Cuvântul, iunie 1926 (Anul 3, nr. 469-493)
1926-06-02 / nr. 469
3 Membrii consiliului general al municipiului Bucureşti s-au întrunit în şedinţă publică ori seară la orele 5, sub preşidenţia d-lui Anibal Teodorescu, primarul municipiului, D. Anibal Teodorescu, deschizând şedinţa aduce la cunoştinţă, încetarea din viaţă a d-nei Zoe Râmniceanu, consilieră în municipiu, relevând frumoasele însuşiri ale defunctei şi bogata sa activitate închinată binelui obştesc. In semn de amintire d-sa propune ca două străzi din parcul Borumbaru să poarte, de acum înainte numele defuncei consilere. Primarul municipiului cere apoi aprobarea consiliului, pentru subvenţia în sună de lei 250 mii, acordaţi de comună, sinistraţilor din oraşul Bacău, subvenţie care este ratificată în unanimitate. împrumut pentru lucrări edilitare D.Anibal Teodorescu, vorbeşte de nevoile edilitare de care suferă în prezent Capitala țărei și arată că un împrumut contractat de municipiu în străinătate, este imperios cerut de lucrările edilitare necesare. D-sa arată, făcând un expozeu al lipsurilor de ordin edilitar de care suferă Comuna. D. Anibal Teodorescu ilustrează spusele sale cu următoarele date: străzi luminate cu gaz aerian 247 km., cu electricitate numai 41 km. Mai trebue încă enumărate 200 km. de străzi, care azi sunt luminate cu lămpi de petrol. Conducte de apă în toată capitala sunt 340 km., pe 270 km. lipsește canalizare. Cât ar costa nouile lucrări Pentru a întreprinde nouile lucrări, care ar complecta aceste lipsuri, primarul a arătat că: iluminatul electric necesită suma de 150 milioane lei, conductele de apă ren 1-----------îl ~ /»n«n_ uuu muiuunc 91 îuuiaiuc violauti lizare 700 milioane. . Trecând apoi la pavarea orașului d-sa arată că în capitală sunt 12 km. de străzi pavate cu asfalt, şi 102 km. pavaţi cu piatră cubică. Rămâne încă 385 km străzi pavate cu bolovani de apă, care au totdeauna nevoie de reparaţie. Sunt încă 435 km. de străzi cari trebuesc pavate. D. Anibal Teodorescu, vorbeşte de împrumuturile care erau să fie contractate de primarii predecesori d-sale, arătând condiţiunile cerute, care împovărau prea mult comuna. Acestea au fost cauzele cari au împiedicat realizarea împrumuturilor, împrumutul pentru care în ultimul timp d. dr. Costinescu plecase în străinătate să-l aranjeze cu un consorţiu bancar, urma să se ridice la suma de 2 milioane 600 mii lire sterline, sau 10 milioane patru sute mii dolari. Condiţiunile impuse de acel consorţiu ar fi făcut în ţară să intre numai un coeficient de 72 la sută, având în vedere procentul de 7% la sută, şi obligaţiunile care se impunea de a cumpăra materialele necesare din străinătate. Am crezut nemerit să aduc această chestiune în discuţia consiliului, pentru a mă autoriza, să intru în tratative cu un consorţiu bancar serios, care ar fi gata să semneze, convenţiunea. Nu voi să tratez împrumutul pe curs de emisiune, voi căuta să tratez pe neto, ca să nu privească comuna nici un fel de cheltuieli. Sunt de părere să nu admitem nici un fel de cumpărături şi numai cu bani gata. împrumutul se va face cu tranşe şi sumele se vor încasa, după necesitatea mersului lucrărilor. Amortizarea împrumutului va începe după cinci ani. Duminică seara au fost sărbătoriţi printr’un banchet la Chateaubriand d-nii A Luca Niculescu şi Dr. Ştefan Cerkez, cu ocazia alegerii d-lor ca senatori de către Camerile de Comerţ şi Industrie din circ. ma. Au luat parte două sute de fruntaşi ai comerţului şi industriei, membrii ai Camerilor de comerţ şi industrie din această circumscripţie. Au toastat pentru sărbătoriţi d-nii M. D. Munteanu, Penescu Kertsch, Jean Constanţiu, Leautey, Richard Kuhn, Timişoara, Toma Dobrescu, Niculescu Rietz, dr. Cerkez, Chr. D. Staicovici, Gogu Christodorescu, I. Macovei, au răspuns d-nii I. Luca Niculescu şi Cerkez. Dri dimineaţă membrii Camenilor de ameri din ţară au vizitat sediul «Sfatului Negustoresc» central unde au fost primiţi de d-nii I. Luca Niculescu, preşedinte, Toma Dobrescu, vicepreşedinte, D. P. Niculescu Rietz, secretar general şi un mare număr de membrii, iar cu ----------- ----------- trenurile de după amiază au părăsit Capitala. D. dr .Costinescu, a arătat cum,milăa Capitalei va fi inaugurată. A tratat în anul 1924, cu un grupdupă câte suntem informaţi, în cur de financiari englezi împrumutul care revenea la 74%, fără condiţiuni de cumpărarea materialului. In timp când contractam împrumutul sau oferit pe piaţa Londrei, cursul titlurilor româneşti şi împrumutul a eşuat. Cu privire la lucrările de pavaj, d-sa arată că a făcut foarte mult cu mijloace propriii. Am făcut reţeaua elecrică cu 50 milioane împrumutate dela Banca Naţională, care s’au şi achitat băncei. S’ar putea pentru sporirea veniturilor comunei, percepe taxa de 0,50 bani la kgf. pentru mărfurile care sosesc in Capitală. Această taxă o percep câteva oraşe din ţară, fără a avea vre-un drept. Sunt de părere să i se dea d-lui primar dreptul de a contracta cu puteri depline acest împrumut, în nici un caz însă sub cota de 71-72 lă sută. D. Mateescu Capeteneanu, spune că s’ar putea creia venituri noui comunei şi n’ar mai fi nevoe de Sărbătorirea Senatorilor Camerelor de Comerţ Şedinţa Consiliului municipal al Capitalei D- Mal Teodorescu, primarul municipiului, autorizat si trateze un împrumut pentru iluminatul, canalizarea şi pavarea oraşului împrumuturi. Arată ce încasări s’ar mai putea face, menţionând că trebue să fie impuşi toţi străinii care vin în Bucureşti şi cei care locuesc, în baza biletului de liberă petrecere, la impozite mari, deoarece unii vin pentru petreceri, iar alţii pentru afaceri, de speculă. Aceşti străini azi, trăesc în Capitală, fără să plătească vreun impozit la comună. D. Ing. Marin arată că împrumutul contractat de comună, s’ar achita cu ușurinţă, din veniturile aduse dela lucrările executate. D-sa este de acord să se contracteze împrumutul. Mai vorbesc în această chestiune fiind pentru contractarea împrumutului d. Sonicescu, d. primar Col. S. Rădulescu, D. Pascu, Florea Dumitrescu, Banciu. D. Prof. Pangrati spune că s’ar face o mare greşală dacă cetăţenii vor fi impuşi la noui dări. Sunt de părere să se facă un program de lucrări pe câţiva ani, şi să se realizeze un împrumut potrivit. Un împrumut mai mic, care ar servi de bază începuturilor lucrărilor. Trebue să se facă o revizuire a populaţiei, şi să fie toţi supuşi impozitelor. D. Anibal Teodorescu, spune că bugetul anual fiind de nouă, sute milioane lei, el nu ajunge decât pentru lucrările în curs şi întreţinerea celor noui. Bugetul nostru va trebui să crească în fiecare an, dar nu se va putea prevede în el marile sume necesitate de lucrările ce trebuie că se facă. D-sa spune că va mai interveni la guvern pentru a prevede în bugetul statului, un subsidiu pentru nevoile comunei. In urma discuţiunei urmate, consiliul autoriză pe d. Anibal Teodorescu, să trateze un împrumut pentru comună. Chestia cumpărare! Casei Creţulescu Casa Creţulescu din strada Ştirbey Vodă, fiind scoasă în vânzare prin licitaţie publică, primarul propune consiliului ca Primăria să cumpere imobilul pentru a se complecta grădina Cişmigiu, partea de Nord, care azi aparţine imobilului Creţulescu. Asupra acestei chestiuni, consiliul va continua discuţiunea în şedinţa viitoare. Şedinţa a luat sfârşit la orele 8 seara. ---------XXCXX——’ 2 ‘ Informaţiuni Politice D. dr. C. Anghelescu, fostul ministru al instrucţiunei, a cerut o audienţă Suveranului spre a-i arăta barbariile comise de autorităţile din Buzău cu ocazia alegerilor generale. ■ Financiare dri dimineaţă d. Ion Lapedatu, ministrul de finanţe, a lucrat cu d-nii Simionescu, secretar general în minister şi Ioanovici, director general al contabilităţii , la repartizarea sporului pentru funcţionari ce urmează să se acorde dela 1 Iulie cor. Şcolare dri dimineaţă s’a ţinut la ministerul cultelor, sub preşedinţia d-lui secretar general Nichifor Crainic, conferinţa tuturor directorilor seminariilor teologice din ţară. S-au discutat chestiuni în legătură cu necesităţile bugetare ale seminariilor în vederea reparaţiilor localurilor, a alocaţiei de hrană pentru elevi etc. Conferinţa va continua şi astăzi. Cursurile claselor I—IV (inclusiv) de la şcoalele secundare din ţară se vor închide la 10 Iunie, în loc de 15 Iunie. Militare Comitetul inspectorilor generali ai armatei se va întruni la 10 Iunie sub preşedinţia d-lui general Mircescu, ministrul de război. D. intendant general Matae a fost însărcinat cu conducerea inspectoratului general al intendanţei. Dela 1 Iunie 1926, orele de lucru ale tuturor direcţiilor şi serviciilor din ministerul de război, vor fi dela 7—12,30. Orele de lucru cu d. ministru de război şi cu secretarul general, audienţele şi relaţiunile de serviciu fă&ni se dau persoanelor civile şi militare, prevăzute în programul şi orariul în vigoare, se anticipează cu o oră. Sanitare Campania anti-malarică şi anti-sifilitică continuă conform cu programul stabilit de ministerul sănătăţii publice. In acest scop s’au trimis sumele necesare tuturor regiunilor sanitare din ţară. . Diverse D-l ministru Groza a dispus anularea primei licitaţii ţinută pentru continuarea lucrărilor Căminului studenţilor, la care au luat parte firmele din Timişoara cartelate şi a dispus a se ţine o a doua licitaţie, în urma căreia lucrările s-au adjudecat asupra Societăţii Româneşti, inginer Tiberiu Eremia din Bucureşti, cu preţuri mai mici, realizându-se astfel o economie de 3.000.000 lei, în folosul ministerului. «Societatea Naturaliştilor din România» va fine primul său congres in cursul lunei Septembrie, în Capitală. Programul cuprinde comunicări ştiinţifice şi didactice din partea profesorilor de liceu. După congres se va face o mare excursie ştiinţifică. Duminecă, promoţia 1901 a liceului Carol I din Craiova a dat o agapă colegială pentru împlinirea a 25 de ani de la terminarea liceului. A participat un mare număr de foști elevi, dintre care remarcăm pe d-nii C. Teianu, director la Casa de Depuneri, colonel Dumitrescu de la Marele Stat Major, col. Glatz, dr. colonel Baiulescu, col. Bălăcioiu, dr. Negoescu, etc. După intrarea în clasă și strigarea catalogului de către profesorul de limba franceză Stăureanu, a avut loc un parastas la biserica Sf. Treime pentru profesorii şi elevii încetaţi din viaţă. Agapa a avut loc într-o atmosferă de vie însufleţire. Au luat cuvântul d-nii Teianu, col. Dumitrescu şi alţi foşti elevi ai liceului din Craiova. saMViita «Birală telefonică ceput, a primi de la diferite bănci. V8D11816! Explicaţiile d-nui dr. Ccsi ------finescu l N°ua centrală telefonică auto sul lunei August. Ultimele montări ale aparatelor speciale ce vor deservi această centrală, sunt în curs de efectuare. Această centrală, unica în ţara noastră, va avea o capacitate de 3000 de numere, distribuite pe un sector cuprins între Calea Victoriei (partea dreaptă) şi Calea Moşilor. ------xxoxx----- Navigabilitatea Mureşului Direcţiunea generală a apelor, de pe lângă ministerul lucrărilor publice, studiază în prezent regularea albiei Mureşului, în vederea navigabilităţii lui. Paralel cu aceasta se fac studii pentru a se feri regiuni întregi contra inundaţiilor pe care Mureşul le provoacă de trei sau patru ori pe an. Realizarea navigabilităţii pe acest râu va fi un progres economic de netăgăduit pentru întregul Ardeal. 0 insulă a lacrimilor Londra 31/Mai. — Se telegrafiază din New-York că un vas-școală al marinei de război americane, manevrând în Atlantic, a descoperit o insulă singuratică, până acum necunoscută. Oamenii trimiși spre cercetare nu au găsit pe insulă decât un singur bărbat, o femeie și un câine, — cari trăiau în condiţiunile de viaţa ale omului preistoric. Cercetaţi de aproape s’au putut afla că sunt ultimii supravieţuitori de pe transatlanticul «Manitobei» naufragiat în mod groaznic acum patru ani. Femeia nu este alta decât fiica — crezută moartă — a miliardarului american Harding, iar bărbatul este un simplu matelot. După declaraţiile fetei, se pare că o groaznică tragedie s-a petrecut în aceşti patru ani între ea şi matelot. Faptul produce enormă senzaţie în toate cercurile americane. Locul unde aceste două fiinţe au fost regăsite, a fost numită «Insula Lacrimilor», din cauza tragediei la care a fost martoră. -xxoxx -------xxoxx------ *hm RAT 1! m ItiiTK! IM mm I c& Cumpără toată lumea tot felul de mărfuri, îmbrăcăminte, Stofe, Pânzeturi, Lingerie, încălţăminte, Mobilă, Gramofoane, Biciclete, etc. 1 8 Societatea pentru vânzări furate. 63. Calea Moşilor 63, Bucureşti I Cinema Teatru M. VOICULESCU ! PALATUL CERCULUI MILITAR ! Direcţiunea Transatlantic Film Azi formidabilul succes CALEA spre DECĂDERE de moravuri Sri 7 pot vedea localurile de perdiţie stradă, baletul de la Moulin Rouge, etc. 1 mari acte, interpretată „Uliţa Durerii" de ansamblul filmului Sldesfrâu din marile oraşe, viaţa de Monop. Cava, BăileOlăneşti Hotel No. 1 şi 2 renovate. Camere pentru luna Iunie reducere de 50% RESTAURANT IN PARCUL Hotelului No. 1 Informaţiuni şi reţineri de camere a se adresa: adiţia Hotel 1 şi 2 Olăneşti titlul III stabiliment modert Stabilimentele de băi şi vilele societăței Tekirghiol-Saf, intre cari vilele «Speranţa» şi «Pspussca» trecând în altă proprietate, sunt amenajate modern. Vizitatorii găsesc în acest sezon, vilele înzestrate cu apă potabilă la toate etajele și cu toat a I egoul, iar mobilierul camerelor complectat sau renovat. < r%_■-?__■_ _■ _ cu.__mXvS iîira’ÎRBwtsi^l SH C3“ actuintue uss ucafl csu vw«.- — .—■ ..............— . , bine de lux, asemenea o sala speciala pentru tratamente ginecologice d-l dr. I. Dona de consultaţia Sa vila «Păpuşica». S’a înfiinţat un Casino pentru distracts» şi concerteStabilimentul funcţionează sub direcţia proprietarei: D-na dr. Irina Creţu la care se fac angajamentele de camere la Tekirghiol, jud. Constanta. Sezonul 15 Mai—1 Octombrie.__________________ ____ Congresul de balneologie Inaugurarea pavilionului de cura din Cişmigiu Duminica la orele 11 juni. dimineaţa, cu ocazia celui de al 5-lea congres anual al «Societăţii de hidrologie medicală şi climatologie», a avut loc în grădina Cişmigiu, inaugurarea pavilionului de cură cu ape minerale şi expoziţia permanentă balneo-climatică din acel pavilion. După oficierea serviciului divin, d. general dr. Vicol, preşdintele societăţii, a arătat începuturile societăţii de hidrologie medicală şi climatologie, societate pornită din sânul «Asociaţiei generale a medicilor». Cât priveşte acest pavilion, el este opera a şase exploatatori de ape minerale, cărora d-sa le aduce laude. D. Temistocle Alexandrescu a vorbit despre bogăţia ce o avem în ţară, prin aceste ape minerale. D. dr. Ştef. Anastasia, directorul ^ pavilionului, a arătat scopul pur medical, pentru care s’a făcut acest pavilion D. ministru Trancu-Iaşi a adus laude meritate întemeetorilor şi realizatorilor acestui pavilion. Atrăgând atenţia lumei asupra bogăţiilor ţării — în special a izvoarelor minerale — se săvârşeşte nu numai o operă sanitară, ci şi una de consolidare naţională, prin întărirea sănătăţii populaţiunii şi punerea în valoare a imenseelor noastre bogăţii D. dr. Gh. Banu, scretarul general al ministerului sănătăţii publice, a vorbit de marea utilitate a acestui pavilion, care este de trei ordine: naţional, social-economic şi umanitar. D. Mateescu Capetineanu, consilier comunal, a vorbit din partea primăriei, mulţumind iniţiatorilor acestui pavilion. D. general Livezeanu a vorbit din partea «Casei grădinilor» promiţând toată solicitudinea. Solemnitatea a luat sfârşit la ora 1 d. a. ZIUA l-a La orele 4 d a. a avut loc, în palatul «Asociaţiei medicilor», în prezenţa d-lor miniştri Trancu-Iaşi şi general Coandă, docent dr. Gh. Banu, profesori Obreja, Teohari şi dr. Voina, consilier tehnic al ministerului sănătăţii publice, deschiderea celui de al 5-lea congres anual al societăţii de hidrologie medicală şi climatologie. Congresul a fost prezidat de d. general dr. Vicol. D. general Coandă, ministrul de industrie şi comerţ, arătând marea operă ce o săvârşeşte societatea pentru sănătatea publică, asigură pe congresişti de tot concursul său, dânsul fiind sprijinitorul «Asociaţiei medicilor» şi a tuturor nouilor îndrumători ai avuţiilor subsolului. D. dr. Gh. Banu, secretar general aduce congresiştilor, în numele d-lui ministru Lupaş, salutul ministerului sănătăţii publice, care priveşte cu multă simpatie această nouă ramură de activitate medicală şi socială. După aclamare ca membri dezonoare a d-lor, ministru general Coandă, prof. Gheorghiu, H. Oteteleşanu şi prof. Borcea, congresul intră în ordinea de zi a desbaterilor, începând cu raportul ştiinţific anual asupra balneo-climatologiei mondiale. D. Col dr. C. Mihăilescu, secretarul general al societăţii, în raportul său, a arătat situaţia pe anul 1925 a mişcării balneo-climatice mondiale. D-sa a depus apoi un raport asupra , celor de la noi, precum şi asupra activităţii societăţii pe anul 1925. A terminat anunţând că sub auspiciile societăţii, se organizează pentru 1928, congresul internaţional de talassoterapie, ce va avea loc la Constanţa. D. prof. dr. Theohari a vorbit despre influenţa apei de Bodoe-Matilda asupra metabolismului bazal (schimburile respiratorii). D. docent dr. Petre Niculescu, directorul medical al staţiunii Govora, comunică că cercetările făcute asupra emanaţiunilor de radium ale apelor de Govora şi Căciulata. D. dr. Băltăceanu a comunicat rezultatele cerecetărilor acţiunei băilor de Govora asupra schimburilor respiratorii şi a apei de Vâlcele şi Malnaş asupra secreţiei gastrice-D. dr. Borgovan a vorbit despre influenţa apei de Borsec. D. dr. Codaş asupra apei de Salutaris. D-nii doctori Lambru, Ioncescu-Glorie şi C. Petrescu despre apa Hygea de la Băile Herculane. D. dr. I. Daniel a arătat acţiunea biologică a băilor sulfuroase- D. dr. George Niculescu despre acţiunea apelor de Slănic-Moldova, Stoiceni şi Sărata Monteoru- D. dr. Sibianu, înainte de terminarea congresului cere să se ia un studiu şi acţiunile diferitelor ape minerale asupra afecţiunilor de ochi, nas, gât şi urechi. Şedinţa se ridică la orele 7 seara. ZIUA II-a Eri la orele 9 dimineaţa, congresul de hidrologie medicală şi climatologie, şi-a continuat desbaterile în palatul «Asociaţiei medicilor» sub preşedinţia d-lui general dr. Vicol. D. dr- Ştef. Anastasia, casierul secţiei economice a apelor minerale naturale, a depus raportul situaţiunii financiare pe anul 1925. D. dr. Ettinger, casierul secţiei economice a stabilimentelor balneare şi climaterice, a depus raportul gestiunii financiare a acestei secţii pe anul 1925. Apoi s’a trecut la discuţia bugetului pe anul curent, după care congresiştii au luat în discuţie diferite propuneri. In urmă, comisia de verificare şi-a depus raportul. Şedinţa a luat sfârşit la orele 10 jum. dim., când d. general Vicol, preşedintele congresului, a declarat desbaterile închise -------xxoxx------ Leul New-York 4034 Londra 1300 Zurich 210 Paris 12.50 In străinătate: Francul francez mai calm, cotează 150.75 la Londra, francul belgian la 156.8734 se prezintă foarte ameliorat. In ţară: Devizele continuând scăderea, se înscriu la cursuri inferioare celor din bursa oficială, întrucât şi după amiază ofertele au apăsat asupra cursurilor. Francul francez 7.95 Francul belgian 7.70 Francul elveţian 47.25 Lira sterlină 1283 Lira Italiană 9.25 Dolarul 243 Coroana cehă 7.23 Schilingul austriac 34.60 Rentemark 58.10 BURSA DIN PARIS Bucureşti 1220 Londra 156 Bruxelles 95.50 Milano 116 Zurich 597 Amsterdam 123. 34 BURSA DIN ZURICH București 2.10 Berlin 122.90 Amsterdam 207.60 New-York 5.1634 Londra 25.12/4 Paris 16.75 Milano 19.56 Praga 15.30 Budapesta 72.30 Belgrad 9.12 Varșovia 43 Viena 72.95 BURSA OFICIALA Tendinţă nehotărîtă. Astra Română 7700 Steaua Română 3550 Concordia 2100 Credit Minier 2850—66 Credit Minier pui I vărs. 2100—10 Credit Minier pui II vărs. 2220—30 Redevența 490 I. R. D. P. optate 1375-85 I. R. D. P. pui I vărs. 750—60 I. R. D. P. pui II vărs. 860—75 Mica 685 Reșița 1480 împroprietărire 3834 Banca Românească 625 Banca Minelor 590 BURSĂ -on- Buletin comunicat de: BANCA M. REIFF & Co. boc. in com. Galeriile Blanduziei, 9. Telefon 14/89 X1 -WU ,A.rif.vx/ ffi* v ■ «CUVÂNTUL» Parlamentarismul e permanentul ferment al crizei oricărui stat Cum vede Pilsudski soluţionarea crizei interne polone.-- Expozeul făcut de către mareşal partidelor de dreapta şi stânga uuie lucrurile ca în trecut. Ori, parlamentul trebuie să se amâne pentru câtva timp. Preşedintele trebue să aibă răgaz pentru a forma noul guvern şi a începe lucrările, de care va răspunde mai târziu în faţa Dietei. Programul meu este lupta împotriva corupţiei. Chibzuiţi bine şi discutaţi acest program». După rostirea acestui discurs care a durat trei sferturi de oră, mareşalul Pilsudski a avut o scurtă consfătuire cu primul ministru, apoi a părăsit preşedenţia Consiliului. PILSUDSKI DECLARA PRESEI CA E NECESAR SA NU SE MAI PERSEVEREZE IN RELELE TRADFITUNI PARLAMENTARE Varşovia 31 (Rador). — Mareşalul Pilsudski a făcut noui declaraţiuni presei în privinţa candidaturei sale la preşidenţia republicei, şi la schimbările pe care ar voi să le introducă în Constituţie. PILSUDSKI CREDE CA EVENIMENTELE DIN POLONIA SUNT O DOVADA A CRIZEI GENERALE DE PARLAMENTA CAT S-AR PUTEA AJUNGE CA DEMOCRATIA SA FIE URATA, ceia ce mie, ca democrat convins, îmi este cu deosebire penibil. INTERESUL DE PARTID, — a continuat Pilsudski, DOMINA TOTUL. Şeful Statului ajungea să fie desgustat de viaţă. Când pentru ultima oară am văzut la Belvedere pe fostul preşedinte Wojciekowski, l-am plâns: îmbătrânise din cauza parlamentului. Când l-am sfătuit să înceapă lupta cu partidele, mi-a răspuns că va încerca, dar că simte prîSM. REMEDIUL CONSTA IN FORMAREA UNUI GUVERN PUTERNIC ŞI RESPONSABIL, CARE că nu va putea rezista. «Aş fi putut să nu îngădui Întrunirea Adunării Naţionale, a continuat Pilsudski, dar vă dau cuvântul de onoare că veţi putea delibera în deplină libertate, fără cea mai mică constrângere. Vă previn că DIETA ESTE URÂTA DE TOATA TARA, SA NU ÎNCERCAŢI DE A IMPUNE VIITORULUI PREŞEDINTE, CARE TREBUIE SA FIE MAI PRESUS DE PARTIDE SI SA REPREZINTE ÎNTREAGA NATIUNE, OBLIGAŢIUNI SPECIALE. IN CAZ CONTRAR, NU M’AŞI PUTEA OPUNE OPINIEI PUBLICE, CARE S’AR RIDICA ÎMPOTRIVA ACESTEI DIETE. MAI PUŢINE PRIVILEGII TREBUIE SA AIDA DIETA, DECAT ACEI CARI EXERCITA PUTEREA. Cu candidatura mea faceţi ce veţi voi. îmi este indiferent câte voturi voiu obţine şi nu fac nici o presiune în privinţa alegerei mele. Totuşi să căutaţi ca viitorul preşedinte să fie demn de această supremă demnitate. Mă tem că după alegerea preşedintelui, să nu ignii SA POATA INSA LUA HOTARARI INDEPENDENT DE PARTIDE. ASTAZI ORICE MINISTRU TREBUIE SA AIBA ÎNAINTE DE TOATE, ÎNSUȘIRI SPECIALE PENTRU INTRIGILE PARLAMENTARE. ACESTE ÎI RĂPESC ATAT DE MULT TIMP, INCAT DEABEA POATE CONSACRA O JUMĂTATE ORA PE ZI PENTRU MUNCA DE CARE ESTE RĂSPUNZĂTOR. Tara trebuie apărată de orice influență a parlamentului asupra informării guvernului, căci, dacă preşedintele se înşeală în alegerea miniştrilor, această greşeală este mai uşor de reparat decât în cazul când guvernul a luat angajamente faţă de partide şi de anumite coterii politice. Pilsudski a încheiat exprimându şi speranţa că Senatul şi Dieta, PENTRU A EVITA O NOUA CRIZA, MULT MAI ACUTA, VOR GĂSI CA E MAI BINE SA NU PERSEVEREZE IN RELELE TRADITIUNI PARLAMENTARE. Varşovia 31 (Rador). — Sâmbătă după amiază la orele 5 a avut loc un ceaiu la preşedintele Consiliului Bartel. Erau invitaţi atât reprezentanţii partidelor de dreapta, cât şi al partidelor de stânga. Mareşalul Pilsudski şi-a expus cu acest prilej punctul său de vedere în privinţa alegerea preşedintelui republicei. Mareşalul a declarat că principala cauză a situaţiei actuale din Polonia o FORMEAZĂ CORUPŢIA, IMPUNITATEA ŞI ABUZURILE. «Certurile personale meschine au otrăvit atmosfera. S’A ABU____ ZAT IN AŞA MĂSURĂ DE LID. locotenent medic George Bog-1 BERTAŢILE DEMOCRATICE, M dan şi-a susţinut Sâmbătă după amiază, în faţa unui numeros şi distins auditoriu, teza de doctor în medicină şi chirurgie, tratând despre «Intradermoreacțiunea cu filtrat de streptococ în prognosticul înfpotiunei puerperale». Morarii la ministerul de domenii EI CER REDUCEREA TAXELOR DE EXPORT LA GRAU ŞI FAINA ŞI SUPRIMAREA TAXEI DE 30 LA SUTA PE C. F. R. O delegaţie a morarilor din Capitală, în frunte cu d. I. Georgescu- Fuerea, s’a prezentat ori d-lui Busuiocescu, secretarul general al ministerului de domenii, căruia i-au expus doleanţele lor. Delegaţia a prezentat un memoriu în care se cere reducerea taxelor de export la grâu şi făină şi suprimarea taxei de 30 la sută pe c. f. r. la transporturile de făină pentru export.