (Rador). — D-l Laval, ministrul de lucrări publice, a primit o delegaţie a sindicatelor muncitoreşti de mineri din Sarre, care i-a expus insuficienţa salariilor din cauza scumpetei din Sarre ; ministrul a făcut unele propuneri pe care delegaţii le vor supune adunărei muncitorilor, care se va ţine probabil Sâmbătă. Fratele regelui Siamului în Franţa PARIS, 30. (Rador). — Prinţesa şi Prinţul Mahidol Desongkla, fratele Regelui din Siam, au sosit la Marsilia, unde au fost salutaţi în numele guvernului de şeful de cabinet al prefectului. in regiunea Pasmachi si in Bulgana nu sunt zăcăminte petrolifera Sofia. 30. — In urma unor cercetări amănunțite s‘a stabilit că regiunea „Pasmachi" nu conţine zăcăminte petrolifere, cum s‘a crezut acum 2—3 luni. Şi Columbia expulzează pe comunişti Berlin 30. (Rador). — Ştiri din Bogota spun să conducătorii comuniştilor din acea localitate rusul Savinski, a fost arestat şi expulzat din cauza agitărilor sale contra siguranţei statului Columbian. CAPITALA ACCIDENTUL DE AUTOMOBIL DIN STRADA TOAMNEI Dri dimineaţă la orele 10, automobilul de piaţă No. 1523, condus de şoferul Cârciumărescu, a lovit pe copilul Alex. Zaharia în etate de 4 ani. Accidentul s’a petrecut pe strada Toamnei, în dreptul casei cu No. 83. Copilul locuind in aceiaş stradă, eşise din curte, în clipa când maşina condusă cu mare viteză trecea pe stradă. Copilul a fost izbit cu putere de aripa maşinei, care i-a fracturat piciorul drept. In stare gravă a fost transportat la spitalul Coltea unde a fost Internat. ! ACCIDENTUL DE LA FABRICA BERINDEIEri dimineață o nenorocire s’a întâmplat la fabrica „Berindei", din strada Puiu cu Apă Rece No. 37. Pe când lucrătorul Costică Văcăroiu în etate de 19 ani transporta un cazan plin cu zahăr fiert, împiedecându-se în drum a căzut jos. In cădere cazanul s’a vărsat peste nefericitul lucrător, producându-i grave arsuri pe întreg corpul. In stare extrem de gravă a fost transportat şi internat la spitalul Coltea. NENOROCIREA DE LA GRAJDURILE COMUNALE Dii dimineaţă ucenicul mecanic Ciupagea Dumitru de la grajdurile comunale, a fost ars de flăcările de la un bidon cu benzină care se aprinsese în apropierea locului, unde ucenicul lucra. Se crede că benzina a luat foc de la o tigare aprinsă pe care un lucrător a aruncat-o în bidonul cu benzină din nebăgare de seamă. In stare gravă neferictul a fost internat la spitalul Filantropia. ÎNCERCARE DE SINUCIDERE Dii seară a încercat să se sinucidă, bând o cantitate de 250 gr. esenţă de oţet, lucrătoarea de la fabrica de cerneală, din str. Elena Cuza, anume Constanţa Teodorescu, în etate de 24 ani, domiciliată în strada Dumitrescu al III-lea No. 22. Cauzele care au determinat-o să ia această hotărâre nu se cunosc. Ea declară că a băut esenţă de oţet din greşeală. Cu o ambulanţă a soc. de „Salvare" a fost transportată la spitalul Colentina. ACCIDENT PROVOCAT DIN CABEŢIEI eri dimineaţă pe la orele 10 şi cuni Dumitru Vasilescu, mecanic la poşta centrală trecând într’o complectă stare de ebrietate, pe str. Poștei, în dreptul bisericei Stavropoleos, a fost călcat de un camion încărcat cu cărămizi CEARTA INTRE DOUA FEMEI Servitoarea Roza Mihai în etate da 17 ani, cu serviciul în strada Infrimeriei 53, luându-se la cartă cu o Vită srevitoare, a lovit-o cu o căldare în cap, făcându-i o gravă leziune în frunte. Victima a fost pansată la „Salvare" iar agresoarea arestată. ACCIDENT DE MUNCA Salahorul Manea I. Anton, în etate de 18 ani ,pe când lucra eri la obina din str. Rahovei, a fost lovit de o scândură care a căzut de pe schelă. Scândura fiind prevăzută cu multe cuie, l-a rănit la cap și piept. El a fost pansat de soc de Salvare și lăsat liber.