Cuvântul, iunie 1926 (Anul 3, nr. 469-493)

1926-06-02 / nr. 469

3 Membrii consiliului general al municipiului Bucureşti s-au întru­nit în şedinţă publică ori seară la orele 5, sub preşidenţia d-lui Ani­­bal Teodorescu, primarul munici­piului, D. Anibal Teodorescu, deschizând şedinţa aduce la cunoştinţă, înce­tarea din viaţă a d-nei Zoe Râmni­­ceanu, consilieră în municipiu, re­levând frumoasele însuşiri ale de­functei şi bogata sa activitate în­chinată binelui obştesc. In semn de amintire d-sa pro­pune ca două străzi din parcul Bo­­rumbaru să poarte, de acum înain­te numele defuncei consilere. Primarul municipiului cere apoi aprobarea consiliului, pentru sub­venţia în sun­­ă de lei 250 mii, a­­cordaţi de comună, sinistraţilor din oraşul Bacău, subvenţie care este ratificată în unanimitate. împrumut pentru lucrări edilitare D.­­Anibal Teodorescu, vorbeşte de nevoile edilitare de care suferă în prezent Capitala țărei și arată că un împrumut contractat de mu­nicipiu în străinătate, este impe­rios cerut de lucrările edilitare ne­cesare. D-sa arată, făcând un expozeu al lipsurilor de ordin edilitar de care suferă Comuna. D. Anibal Teodorescu ilustrează spusele sale cu următoarele date: străzi luminate cu gaz aerian 247 km., cu electricitate numai 41 km. Mai trebue încă enumărate 200 km. de străzi, care azi sunt luminate cu lămpi de petrol. Conducte de apă în toată capi­tala sunt 340 km., pe 270 km. lip­sește canalizare. Cât ar costa nouile lucrări Pentru a întreprinde nouile lu­crări, care ar complecta aceste lipsuri, primarul a arătat că: ilu­minatul electric necesită suma de 150 milioane lei, conductele de apă ren 1-----------îl ~ /»n«n_ uuu muiuunc 91 îuuiaiuc vio­lauti lizare 700 milioane. . Trecând apoi la pavarea orașului d-sa arată că în capitală sunt 12 km. de străzi pavate cu asfalt, şi 102 km. pavaţi cu piatră cubică. Rămâne încă 385 k­m străzi pavate cu bolovani de apă, care au tot­deauna nevoie de reparaţie. Sunt încă 435 km. de străzi cari trebuesc pavate. D. Anibal Teodorescu, vorbeşte de împrumuturile care erau să fie contractate de primarii predecesori d-sale, arătând condiţiunile ce­rute, care împovărau prea mult co­muna. Acestea au fost cauzele cari au împiedicat realizarea împrumu­turilor,­­ împrumutul pentru care în ulti­mul timp d. dr. Costinescu plecase în străinătate să-l aranjeze cu un consorţiu bancar, urma să se ridi­ce la suma de 2 milioane 600 mii lire sterline, s­au 10 milioane patru sute mii dolari. Condiţiunile impuse de acel con­sorţiu ar fi făcut în ţară să intre numai un coeficient de 72 la sută, având în vedere procentul de 7% la sută, şi obligaţiunile care se im­punea de a cumpăra materialele necesare din străinătate. Am crezut nemerit să aduc a­­ceastă chestiune în discuţia consi­liului, pentru a mă autoriza, să in­tru în tratative cu un consorţiu bancar serios, care ar fi gata să semneze, convenţiunea. Nu voi să tratez împrumutul pe curs de emisiune, voi căuta să tra­tez pe neto, ca să nu privească co­muna nici un fel de cheltuieli. Sunt de părere să nu admitem nici un fel de cumpărături şi numai cu bani gata. împrumutul se va face cu tranşe şi sumele se vor încasa, după ne­cesitatea mersului lucrărilor. Amortizarea împrumutului va în­cepe după cinci ani. Duminică seara au fost sărbăto­riţi printr’un banchet la Chateau­briand d-nii A Luca Niculescu şi Dr. Ştefan Cerkez, cu ocazia alege­rii d-lor ca senatori de către Came­­rile de Comerţ şi Industrie din circ. m­a. Au luat parte două sute de frun­taşi ai comerţului şi industriei, membrii ai Camerilor de comerţ şi industrie din această circumscrip­ţie. Au toastat pentru sărbătoriţi d-nii M. D. Munteanu, Penescu Kertsch, Jean Constanţiu, Leautey, Richard Kuhn, Timişoara, Toma Dobrescu, Niculescu Rietz, dr. Cer­kez, Chr. D. Staicovici, Gogu Chris­­todorescu, I. Macovei, au răspuns d-nii I. Luca Niculescu şi Cerkez. Dri dimineaţă membrii Cameni­lor de a­meri din ţară au vizitat sediul «Sfatului Negustoresc» cen­tral unde au fost primiţi de d-nii I. Luca Niculescu, preşedinte, Tom­a Dobrescu, vice­preşedinte, D. P. Ni­culescu Rietz, secretar general şi un mare număr de membrii, iar cu ----------- ----------- trenurile de după amiază au pără­sit Capitala. D. dr .Costinescu, a arătat cum,milă­a Capitalei va fi inaugurată. A tratat în anul 1924, cu un grup­­după câte suntem informaţi, în cur de financiari englezi împrumutul care revenea la 74%, fără condi­­ţiuni de cumpărarea materialului. In timp când contractam împru­mutul sau oferit pe piaţa Londrei, cursul titlurilor româneşti şi îm­prumutul a eşuat. Cu privire la lucrările de pavaj, d-sa arată că a făcut foarte mult cu mijloace propriii. Am făcut re­ţeaua elecrică cu 50 milioane îm­prumutate dela Banca Naţională, care s’au şi achitat băncei. S’ar putea pentru sporirea veni­turilor comunei, percepe taxa de 0,50 bani la kgf. pentru mărfurile care sosesc in Capitală. Această taxă o percep câte­va oraşe din ţară, fără a avea vre-un drept. Sunt de părere să i se dea d-lui primar dreptul de a contracta cu puteri depline acest împrumut, în nici un caz însă sub cota de 71-72 lă sută. D. Mateescu Capeteneanu, spune că s’ar putea creia venituri noui comunei şi n’ar mai fi nevoe de Sărbătorirea Senatorilor Camerelor de Comerţ Şedinţa Consiliului municipal al Capitalei D- Mal Teodorescu, primarul municipiului, auto­rizat si trateze un împrumut pentru iluminatul, canalizarea şi pavarea oraşului împrumuturi. Arată ce încasări s’ar mai putea face, menţionând că trebue să fie impuşi toţi străinii care vin în Bu­cureşti şi cei care locuesc, în baza biletului de liberă petrecere, la im­pozite mari, deoare­ce unii vin pen­tru petreceri, iar alţii pentru afa­ceri, de speculă. Aceşti străini azi, trăesc în Ca­pitală, fără să plătească vre­un impozit la comună. D. Ing. Marin arată că împrumu­tul contractat de comună, s’ar a­­chita cu ușurinţă, din veniturile aduse dela lucrările executate. D-sa este de acord să se contrac­teze împrumutul. Mai vorbesc în această chestiune fiind pentru contractarea împru­mutului d. Sonicescu, d. primar Col. S. Rădulescu, D. Pascu, Florea Dumitrescu, Banciu. D. Prof. Pangrati spune că s’ar face o mare greşală dacă cetăţenii vor fi impuşi la noui dări. Sunt de părere să se facă un pro­gram de lucrări pe câţi­va ani, şi să se realizeze un împrumut potri­vit. Un împrumut mai mic, care ar servi de bază începuturilor lu­crărilor. Trebue să se facă o revizuire a populaţiei, şi să fie toţi supuşi im­pozitelor. D. Anibal Teodorescu, spune că bugetul anual fiind de nouă, sute milioane lei, el nu ajunge de­cât pentru lucrările în curs şi întreţi­nerea celor noui. Bugetul nostru va trebui să crească în fie­care an, dar nu se va putea prevede în el marile su­me necesitate de lucrările ce tre­buie că se facă. D-sa spune că va mai interveni la guvern pentru a prevede în bu­getul statului, un subsidiu pentru nevoile comunei. In urma discuţiunei urmate, con­siliul autoriză pe d. Anibal Teodo­rescu, să trateze un împrumut pen­tru comună. Chestia cumpărare! Casei Creţulescu Casa Creţulescu din strada Ştir­­bey Vodă, fiind scoasă în vânzare prin licitaţie publică, primarul pro­pune consiliului ca Primăria să cumpere imobilul pentru a se com­plecta grădina Cişmigiu, partea de Nord, care azi aparţine imobilului Creţulescu. Asupra acestei chestiuni, consi­liul va continua discuţiunea în şe­dinţa viitoare. Şedinţa a luat sfârşit la orele 8 seara.­­ ---------XXCXX——’ 2 ‘ In­formaţiuni Politice D. dr. C. Anghelescu, fostul minis­tru al instrucţiunei, a cerut o audien­ţă Suveranului spre a-i arăta barba­riile comise de autorităţile din Bu­zău cu ocazia alegerilor generale. ■ Financiare dri dimineaţă d. Ion Lapedatu, mi­nistrul de finanţe, a lucrat cu d-nii Simionescu, secretar general în mi­nister şi Ioanovici, director general al contabilităţii , la repartizarea sporului pentru funcţionari ce ur­mează să se acorde dela 1 Iulie cor. Şcolare dri dimineaţă s’a ţinut la ministe­rul cultelor, sub preşedinţia d-lui se­cretar general Nichifor Crainic, con­ferinţa tuturor directorilor semina­­riilor teologice din ţară. S-au discutat chestiuni în legătu­ră cu necesităţile bugetare ale sem­i­nariilor în vederea reparaţiilor lo­calurilor, a alocaţiei de hrană pen­tru elevi etc. Conferinţa va continua şi astăzi. Cursurile claselor I—IV (inclusiv) de la şcoalele secundare din ţară se vor închide la 10 Iunie, în loc de 15 Iunie. Militare Comitetul inspectorilor generali ai armatei se va întruni la 10 Iunie sub preşedinţia d-lui general Mirces­cu, ministrul de război. D. intendant general Matae a fost însărcinat cu conducerea inspectora­tului general al intendanţei. Dela 1 Iunie 1926, orele de lucru ale tuturor direcţiilor şi serviciilor din ministerul de război, vor fi dela 7—12,30. Orele de lucru cu d. ministru de război şi cu secretarul general, au­dienţele şi relaţiunile de serviciu fă&ni se dau persoanelor civile şi mi­litare, prevăzute în programul şi o­­rariul în vigoare, se anticipează cu o oră. Sanitare Campania anti-malarică şi anti-si­filitică continuă conform cu progra­mul stabilit de ministerul sănătăţii publice. In acest scop s’au trimis sumele necesare tuturor regiunilor sanitare din ţară. . Diverse D-l ministru Groza a dispus anu­larea primei licitaţii ţinută pentru continuarea lucrărilor Căminului studenţilor, la care au luat parte fir­mele din Timişoara cartelate şi a dispus a se ţine o a doua licitaţie, în urma căreia lucrările s-au adju­decat asupra Societăţii Româneşti, inginer Tiberiu Eremia din Bucu­reşti, cu preţuri mai mici, realizân­­du-se astfel o economie de 3.000.000 lei, în folosul ministerului. «Societatea Naturaliştilor din Ro­mânia» va fine primul său congres in cursul lunei Septembrie, în Capi­tală. Programul cuprinde comunicări ştiinţifice şi didactice din partea pro­fesorilor de liceu. După congres se va face o mare excursie ştiinţifică. Duminecă, promoţia 1901 a liceului Carol I din Craiova a dat o agapă cole­gială pentru împlinirea a 25 de ani de la terminarea liceului. A participat un mare număr de foști elevi, dintre care remarcăm pe d-nii C. Teianu, director la Casa de Depuneri, colonel Dumitrescu de la Marele Stat Major, col. Glatz, dr. colonel Baiu­­­lescu, col. Bălăcioiu, dr. Negoescu, etc. După intrarea în clasă și strigarea ca­talogului de către profesorul de limba franceză Stăureanu, a avut loc un pa­rastas la biserica Sf. Treime pentru pro­fesorii şi elevii încetaţi din viaţă. Agapa a avut loc într-o atmosferă de vie însufleţire. Au luat cuvântul d-nii Teianu, col. Dumitrescu şi alţi foşti elevi ai liceului din Craiova. saMViita «Birală telefonică ceput, a primi de la diferite bănci. V8D11816! Explicaţiile d-n­ui dr. Ccs­i ------­finescu l N°ua centrală telefonică auto­ sul lunei August. Ultimele montări ale aparatelor speciale ce vor deservi această cen­trală, sunt în curs de efectuare. Această centrală, unica în ţara noastră, va avea o capacitate de 3000 de numere, distribuite pe un sector cuprins între Calea Victo­riei (partea dreaptă) şi Calea Mo­şilor. ------xxoxx-----­ Navigabilitatea Mureşului Direcţiunea generală a apelor, de pe lângă ministerul lucrărilor pu­blice, studiază în prezent regularea albiei Mureşului, în vederea navi­­gabilităţii lui. Paralel cu aceasta se fac studii pentru a se feri regiuni întregi contra inundaţiilor pe care Mureşul le provoacă de trei sau patru ori pe an. Realizarea navigabilităţii pe a­­cest râu va fi un progres economic de netăgăduit pentru întregul Ar­deal. 0 insulă a lacrimilor Londra 31/Mai. — Se telegrafiază din New-York că un vas-școală al marinei de război americane, ma­nevrând în Atlantic, a descoperit o insulă singuratică, până acum ne­cunoscută. Oamenii trimiși spre cercetare nu au găsit pe insulă de­cât un singur bărbat, o femeie și un câine, — cari trăiau în condi­­ţiunile de viaţa ale omului pre­istoric. Cercetaţi de aproape s’au putut afla că sunt ultimii supravieţui­tori de pe transatlanticul «Mani­­tobei» naufragiat în mod groaznic acum patru ani. Femeia nu este alta decât fiica — crezută moartă — a miliardaru­lui american Harding, iar bărbatul este un simplu matelot. După declaraţiile fetei, se pare că o groaznică tragedie s-a petre­cut în aceşti patru ani între ea şi matelot. Faptul produce enormă senzaţie în toate cercurile americane. Locul unde aceste două fiinţe au fost regăsite, a fost numită «Insula Lacrimilor­», din cauza tragediei la care a fost martoră. -xxoxx­ -------xxoxx------­ ­ *h­­m RAT 1! m ItiiTK! IM mm I c& Cumpără toată lumea tot felul de mărfuri, îmbrăcăminte, Stofe, Pân­zeturi, Lingerie, încălţăminte, Mobilă, Gramofoane, Biciclete, etc. 1 8 Societatea pentru vânzări fu­­rate. 63. Calea Moşilor 63, Bucureşti I Cinema Teatru M. VOICULESCU ! PALATUL CERCULUI MILITAR ! Direcţiunea Transatlantic Film Azi formidabilul succes CALEA spre DECĂDERE de moravuri Sri 7 pot vedea localurile de perdiţie stradă, baletul de la Moulin Rouge, etc. 1 mari acte, interpretată „Uliţa Durerii" de ansamblul filmului Sldesfrâu din marile oraşe, viaţa de Monop. Cava, Băile­­Olăneşti Hotel No. 1 şi 2 renovate. Camere pentru luna Iunie reducere de 50% RESTAURANT IN PARCUL Hotelului No. 1 Informaţi­uni şi reţineri de camere a se adresa: adiţia Hotel 1 şi 2 Olăneşti titlu­l III stabiliment modert Stabilimentele de băi şi vilele societăței Tekir­­ghiol-Saf, intre cari vilele «Speranţa» şi «Pspussca» trecând în altă proprietate, sunt amenajate mo­dern. Vizitatorii găsesc în acest sezon, vilele înzestra­te cu apă potabilă la toate etajele și cu toat a I egoul, iar mobilierul camerelor complectat sau renovat. < r%_■-?__■_ _■ _ cu.__mXvS iîira’ÎRBwtsi^l SH C3“ actuintue uss ucafl csu vw«.- — .—■ ..............— . , bine de lux, asemenea o sala speciala pentru trata­mente ginecologice d-l dr. I. Dona de consultaţia Sa vila «Păpuşica». S’a înfiinţat un Casino pentru distracts» şi con­­certeStabilimentul funcţionează sub direcţia proprie­­tarei: D-na dr. Irina Creţu­ la care se fac angaja­mentele de camere la Tekirghiol, jud. Constanta. Sezonul 15 Mai—1 Octombrie.__________________ ____ Congresul de balneologie Inaugurarea pavilionului de cura din Cişmigiu Duminica la orele 11 juni. dimineaţa, cu ocazia celui de al 5-lea congres a­­nual al «Societăţii de hidrologie medi­cală şi climatologie», a avut loc în gră­dina Cişmigiu, inaugurarea pavilionului de cură cu ape minerale şi expoziţia permanentă balneo-climatică din acel pavilion. După oficierea serviciului divin, d. general dr. Vicol, preşdintele societăţii, a arătat începuturile societăţii de hi­drologie medicală şi climatologie, socie­tate pornită din sânul «Asociaţiei ge­nerale a medicilor». Cât priveşte acest pavilion, el este opera a şase exploata­tori de ape minerale, cărora d-sa le aduce laude. D. Temistocle Alexandrescu a vorbit despre bogăţia ce o avem în ţară, prin aceste ape minerale.­­ D. dr. Ştef. Anastasia, directorul ^ pa­vilionului, a arătat scopul pur medical, pentru care s’a făcut acest pavilion D. ministru Trancu-Iaşi a adus laude meritate întemeetorilor şi realizatorilor acestui pavilion. Atrăgând atenţia lu­­mei asupra bogăţiilor ţării — în special a izvoarelor minerale — se săvârşeşte nu numai o operă sanitară, ci şi una de consolidare naţională, prin întărirea sănătăţii populaţiunii şi punerea în va­loare a imenseelor noastre bogăţii­ D. dr. Gh. Banu, scretarul general al ministerului sănătăţii publice, a vorbit de marea utilitate a acestui pavilion, care este de trei ordine: naţional, so­cial-economic şi umanitar. D. Mateescu Capetineanu, consilier co­munal, a vorbit din partea primăriei, mulţumind iniţiatorilor acestui pa­vilion. D. general Livezeanu a vorbit din partea «Casei grădinilor» promiţând toată solicitudinea. Solemnitatea a luat sfârşit la ora 1 d. a. ZIUA l-a La orele 4 d­ a. a avut loc, în pala­tul «Asociaţiei medicilor», în prezenţa d-lor miniştri Trancu-Iaşi şi general Coandă, docent dr. Gh. Banu, profe­sori Obre­ja, Teohari şi dr. Voina, con­silier tehnic al ministerului sănătăţii publice, deschiderea celui de al 5-lea congres anual al societăţii de hidrologie medicală şi climatologie. Congresul a fost prezidat de d. gene­ral dr. Vicol. D. general Coandă, ministrul de in­dustrie şi comerţ, arătând marea ope­ră ce o săvârşeşte societatea pentru să­nătatea publică, asigură pe congresişti de tot concursul său, dânsul fiind spri­jinitorul «Asociaţiei medicilor» şi a tu­turor nouilor îndrumători ai avuţiilor subsolului. D. dr. Gh. Banu, secretar general a­­duce congresiştilor, în numele d-lui mi­nistru Lupaş, salutul ministerului sănă­tăţii publice, care priveşte cu multă simpatie această nouă ramură de acti­vitate medicală şi socială. După aclamare ca membri dezo­noare a d-lor, ministru general Coandă, prof. Gheorghiu, H. Oteteleşanu şi prof. Borcea, congresul intră în ordinea de zi a desbaterilor, începând cu raportul ştiinţific anual asupra balneo-climatolo­giei mondiale. D. Col dr. C. Mihăilescu, secretarul general al societăţii, în raportul său, a arătat situaţia pe anul 1925 a miş­cării balneo-climatice mondiale. D-sa a depus apoi un raport asupra , celor de la noi, precum şi asupra activi­tăţii societăţii pe anul 1925. A terminat anunţând că sub auspiciile societăţii, se organizează pentru 1928, congresul in­ternaţional de talassoterapie, ce va a­­vea loc la Constanţa. D. prof. dr. Theohari a vorbit despre influenţa apei de Bodoe-Matilda asupra metabolismului bazal (schimburile res­piratorii). D. docent dr. Petre Niculescu, directo­rul m­edical al staţiunii Govora, comu­nică că cercetările făcute asupra ema­­naţiunilor de radium ale apelor de Go­vora şi Căciulata. D. dr. Băltăceanu a comunicat rezul­tatele cerecetărilor acţiunei băilor de Govora asupra schimburilor respiratorii şi a apei de Vâlcele şi Malnaş asupra secreţiei gastrice-D. dr. Borgovan a vorbit despre in­fluenţa apei de Borsec. D. dr. Codaş asupra apei de Salutaris. D-nii doctori Lambru, Ioncescu-Glo­­rie şi C. Petrescu despre apa Hygea de la Băile Herculane. D. dr. I. Daniel a arătat acţiunea bio­logică a băilor sulfuroase- D. dr. George Niculescu despre ac­ţiunea apelor de Slănic-Moldova, Stoi­­ceni şi Sărata Monteoru- D. dr. Sibianu, înainte de terminarea congresului cere să se ia un studiu şi acţiunile diferitelor ape minerale asupra afecţiunilor de ochi, nas, gât şi urechi. Şedinţa se ridică la orele 7 seara. ZIUA II-a Eri la orele 9 dimineaţa, congresul de hidrologie medicală şi climatologie, şi-a continuat desbaterile în palatul «Asocia­ţiei medicilor» sub preşedinţia d-lui ge­neral dr. Vicol. D. dr- Ştef. Anastasia, casierul sec­ţiei economice a apelor minerale natu­rale, a depus raportul situaţiunii finan­ciare pe anul 1925. D. dr. Ettinger, casierul secţiei econo­mice a stabilimentelor balneare şi cli­materice, a depus raportul gestiunii fi­nanciare a acestei secţii pe anul 1925. Apoi s’a trecut la discuţia bugetului pe anul curent, după care congresiştii au luat în discuţie diferite propuneri. In urmă, comisia de verificare şi-a depus raportul. Şedinţa a luat sfârşit la orele 10 jum. dim., când d. general Vicol, preşedin­tele congresului, a declarat desbaterile închise­ -------xxoxx------­ Leul New-York 4034 Londra 1300 Zurich 210 Paris 12.50 In străinătate: Francul francez mai calm, cotează 150.75 la Londra, francul belgian la 156.8734 se pre­zintă foarte ameliorat. In ţară: Devizele continuând scă­derea, se înscriu la cursuri inferi­oare celor din bursa oficială, întru­cât şi după amiază ofertele au apă­sat asupra cursurilor. Francul francez 7.95 Francul belgian 7.70 Francul elveţian 47.25 Lira sterlină 1283 Lira Italiană 9.25 Dolarul 243 Coroana cehă 7.23 Schilingul austriac 34.60 Rentemark 58.10 BURSA DIN PARIS Bucureşti 122­0 Londra 156 Bruxelles 95.50 Milano 116 Zurich 597 Amsterdam 123. 34 BURSA DIN ZURICH București 2.10 Berlin 122.90 Amsterdam 207.60 New-York 5.1634 Londra 25.12/4 Paris 16.75 Milano 19.56 Praga 15.30 Budapesta 72.30 Belgrad 9.12 Varșovia 43 Viena 72.95 BURSA OFICIALA Tendinţă nehotărîtă. Astra Română 7700 Steaua Română 3550 Concordia 2100 Credit Minier 2850—66 Credit Minier pui I vărs. 2100—10 Credit Minier pui II vărs. 2220—30 Redevența 490 I. R. D. P. optate 1375-85 I. R. D. P. pui I vărs. 750—60 I. R. D. P. pui II vărs. 860—75 Mica 685 Reșița 1480 împroprietărire 3834 Banca Românească 625 Banca Minelor 590 BURSĂ -on- Buletin comunicat de: BANCA M. REIFF & Co. boc. in com. Galeriile Bl­anduziei, 9. Telefon 14/89 X­­1 -WU ,A.r­if.­vx/ ffi* v ■ «CUVÂNTUL» Parlamentarismul e permanentul ferment al crizei oricărui stat Cum vede Pilsudski soluţionarea crizei interne po­lone.-- Expozeul făcut de către mareşal partidelor de dreapta şi stânga uuie lucrurile ca în trecut. Ori, par­lamentul trebuie să se amâne pen­tru câtva timp. Preşedintele trebue să aibă răgaz pentru a forma noul guvern şi a începe lucrările, de ca­re va răspunde mai târziu în faţa Dietei. Programul meu este lupta împotriva corupţiei. Chibzuiţi bine şi discutaţi acest program». După rostirea acestui discurs ca­re a durat trei sferturi de oră, ma­­reşalul Pilsudski a avut o scurtă consfătuire cu primul ministru, a­­poi a părăsit preşedenţia Consiliu­lui. PILSUDSKI DECLARA PRESEI CA E NECESAR SA NU SE MAI PERSEVEREZE IN RELELE TRA­DFITUNI PARLAMENTARE Varşovia 31 (Rador). — Mareşa­lul Pilsudski a făcut noui declara­­ţiuni presei în privinţa candidatu­rei sale la preşidenţia republicei, şi la schimbările pe care ar voi să le introducă în Constituţie. PILSUDSKI CREDE CA EVE­NIMENTELE DIN POLONIA SUNT O DOVADA A CRIZEI GE­NERALE DE PARLAMENTA CAT S-AR PUTEA AJUNGE CA DEMOCRATIA SA FIE URATA, ceia ce mie, ca democrat convins, îmi este cu deosebire penibil. IN­TERESUL DE PARTID, — a con­tinuat Pilsudski,­­ DOMINA TO­TUL. Şeful Statului ajungea să fie desgustat de viaţă. Când pentru ul­tima oară am văzut la Belvedere pe fostul preşedinte Wojciekowski, l-am plâns: îmbătrânise din cauza par­lamentului. Când l-am sfătuit să înceapă lupta cu partidele, mi-a răspuns că va încerca, dar că simte prîSM. REMEDIUL CONSTA IN FORMAREA UNUI GUVERN PU­TERNIC ŞI RESPONSABIL, CARE că nu va putea rezista. «Aş fi putut să nu îngădui Întru­nirea Adunării Naţionale, a conti­nuat Pilsudski, dar vă dau cuvân­tul de onoare că veţi putea delibera în deplină libertate, fără cea mai mică constrângere. Vă previn că DIETA ESTE URÂTA DE TOATA TARA, SA NU ÎNCERCAŢI DE A IMPUNE VIITORULUI PREŞE­DINTE, CARE TREBUIE SA FIE MAI PRESUS DE PARTIDE SI SA REPREZINTE ÎNTREAGA NATIUNE, OBLIGAŢIUNI SPE­CIALE. IN CAZ CONTRAR, NU M’AŞI PUTEA OPUNE OPINIEI PUBLICE, CARE S’AR RIDICA ÎMPOTRIVA ACESTEI DIETE. MAI PUŢINE PRIVILEGII TRE­BUIE SA AIDA DIETA, DE­CAT ACEI CARI EXERCITA PUTE­REA. Cu candidatura mea faceţi ce veţi voi. îmi este indiferent câte voturi voiu obţine şi nu fac nici o presiune în privinţa alegerei mele. Totuşi să căutaţi ca viitorul preşe­dinte să fie demn de această su­premă demnitate. Mă tem că după alegerea preşedintelui, să nu ignii­ SA POATA INSA LUA HOTA­­RARI INDEPENDENT DE PAR­TIDE. ASTAZI ORICE MINI­STRU TREBUIE SA AIBA ÎN­AINTE DE TOATE, ÎNSUȘIRI SPECIALE PENTRU INTRIGILE PARLAMENTARE. ACESTE ÎI RĂPESC ATAT DE MULT TIMP, INCAT DEABEA POATE CON­SACRA O JUMĂTATE ORA PE ZI PENTRU MUNCA DE CARE ESTE RĂSPUNZĂTOR. Tara tre­buie apărată de orice influență a parlamentului asupra informării guvernului, căci, dacă preşedintele se înşeală în alegerea miniştrilor, această greşeală este mai uşor de reparat decât în cazul când guver­nul a luat angajamente faţă de par­tide şi de anumite coterii politice. Pilsudski a încheiat exprimându şi speranţa că Senatul şi Dieta, PENTRU A EVITA O NOUA CRI­ZA, MULT MAI ACUTA, VOR GĂSI CA E MAI BINE SA NU PERSEVEREZE IN RELELE TRADITIUNI PARLAMENTARE. Varşovia 31 (Rador). — Sâmbătă după amiază la orele 5 a avut loc un ceaiu la preşedintele Consiliu­lui Bartel. Erau invitaţi atât repre­zentanţii partidelor de dreapta, cât şi al partidelor de stânga. Mareşa­lul Pilsudski şi-a expus cu acest prilej punctul său de vedere în pri­vinţa alegerea preşedintelui repu­­blicei. Mareşalul a declarat că prin­cipala cauză a situaţiei actuale din Polonia o FORMEAZĂ CORUP­ŢIA, IMPUNITATEA ŞI ABUZU­RILE. «Certurile personale meschi­ne au otrăvit atmosfera. S’A ABU­____ ZAT IN AŞA MĂSURĂ DE LI­D. locotenent medic George Bog-1 BERTAŢILE DEMOCRATICE, M­ dan şi-a susţinut Sâmbătă după a­miază, în faţa unui numeros şi dis­tins auditoriu, teza de doctor în me­dicină şi chirurgie, tratând despre «Intradermoreacțiunea cu filtrat de streptococ în prognosticul înfpotiu­­nei puerperale». Morarii la ministerul de domenii EI CER REDUCEREA TAXELOR DE EXPORT LA GRAU ŞI FAI­NA ŞI SUPRIMAREA TAXEI DE 30 LA SUTA PE C. F. R. O delegaţie a morarilor din Capi­tală, în frunte cu d. I. Georgescu- Fuerea, s’a prezentat ori d-lui Busu­­iocescu, secretarul general al minis­terului de domenii, căruia i-au ex­pus doleanţele lor. Delegaţia a prezentat un memoriu în care se cere reducerea taxelor de export la grâu şi făină şi suprima­rea taxei de 30 la sută pe c. f. r. la transporturile de făină pentru ex­port.

Next