Cuvântul, noiembrie 1925 (Anul 2, nr. 297-322)
1925-11-01 / nr. 297
e-3 Şedinţa se deschide la orele 9 jumătate sub preşidenţia d-lui Şt. loan. Pe banca ministerială d-nii V. Brătianu. N. N. Săveanu, Cipăianu, Anghelescu, Mârzescu. ÎNTÂRZIEREA constituirei UNIUNEI CAMERELOR AGRICOLE După votarea sumarului d. CIPAIANU dă explicaţii cu privire la întârzierea constituirei Trmunei Camerelor agricole, chestiune ridicată într’o şedinţă anterioară de d. D. R. Ioaniţescu. Ministerul de Domenii a făcut toate diligenţele posibile dar aşezămintele din ţară n’ar răspuns la solicitările noastre. Mai sunt trei răspunsuri de primit şi de îndată ce ele vor sosi Uniunea va fi constituită. D. D. R. IOANIŢESCU în replică arată că s’au făcut din partea sa toate stăruinţele pentru ca Uniunea să se constitue, dar în zadar autorităţile n’au ţinut socoteală de nimic. Camera Agrricolă de Ilfov a înaintat la timp toate actele cerute. Faţă de refuzul ministerului de domenii de a constitui Uniunea ne am prevelat de dispoziţiile legei care ne îndreptăţeşte să constituim iloi Uniunea. Ne vom face datoria, s-o ştie asta d. Cipălănu care este o jumătate de ministru (Aplauze) iar eu cred că sunt un deputat întreg care-mi cunosc obligaţiile ce-mi incumbă. D. CIPRIANU repetă că va dispune ca Uniunea să fi cât mai repede constituită. D. VIRGIL MADGEARU denumţă Camerei modul cum au fost întocmite listele pentru alegerile comunale şi judeţene şi cum s’au făcut contestaţiile. Listele au fost falsificate, cetăţenii au fost frustaţi de drepturile lor, muli fiind omişi. D. ministru de justiţie prin circulările sale a limitat dreptul de contestaţiune. După prima circulară am intervenit cu rigurozitate şi d. Mârzescu a dat o a doua circulară prin care ameninţă pe judecători cu scopul ca ei să restrângă dreptul de contestaţiune. De asemenea sunt împedecaţi toţi acei cari apară aceste contestaţii în faţa justiţiei. Este oare compatibilă atitudinea d-lui ministru al justiţiei cu rolul pe care i-l impune misiunea sa în guvern? PERSECUŢIA învăţătorilor ŢĂRĂNIŞTI Altfel la întrebare o adresez d-lui ministru al Instrucţiei. De ce se persecută membrii Corpului didactic care face parte din partidul ţărănesc? Comisia permanentă care funcţionează pe lângă ministerul de Instrucţie stă mărturie în această privinţă. Nu se pedepsesc numai învăţătorii dar şi familiile lor. Vorbitorul citează două cazuri concrete prin care se vede că hotărârile ministrului sunt anulate de secretarul general. (Cazul învăţătorului Şeitan din Ialomiţa şi Căpătineanu, fost deputat ţărănist). Persecuţiile se explică prin activitatea intreprinsă de ce doi învăţători cu ocazia alegerilor de la Camera Agricolă. D. dr. Angelescu care voeşte să rămână în istoria învăţământului rămân ca un urmaş al lui Haret ar trebui să ia măsuri severe Contra celor cari târăsc politica la ministerul său. (Apl.) RĂSPUNSUL D-LUI MÂRZESCU D. MÂRZESCU, referindu-se la chestiunea indicată de d. D. R. Isaniţescu, spune că nu poate impieta atribuţiile judecătoreşti (!) (Ilaritate la opoziţie) aşa cum cere deputatul opoziţionist. Legile noastre electorale — adaogă d-sa — cer ca orice contestaţie să aibă de obiect o carte de judecată şi să se facă toate dovezile cerute . REPLICA D-LUI MADGERU D. MADGEARU: D. ministru de justiţie, Cu toată abilitatea sa, n’a putut justifica în mod valabil abuzurile la care s’a dedat. Există o circulară prin care ministrul de justiție Cere judecătorilor ca ei să pretindă celor cari fac contestație dovadă negativă că n’au suferit nici o condamnare penală. D. MANESCU contestă acest luftru. Majoritatea vociferează. D. MADGEARU continuă arătând că d. Mârzescu dezminte în a doua Circulară cele scrise în prima. După cum am spus cetăţenii au fost împedicaţi să-şi apere drepturile lor şi s’au făcut falsuri cu ocazia afişării listelor din care Cauză contestaţiile au fost respinse ca tardive. Deci ministrul de justiţie a depăşit atribuţiile sale, făcându-se solidar cu ilegalităţile guvernului. Cu toată fabrica de alegători pe care aţi organizat-o în întreaga ţară fiţi siguri că însuşi aceşti alegători vă vor da un verdict de condamnare. (Aplauze la opoziţie). REPLICA IN INSTITUTUL DE JUSTIŢIE D. MÂRZESCU repetă că n’a făcut nici o ingerinţă şi toate circularele date sunt făcute cu observarea strictă a prescripţiilor legale. In sprijinirea acestor afirmaţii d-sa citeşte circularele respective, trăgând concluzia că adversarii să le judece cu toată buna credinţă. RĂSPUNSUL D-LUI DR. ANGHELESCU D. Dr. ANGELESCU: S’a afirmat aci că la ministerul de Instrucţie se face politică. (Ilaritate la cipozitie). D. AL. RAUTU: Da de unde! Calomnie!! (Apl.). D. Dr. ANGELESCU: La ministerul meu se face numai politică şcolară... Voci la Opoziţie: Asta este purul VOCI LA OPOZIŢIE: Asta este purul adevăr! (Ilaritate). D. Dr. ANGELESCU promite totuşi că va cerceta cazurile relatate de d. Madgearu. D. MADGEARU: Trebue să luaţi permisiune de la secretarul general (Apl.) D. DR. ANGHELESCU: Voi cerceta dosarele, în special cel în cazul d-lui Căpăţâneanu şi vei da celor interesaţi toată satisfacţia. D. MIHALACHE: Suntem mulţumiţi cu această promisiune. Dar nul credeţi că oarecare condescendenţă Cerea secretarului general să nu anuleze actele d-v . D. DR. ANGHELESCU: D. Vala- Ori este un spirit drept; a dovedit-o în toate ocaziunile. D. DR. LUPU: Unul dintre acei care dictează la ministerul dv. este şi d. Alimănişteanu. Să-şi aducă aminte de cazul Diaconescu. D. Alimănişteanu protestează, se agită, strigă... Preşedintele intervine şi liniştea se restabileşte. D. DR. ANGHELESCU: Diaconescu a fost condamnat de consiliul permanent și aolo sunt oameni cari nu fac politică. D. DR. LUPU: E drept. D. St. loan nu face politică. (Raritate). D. DR. ANGHELESCU: închee repetând că va examina cazurile deduse în fața Parlamentului. D. MADGEARU: Adaug câteva cuvinte. D. Valaori este omul de încredere al d-lui I. Brătianu. Deaceia d-sa îl ţine sub tutela pe d. ministru Anghelescu. Rolurile s’au inversat. Acesta din urmă este secretar general (Aplauze şi ilaritate la Opoziţie). D. GARBOVICEANU intervine recomandând pe d. Valacri ca o personalitate desăvârşită. Intrându-se apoi în ordinea de zi, DL Gârboviceanu depune un proect de lege pentru modificarea unor dispoziţii din legea de organizare a învăţământului primar şi normal. D. DR. ANGHELESCU dă explicaţii, cerând să se voteze legea cât mai neîntârziat. D-nii DR. LUPU şi VIRGIL MADGEARU protestează arătând că proectul a fost adus prin surprindere. Totuşi legea se votează. DESPĂGUBIRILE DE RĂZBOI D. BALANESCU citeşte proectul pentru deschiderea unui credit de 250 milioane lei pe seama ministerului de finanţe, pe exerciţiul anului 1925, pentru achitarea despăgubirilor de războiu. CUVÂNTUL OPOZIŢIEI D. D. R. IOANIŢESCU, în numele partidului Naţional, arată că această sumă este prea mică iar pe de altă parte nu se precizează criteriul de repartiţie a fondului. S’a stabilit vre-o clasificare sau vor fi preferiţi partizanii politici ? D. BALANESCU asigură pe antevorbitor că subcomisiunea respectivă a avut în vedere toate categoriile de dăunaţi, în special pe funcţionari. S’ar fi dat o sumă mai mare dar bugetul n’o poate suporta. D. V. MADGEARU regretă că nu s’a întocmit o lege care să stabilească obligativitatea Statului de a presta despăgubiri, recurgându-se la expediente bugetare. Lăsând la o parte această chestiune, oratorul se ridică contra lipsei normelor obiective de drept care ar trebui să prezideze repartiţia banului public. De aceia trebue să se aducă o lege care să stabilească normele generale de repartiţie şi priorităţile în raport cu daunele suferite. In concluzie cere retragerea provizorie a proeetului, până se va aduce proectul mai sus menţionat. D. GH. POP arată că s’a procedat foarte rău, atribuindu-se o sumă derizorie pentru despăgubirile din Ardeal. Deasemenea s’au făcut nedreptăţi la stabilirea despăgubirilor. Citează cazuri din corn. Poiana Sărată din Ardeal, cari confirmă spusele sale. RĂSPUNSUL MINISTRULUI DE FINANŢE D. V. BRATI fiunu răspunde vorbitorilor arătând cum se prezintă chestiunea despăgubirilor în Franţa. Trece apoi la situaţia din ţara noastră găsind că bine s’a procedat urmându-se politica de expediente. E drept că această chestiune nu se rezolvă nici într’un an, nici doi. Noi dăm ceiace am promis. N’am stabilit încă definitiv despăgubirile în Ardeal. Anul acesta am dat o sumă de 50 milioane până când am avea datele necesare. Deasemenea în Bucovina şi Basarabia situaţia este identică. N’am stabilit normele de care s’a pomenit aci căci ele depind de cercetările în curs. De aceia, Camera trebue să voteze proectul cât mai repede în interesul celor dăunaţi. Proectul se votează pe articole, rămânând să se voteze în total în şedinţa de azi. Dezbaterile parlamentare Şedinţa Camerei de la 30 Octombrie 1925 SENATUL Şedinţa de la 30 Octovrie 1925 La orele 3.40 şedinţa a fost deschisă sub preşedinţia d-lui G. Dunca ; de faţă era d. Al. Constantinescu. D. AL. CONSTANTINESCU depune un proect de lege, prin care ministerul de război cedează mai multe terenuri oraşelor Buzău, Focşani. P. PROTOPOPUL PEPA arată abuzurile ce se fac cu aplicarea reformei agrare. D-sa citează un caz din judeţul Caraş-Severin, unde locuitorii au fost deposedaţi şi de pământul ce îl aveau înainte de expropiere. D-sa arată că acest fapt a produs o mare agitaţie, în rândurile populaţiei care din această cauză nu mai voește a da ascultare legilor. D. AL. CONSTANTINESCU declară că întrucât nu cunoaște chestiunea, va ordona ancheta necesară, se miră însă de violența senatorului Popa, care ar fi putut pe altă cale să semnaleze, dacă a existat un abuz. Promite că va face dreptate, în caz când funcţionarii ar fi comis abuzuri. Dl. TRUFIN semnalează şi d-sa abuzurile săvârşite de agronomii din jud. Dorohoi, cari au scos văduvele de răsboi de pe tablourile de împroprietărire. Voci la majoritate, aşa e, ruşine. D. AL. CONSTANTINESCU a răspuns că va face o cercetare altor abuzuri. D. G. DUNCA anunţă că Duminecă va avea loc învestirea Patriarhului şi roagă pe membrii maturului corp să ia parte la această solemnitate. De asemeni citeşte o adresă a ministrului de industrie, prin care invită Senatul să-şi desemneze un reprezentant în Consiliul de control şi îndrumare în locul decedatului Grigore Vasiliu. Şedinţa se suspendă pentruca senatorii să se consfătuiască. La redeschiderea şedinţei a fost ales d. C. Nicolaescu membru în consiliul de Control şi îndrumare. Şedinţa s-a ridicat la orele 21 jumătate, anunțându-se cea viitoare pentru astăzi la orele 3. Autonomizarea porturilor întocmirea proectului Ministerul comunicaţiilor a întocmit încă de acum două sau trei luni un proect pentru autonomia porturilor fluviale şi maritime. Principiile pe care se bazează acest proect sunt similare celor din legea pentru reorganizarea căilor ferate. Astfel şi aci se prevede un consiliu de administraţie, cum şi un comitet de direcţie. Până în prezent nu s’au hotărât încă porturile cari vor intra sub viitorul regim de autonomie. O comisiune instituită la ministerul de industrie şi comerţ, sub preşidenţia d-lui Mihail Orleanu, preşedintele Camerei, lucrează la complectarea acestui proect şi redactarea lui în forma definitivă. Suntem informaţi, că, cu acest prilej, vor fi luate în consideraţiune şi propunerile camerilor de comerţ din oraşele ale căror porturi vor fi autonomizate. Proectul odată întocmit și revăzut va fi depus parlamentului pentru a fi votat înainte de sârbătorile Crăciunului. A Agitaţia studenţilor medicinişti Decâtva timp, studenţii anilor I şi II ai Facultăţii de Medicină, sunt într’o continuă agitaţie. Primul examen de doctorat a dat rezultate dezastruoase : din patru sute de studenţi, n’au trecut nici două sute cari, după noul regulament, urmează să fie declaraţi repetenţi. Ori nu acelaş procedeu se aplică şi studenţilor din anii mai înaintaţi, ei având dreptul să dea examene din două în două luni dându-şi seama de gravitatea situaţiei cum şi de marea nedreptate care li se face, neacordându-li-se şi lor acelaş drept — studenţ, din primii ani — au hotărât să se întrunească Duminecă 1 Noembrie Ora 10 dimineaţa la Facultatea de Medicină, spre a se consfătui în privinţa celor ce sunt de făcut pentru modificarea regulamentului. Sunt chemaţi la această adunare toţi studenţii, fără deosebire, nu numai cei ce sunt căzuţi ,deoarece modificarea regulamentului îi priveşte pe toţi. iniţiatorilor ■«cUVANTUCn Economice & Financiare Mia. An, Maiapia concurează petrolul românesc Oficiul O. K. a încheiat de curând o interesantă statistică a transporturilor de petrol efectuate în ultimele trei luni. S-a făcut cu acest prilej constatarea că producţia sondelor este în continuă creştere, încă din cursul anului trecut această producţie o întrecuse pe aceia de dinaintea războiului ceea ce demonstra, cu toate marile distrugeri înregistrate în timpul războiului, că industria noastră de petrol se refăcuse în condiţiuni din cele mai mulţumitoare. Singurul obstacol pentru activarea comerţului de produse petrolifere nu mai rămăsese decât transportul pe căile ferate, care se execută întâmpinând greutăţi din cele mai mari, din cauze multiple şi în special din cauza lipsei de vagoane cisterne.Se pare că şi această lacună mergea pe calea unei rezolvări mulţumitoare, prin hotărîrea administraţiei c. f. r. de a aduce în ţară vagoane cazane străine, dând acest drept şi societăţilor petrolifere, cu anumite restricţiuni prevăzute într’un contract tip. Din motive pe cari nu le cunoaştem aceste contracte, întocmite în amănunţime şi într’un spirit ceva mai larg decât Cele vexatorii din trecut, în Ide să fie aplicate la timp sunt ţinute ermetic închise în mapele directorului general al Căilor ferate de luni de zile. concurenta străină Intre timp, până la luarea adevăratelor măsuri pentru reorganizarea transporturilor petrolifere, biuroul O. Kz. constată cu surprindere că expediţiile de petrol pe căile ferate sunt într-o scădere îngrijorătoare, cu toate că producţia generală a ţarei este în vădit progres. Bineînţeles statistica a înregistrat acest fapt, însă a avut să obţină şi explicaţia, care n’a întârziat de altfel să se ivească. Din investigaţie făcute de industria noastră de petrol pe piaţa mondială s’a constatat CONCURENŢA CARJE pe care ne-o fac produsele petrolifere ale Rusiei sovietice şi Americei în prima linie. In afară de aceste două ţări producătoare de petrol, Polonia a reuşit să-şi plaseze produsele sale, încheind în special la Viena tranzacţuni pe preţuri de concurenţă pentru România. Vin apoi produsele petrolifere din Persia, care a luat locul Mexicului, Indiile olandeze şi chiar Japonia (Sakalii) cari se desfac pretutindeni pe preţuri de concurenţă pentru noi. Rezultatul acestei situaţiuni a fost că tranzacţiunile nu se mai încheie ca în trecut, mari stocuri de petrol se depozitează în ţară, iar expediţiunile pe căile ferate şiconducta stagnează, odată cu exportul acestor produse. G. MAN. La Paris 11.30. LA ZURICH 2465 Francul francez e staţionar la Zurich, cotând 21.80. Lira italiană e în scădere la Zurich, unde cotează 20.52. La noi devizele au fost în cursul dimineţii calme. Numărul transact!lor foarte redus. Incheeri s’au făcut în jurul cursurilor de mai jos: Francul francez 8.92 Francul belgian 9.63. Francul elveţian 40.70. Lira sterlină 1023 luni. Dollarul 210.50 Coroana cehă 6.16 Rentenmark 50.40 BURSA DIN PARIS 30 Octombrie DESCHIDEREA Bucureşti 11.30 Londra 115.20 New-York 23.77. Italia 94.15 Praga 70.40 Elveţia 458.50 BURSA DIN ZURICH 30 Octombrie ÎNCHIDEREA Bucureşti 24.75. Berlin 123.50 Amsterdam 208.75. New-York 518.75 Londra 25.1375. Paris 21.80. Milano 20.52. Praga 153.75. Budapesta 72.80. Belgrad 9.20. Varşovia 85. Viena 73.12. Bursa efectelor e complect lipsită de tranzacţii. S-au făcut câteva închieri la cursuri inferioare celor de ieri. Steaua Română 2610, 2600. Concordia 2280, 2290. Credit minier opt 1560, 1565. Credit minier pai I 820. Credit minier pai II 950, 945. Româno belgiană 505. I. R. D. P. opt 1030, 1025. Petrolul Român 1650. Dacia Aug. 3200. Mică 575,570. împrumutul Național 55. Renta împroprietărirei 471. Banca Blank 1140, 1130. Banca Cerealiștilor 330. PETROLIFERELE ROMANE LA PARIS Astra Română 785. Steaua Română 347. Colombia 331. Concordia 265. Omnium 390. Pentru soluţionarea chestiunei distrugerilor petrolifere MISIUNEA D-LUI MRAZECK LA PARIS Zilele acestea pleacă la Paris d. profesor Mrazeck. In cercurile guvernamentale se afirmă că d-sa are o misiune specială din partea ministerului de finanţe cu privire la rezolvarea chestiunei distrugerilor petrolifere. Se ştie că d. Mrazeck a mai fost odată la Paris, căutând să obţină pentru statul român o soluţie echitabilă în această problemă. S-a arătat şi atunci că România are o creanţă generală faţă de Anglia şi Franţa care au garantat plata distrugerilor noastre petrolifere şi în consecinţă trebue să fim plătiţi în bani numerar, astfel ca să putem despăgubi şi noi pe cei dăunaţi. S’a preconizat însă sistemul intercalarei acestei creanţe în capitalul general al datoriilor interaliate, ceia ce a dus la eşuarea trtatelor. , Astăzi, după cele stabilite principial cu Anglia, guvernul român doreşte să cunoască şi punctul de vedere al Franţei, pentru a se putea soluţiona în mod definitiv chestiunea petroliferă, ţinându-se seamă de interesele tuturor pârţilor. România procură păcură companiei de Nord din Franţa Din cercurile mare industrii de petrol aflăm că compania de Nord a căilor ferate din Franţa tratează cumpărarea unui mare stoc de păcură din România, pentru trebuinţele sale. Această campanie de drum de fer intenţionează ca în cazul când rezultatele arderii păcurei româneşti în locomotivele pe cari le are vor da rezultate bune, iar tranzacţiunea se va încheia în condiţuni avantajoase, să se aprovizioneze cu combustibil lichid din România. Delegaţia de tehnicieni francezi cari se află de câteva zile la noi în ţară a angajat în acest scop tratative serioase cu mai multe societăţi petrolifere româneşti. Greva dela fabrica de textile din Arad LUCRATORII SABOTEAZA MASINILE FABRICII Arad, 29. — Cu privire la greva fabrice! de textile din Arad aflăm următoarele amănunte : seră. Mercur! dimineaţa însă cei cari voiau greva au oprit pe ceilalţi să lucreze. S’au rupt firele dela răzjj &oae Iar sabotarea s’a propagat şi jj Ia secţia filiaturei. I Direcţiunea a stăruit să se reîn- I eeapă lucrul dar muncitorii s’au jîmpotrivit. Atunci, pentru a se evi- 3 ta pagube mai mari a intervenit po ■ Jitia, care a procedat la evacuarea fabrice!. CIOCNIRE INTRE AGENŢI ŞI LUCRATORI In stradă a avut loc ciocniri între agenţi şi lucrători. Aceştia din urmă pretind că au fost loviţi. Catul se cerceteză. In fabrica textilă dinArad lucrează de obiceiu 1500 de lucrători, actualmente sunt în grevă aproape 1400. Se fac stăruinţe pentru aplatarea grevei dar lucrătorii nu vor să cedeze- 70.468 Dolari adică 14.000.000 Lei s’au încasat în prima săptămână la colosalul a din New York cu filmul icpn (Suferinţele unui clown) Oare publicul Bucureştean va fi în stare să aprecieze arta celebrului LON CHANEY Vom da o statistică relativă la sumar ce se va încasa la noi La Cinema CLASICI unde se reprezintă astăzi INFORMATIUNI MM. II. Regele şi Regina vor sosi azi Sâmbătă 31 Octombrie în Capitală, venind de la Sinaia. Trenul regal va sosi în staţia Cotroceni la ora 9 dimineaţa. In «Monitorul Oficial» de ori a apărut decretul seimnat de Rege, decret prin care înalt Prea Sfinţia Sa D. C. dr. Miron Cristea, Arhiepiscop şi Mitropolit al Ungro-Vlahiei, a fost întărit în Scaunul de Patriarh al bisericii ortodoxe române. Universitare In rândurile profesorilor universitari din întreaga ţară domneşte o vie agitaţie din cauză că la întocmirea noului buget al ministerului instrucţiunei nu s’a ţinut seamă de doleanţele lor de sporire a salariilor. D-nii IA. Popovici-Răznoşeanu de la Universitatea din Bucureşti 9* Racoviţă de la Universitatea din Cluj, au prezentat ministerului un memoriu în care se arată anomaliile de salarizare a profesorilor universitari în raport cu celelalte funcţiuni. Zilele acestea vor avea loc mai multe consfătuiri, după care va urma o adunare generală a tuturor, profesorilor în care se va stabili atitudinea lor, in cazul când ministerul nu va ţine seamă de doleanţele exprimate prin memoriu. Diplomatice Eri a fost primit de rege la Sinaia, cu fastul obicinuit şi în prezenţa d-lui I. G. Duca, noul ministru al Bulgariei în Capitală, d. Pomenoff. Militare La comandamentul 2 teritorial s’a început, sub presidentia d-lui general Jiteanu, examinarea ofiţerilor propuşi la înaintare pe loc conform art. 60 din legea asupra înaintărilor în armată. Examenul pentru gradul de maior, în toate armei a fost terminat. In curând se vor comunica rezultatele. Bisericeşti Biserica sârbă va fi reprezentată la solemnităţile învestrei Patriarhului Miron Cristea prin episcopul Emilian al Timocului şi arhimandritul Nicolici din Timişoara. Şcolare In urma cererei inspectoratului şcolar al Capitalei, ministerul instrucţiunei a aprobat înfiinţarea unui dispensar şcolar de consultaţii medicale la şcoala No. 1 de fete din str. Popa Rusu. Dispensarul va funcţiona sub conducerea d-lui dr. Ilie Bădescu. Financiare din seară sa întrunit la ministerul de Finanţe comisiunea bugetară a acestui minister. Au fost de faţă d-nii V. Brătianu, Lalescu raportor general, Alex. Ionescu raportor al ministerului de Finanţe şi Alimănişteanu preşedintele comisiei etc. S-a luat în discuţie bugetul ministerului respectiv constatându-secă nu este nici un plus la personal şi nici unul la material. Diverse Duminică 8 Noembrie 1925, ora 10 dimineaţa se va inaugura sucursala Obor din calea Moşilor No. 414, a «Creditului Românesc» Banca Sfatului Negustoresc. Vor lua parte fruntaşii comerţului şi membrii Sfatului Negustoresc. Inaugurarea era fixată pentru 1 Noembrie 1925, şi a fost amânată din cauza sărbărilor pentru învestirea Patriarhului Miron. Patriarhul Miron Cristea, cu prilejul învestirei sale, a dispus să se ridice în curtea Patriarhiei o frumoasă troiţă în amintirea eroilor războiului de întregire a neamului. Ministerul de războiu a fost încunoştiinţat că în curând va trece prin România căpitanul francez Carrier, care face cursa Paris—Teheran cu un avion «Potoz» tip 25. Comandantul corpului II de armată a luat iniţiativa de a sărbători pe d. general Constantin Boboc, fost timp de 12 ani comandant al pieţei Bucureşti. Sărbătorirea a avut loc Marţi seara la hotel Bulevard, printr’un banchet, la care au luat parte d-nii generali de divizie Ernest Broșteanu, Ion Jitianu, Șt. Ștefănescu, generali de brigadă Sculi Mătăsaru, Seinescu Radu, Nicoleanu Eracle, Munteanu Al., Zotu Victor, Dumitrescu Voia, Sârbu Grigore, Stângaciu Ion, Florescu Ion, Popescu Dumitru, medic general Butoianu Mihail, coloneii Costandache Grigore, Filip loan, Vlădescu Alex., Pârcălăbescu I., Miltiade Const., Cepleanu A. Constantin, Călătorescu Al., Barca Traian, Lucănescu I., Slăvean Cuneliu, Bujoreanu N., Stănescu N., Marinescu Gh., Parten Illie, Cătoiu St., Buzoianu D., Vasieviui ,„ precum şi mulţi alţi ofiţeri superiori şi inferiori ai garnizoanei şi comenduirei. S’au rostit toasturi de d-nii general Ernest Broşteanu, Eraclie Nicoleanu, colonel Gr. Costandache şi gen. Boboc. Trenul Simplon Orient expres în baza unui recent aranjament făcut la Paris, va sosi pe viitor la Bucureşti la orele 9.30 dimineaţa şi va pleca din Capitală la ora 10.20 seara. Aceste schimbări vor fi puse în aplicare cu începere din Aprilie viitor. Cu prilejul aniversării anului II-lea al Republicei Turciei, soc. studenţească româno-turcă, a felicitat cu această ocazie pe d. ministru plenipotenţiar în Bucureşti, Hussein Raghib Bey care a răspuns cu următoarea telegramă de mulţumire: Sincere mulţumiri pentru frumoasele dv. felicitări. Hussein Raghib Sâmbătă 31 Oct. ora 6’A p. m. d-na I. Sadoveanu, va ţine o conferinţă asupra Cooperaţiei Intelectuale, la Cercul Profesorilor Str. Gutenberg No. 6. SOCIETATEA COMUNALA A TRAMVAIELOR BUCUREŞTI A VIS Se aduce la cunoştinţă că în prima săptămână a lunei Noembrie se va termina electrificarea liniei de pe Calea Dudeşti — a treia linie electrificată în cursul acestui an— cu care ocaziune se înfiinţează liniile : No. 11: Calea Dudeşti — Hale — Palatul Regal — Gara de Nord. No. 19 : Calea Dudeşti — Hale —* Museul Sima — Bufet, iar linia actuala No. 20 Bufet — Piaţa Principesa Maria se prelun- I geşte până la Intrepozite. I Direcţiunea Generală