Cuvântul, octombrie 1926 (Anul 3, nr. 373-399)
1926-10-01 / nr. 373
Ministru de Externe aşteaptă un cuvânt de la Suveran : ! I D. I. Mitilineu, ministru de externe, înapoiat din străinătate, după întrevederea de Marţi de la Preşedinţia Consiliului cu d. general Averescu, a plecat la Sinaia, unde a fost primit în audienţă de Suveran. Miercuri dimineaţa, Dr. Mitilineu a făcut Suveranului o expunere a activităţii delegaţiei române la Societatea Naţiunilor, de care, evident, Suveranul a fost mulţumit. 8 II Cercurile politice dau însă o mai mare importanţă audienţei d-lui Mitilineu la Rege pentru altceva, pentru chestiunea «pactului de amiciţie» cu Italia şi pentru latura activităţii d-lui general Averescu la Roma privitoare la Basarabia şi la Concordatul cu Vaticanul. Se ştie că în ce priveşte pactul de amiciţie d. Mitilineu a făcut rezerve în străinătate, văzând că d. general Averescu a procedat altfel de cât fusese convenit şi că în ce priveşte Concordatul, s’a cerut d-lui general Averescu să renunţe la semnare. Ori, persoane din apropierea d-lui Mitilineu vorbeau de atunci, de când s’a semnat pactul la Roma, că d. Mitilineu va trage consecinţele, chiar dacă d. general Averescu nu o va face d-sa, neputând purta — ca ministru de externe — răspunderea unei greşeli de politică externă pe care nu d-sa a făcut-o. Iar după întrevederea cu d. general Averescu, aceleași persoane afirmau că d. Mitilineu așteaptă un cuvânt de la Suverana, — fie pentru a mai rămâne fie pentru a pleca din guvern. De aceea audienta d-lui Mitilineu la Rege are o importantă mai mare decât o simplă prezentare pentru o dare de seamă. REGELE FERDINAND *• D. 1. MlTIl.IMT« Uten D li »ii alt noii Iwt 0Q Posibil tăjile care se întrevăd Am arătat ieri la ce noul surse de venituri va apela guvernul pentru întocmirea noului buget. Complectăm astăzi informaţiile noastre culese din apropierea d-lui Manoilescu, subsecretar de Stat, subliniind totodată că nu s’a stabilit nimic definitiv privitor la fizionomia reală a noului buget. CE IMPOZITE SE SPORESC — Se vor mări — după cum spuneam în numărul de ieri — impozitul agricol şi cel pe clădiri. Această augmentare este motivată de faptul că declaraţiile acestor impozite n’au la bază sinceritatea. Astfel la impozitul agricol, după statistica ministerului de agricultură, producţia la hectar se cifrează la 3000 de lei. Impozitul plătit este numai de 300. S-ar putea deci ca adoptându-se măsuri fiscale serioase impozitul acesta să dea un rendament mai apreciabil: dela 120 milioane la 3 miliarde. TAXELE DE EXPORT Chestiunea taxelor de export va fi şi ea serios studiată în legătură cu nevoile bugetare. Deasemenea impozitele indirecte au fost mărite. La monopoluri unele preţuri au fost sporite iar celelalte vor fi mărite cu timpul. Ceiace însă va aduce un venit real Statului este încasarea efectivă a impozitelor. Nesustrăgându-se nimeni — graţie unui sistem ce se va cunoaşte — încasările Statului vor creşte cu mai mult de 10%. BALANŢA COMERCIALA Anul acesta balanţa comercială se arată a fi bună. Acest lucru atrage după sine o prosperitate economică printr-o activitate comercială intensă şi cu repercusiuni favorabile asupra încasărilor generale. Cifra de afaceri va spori după cum vor fi mărite şi la timbru. In general se studiază sistematic posibilităţile pentru alcătuirea unui buget pe baze reale. D. inginer Lotru, directorul Oficiului de Studii ne autoriză să desminţim ştirile publicate de unele ziare, ştiri când dau cifra exactă a viitorului buget. Până acum nu s-au alcătuit încă bugetele ministerelor. Orice afirmaţie categorică este prematură. Numai după deschiderea Parlamentului — adaogă d. Lotru — cifra viitorului buget va fi cunos ioiul părtini Haliai ----oo^oo—— Se va convoca la 10 Octombrie. Comunicarea trimisă organizaţiilor din provincie D. Iorga va reconstitui vechiul partid naţionalistdemocrat ----00^00--- Deşi d. N. Iorga, unul din preşedinţii partidului naţional, a anunţat în mod public, că nu recunoaşte ca legale hotârîrile delegaţiei permanente luate Duminecă, în ce priveşte fuziunea cu partidul ţărănesc şi convocarea congresului, erid. Mariu şi ceilalţi amici ai săi au convocat congresul Iată şi înştiinţarea trimisă organizaţiilor din provincie. Conform hotărîrei delegaţiei permanente şi a parlamentarilor partidului naţional, se convoacă congresul general al partidului, în şedinţă extraordinară, în ziua de 10 Octombrie, a. c. orele 12 dimineaţa. Au dreptul să participe la congres conform statutului. Membrii delegaţiei permanente, precum şi senatorii şi deputaţii actuali ai partidului, care sunt membrii de drept şi delegaţii aleşi de comitetele judeţene. Conform art. 36 din statut delegaţii sunt aleşi de comitetul judeţean, convocat în acest scop. Fiecare organizaţie judeţeană are dreptul să aleagă un număr de delegaţi egal cu numărul deputaţilor, pe care are dreptul să-i aleagă judeţul respectiv conform legii electorale. In acelaş timp cu alegerea delegaţiilor, comitetul judeţean designează un număr egal de supleanţi pentru eventualitatea neparticipării delegaţilor. La ordinea de zi a şedinţei va fi raportul delegaţiunei permanente şi ratificarea fuziunei cu partidul ţărănesc. Congresul va avea loc în sala Transilvania din Bucureşti. De altfel amicii d-lui Iorga ne informează că d-sa va reconstitui, în cursul lunei viitoare, partidul național-democrat, cu acel din prietenii săi politici care i-au rămas devotați. Convocarea congresului partidului ţărănesc Congresul general al partidului rănesc a fost convocat pentru Duminecă 10 Octombrie orele 10 dimineaţa în Bucureşti, în sala Amiciţia (intrarea Zalomit). Potrivit art. 41 din statute iac parte la congres : a) Delegaţii trimişi de sfaturile sau comitetele judeţene, în număr corespunzător numărului de deputaţi, ce fiecare judeţ este în drept a alege. b) Deputaţii şi senatorii actuali şi foştii deputaţi şi senatori din ultima legislatură. ULTIMA ORA TRATATIVELE CU CASA «FOKKER» UN ISTORIC AL AFACERII «FOKKER» Opinia publică cunoaşte faimoasa afacere cu avioanele «Fokker», în care aviaţia noastră a fost ter-război în Februarie 1926 ca fiind inutilizabile, având materiale şi motoare vechi să fie bune în Septembrie 1926? Ce se spune acum ? _ Ministerul de răsboi, «raţie nu se ştie căror intervenţiuni, a început tratative cu un reprezentant al casei «Fokker» pentru tranşarea acestui deferend. Afacerile regimului Se pare că ne aflăm într’un moment în care la diferite departamente oamenii regimului caută a «aranja» tot felul de afaceri, cari mai de cari mai urâte. ----poîfcoa---In urma unor intervenţii oculte se tratează recepţia avioanelor uzate response de ministerul de război în ebruarie 1926 Astfel, după cum ni se afirmă, ministerul de răsboi este dispus să primească acum aceste avioane chiar cu motoarele uzate. Discuţiunile poartă numai asupra costului avioanelor şi asupra sumei pe care o mai reclamă ca daune numita casă. O întrebare se pune o ferită în cunoscutul proces ce s’a cum se poate ca aceste adesbătut în primăvara acestui anvioane cari au fost refuzaţi în care mai mulţi ofiţeri au fost dte de către ministerul de amestecaţi, cu drept sau fără drept. Se ştie că motivul principal care a determinat ministerul de războiu să anuleze această comandă de avioane a fost acela că uzinele «Fokker», contrar stipulaţiunilor contractului, au predat avioane cu motoare uzate. Ministerul de război, anulând pe de altă parte contractul, casa «Fokker» a intentat proces statului. INTERVENŢII OCULTE Suntem de el în drept să credem că și în această chestiune nu este vorba decât de amestecul unor oameni ai zilei, cam mai presus de interesele superioare ale apărărei naţionale, nun interesele casei «Fokker» ai slujitori sunt. Sperăm că d. general Mircescu va opri ca această afacere, care a făcut atâta scandal în presă şi în opinia publică, să se reediteze sub o altă formă. ŞTIRI POLITICE D. M. Manoilescu şi noul buget «Cuvântul» îşii exprima în numărul de alaltăeri scepticismul cu privire la diferenţa exagerată între vechiul budget şi noul budget care este în curs de alcătuire. Neîncrederea noastră a fost justificată, dovadă dezminţirile d-lui Lapedatu. Ieri dimineaţă şi d. Manoilescu — subsecretar de Stat—a ţinut să pună lucrurile la punct. D-sa dezminte categoric ştirea că viitorul buget va fi mai mare ca cel din anul trecut cu 14 sau 17 miliarde. Aceste cifre sunt complect fanteziste. Suntem — complectează d. Manoilescu — în căutarea noilor surse de venituri dar nu se poate vorbi, de pildă, despre mărirea impozitului agricol fără să atacăm politica taxelor de export. Vom ţine seama în genere de doctrina partidului nostru, întocmindu-se un plan bine închegat şi cu suficiente şanse de a avea operaţie practică mulţumitoare. In orice caz — termină d-sa — vom face un buget real. Noul secular general de la Externe DECRETUL PRINŢULUI D. GHICA A FOST SEMNAT ERI DE REGE Eri a fost semnat de Rege la Sinaia decretul prin care prinţul Dimitrie Ghica, fost ministru al ţării la Paris, este numit secretar general al ministerului Afacerilor străine, funcţiune pe care o îndeplinea până acum prin delegaţie. D. Trăsnea-Greceanu a fost trecut definitiv în postul de director al protocolului din acelaş minister. Pactul electoral al Guvernului judeca* da d. tf.Go!% MINISTRUL CULTELOR DECLARA CA conţine LUCRURI PE CARI GUVERNUL NU LE POATE RESPECTA Ziarele minoritare anunţă că deputatul şvab Kräuter a intervenit la d. V. Goldiş, ministru interimar al învăţământului, în chestiunea angajamentelor şcolare ale guvernului, contractate faţă de şcoli prin pactul electoral. D. Goldiş a invitat pe parlamentarul minoritar să nu-l mai amintească de pactul electoral, deoarece «conţine cicruri pe care guvernul nu le poate executa». Memoriile Regul Carol Cum se ştie defunctul rege Carol I, lăsat prin testament indicaţiunea ca memoriile sale să fie date publicităţii după trecerea a zece ani de la moartea sa. Dorinţai sa va fi satisfăcută în Cursul anului 1927. La începutul anului ce vine memoriile regelui Carol vor fi puse sub tipar şi către sfârşitul anului va tipare primul volum căruia i se va da o deosebită îngrijire technică. --------sojjipa------- --------poţţipo------- Măsuri contra străinilor dela graniţă Se pare că Ministerul de Interne şi-a dat seama de pericolul ce ’l reprezintă atâţia străini cari s’au stabilit de-alungul frontierei noastre dinspre Ungaria. Căci se anunţă că va întreprinde măsuri de curăţirea întregei zone de la graniţă de aceşti. După informaţiunile Ministerului de Interne e vorba de zeci de mii de străini stabiliţi la graniţă prin acte false sau de complezenţă. Toţi aceşti indezirabili vor fi expediaţi peste graniţă, cu excepţia specialiştilor de cari ar avea nevoe industria și acelor cari au o meserie. Noul ministru al României la Washington D. Georges Cretzeanu, ministru plenipotenţiar, a fost numit ministrul României la Washington, in postul liber prin rechemarea Principelui Anton Bibescu. Zilele trecute a sosit la Ministerul de Externe agrementul de la Casa Albă şi cri a fost semnat de către Suveran decretul d-lui Georges Cretzeanu. D Georges Cretzeanu va pleca săptămâna viitoare la Washington. --------ce s toe------- Descinderea de la Clubul commninist S’AU CONFISCAT BROŞURI SUBVERSIVE ŞI UN ZIAR DE PROPAGANDA COMUNIST Autorităţile militare şi civile au făcut ori dimineaţă o nouă descindere la localul clubului comunist din str. Şelari 10, confiscând mai multe broşuri şi ziare cu caracter de agitaţie. Descinderea a fost făcută de d. comisar regal Lt. Atanasescu, însoţit de comisarul Dinulescu de la circumscripţia de poliţie 26. Percheziţia în localul clubului a durat, câteva ore, în care timp au fost verificate toate dulapurile, conţinând broşuri şi reviste. Din aceste cărţi s’au confiscat 450 de broşuri intitulate «Abuzurile şi crimele Siguranţei Statului», cu introducere şi concluzii, de d. C. G. Costaforu, preşedintele ligei pentru apărarea drepturilor omului. Au mai fost confiscate câteva foi din ziarul comunist care apare la Paris «Parisi Muncâs». In acest ziar scris în limba ungară, pe lângă articolele de propaganda comunistă, este și un articol'c’re descrie viața agentului provocator Tcacenko, arestat în ultimul timp, de Siguranța generală a Statului. Comisarul regal a încheiat un proces verbal de cele constatate, ridicând broșurile și ziarul, pe cari le-a înaintat consiliului de război l al Diviziei a IV-a. ----------oo-.ţ;oo--------- --------oo:>oo------- Primo de Rwa nu va prezida viitorul guvern Madrid 29 (Rator). Intrun interview acordat ziarului «Nación», Primo de Rivera a declarat că nu va mai prezida viitorul guvern. O nouă criză politică în Grecia GENERALUL CONDYLIS IŞI PREZINTĂ DEMISIA ATENA, 29. (Rador). Şefii tuturor partidelor politice s’au întrunit orin cabinetul preşedintelui Republici d. Condyriotis, în prezenţa primului ministru Condylis, spre a discuta procedura electorală în apropiatele alegeri parlamentare şi chestiunea menţinerea cabinetului actual la putere. Desbaterile au fost îndelungate, însă nu s’a putut ajunge la nici o înţelegere între şefii de partide. Primul ministru Condylis, dorind să înlesnească situaţia preşedintelui Republicei, La pus la dispoziţie demisia cabinetului. Preşedintele Conduriots şi-a rezervat dreptul de a lua o hotărâre în această privinţă. Călătoria d-lui Buroff la Roma și Paris ____ în Sofia (Rador). — Ministrul de externe Buroff a plecat de la Geneva la Paris unde va rămâne câteva zile. De aci, în drum spre Sofia, va trece pe la Roma. Călătoria d-lui Buroff la Paris și Roma este pusă în legătură cu tratativele pentru realizarea unui Locarno balcanic. Cercurile politice urmăresc cu interes ştirile presei streine despre unele tratative ce ar fi avut loc la Geneva între miniştrii de externe ai Statelor Balcanice în privinţa încheierii unor tratate de neagresiune. ----------eojtîoo---------- Senatul tronez vioează reducerea bugetului Varşovia 29 (Rador). — Cu 40 voturi contra 37 şi şease abţineri, Senatul a adoptat moţiunea partidelor de dreapta prin care budgetul ultimului trimestru al anului 1926 se reduce de la 484 milioane la 450 milioane zloți. | ----------poțițoo---------- Guvernul polon va cere dizolvarea Dietei Varşovia 29 (Rador). In urma Votului senatului, care a redus budgetul pe ultimul trimestru la 450 milioane zloţi, a fost convocată Dieta pentru joi, în vederea regularii conflictului. Guvernul se va prezenta solidar punând chestiunea de încredere şi în cazul când aceasta îi va fi refuzată, va cere preşedintelui Republicei dizolvarea Dietei. Nouile alegeri ar urma să se facă în cursul lunei Decembrie. ------xxoxx----- Războiul din China INTERESELE BRITANICE NU SUFERĂ DE PE URMA LUI Londra 29 (Rador). Vorbind despre incidentele petrecute la Hankow şi Hanyang, primul ministru a declarat că deşi a domnit anumită agitaţie acolo, comerţul şi industria britanică din Hankow nu au suferit de fapt. Extinderea zonei de război în valea râului Yangtse a dat foc la împuşcături asupra vapoarelor britanice de comerţ. S’a reclamat guvernatorului din Canton şi pare acum că atacuri de această natură au încetat. Ultimele ştiri indică o uşoară îmbunătăţire în condiţiunile de acolo şi se nădăjdueşte că odată cu retrocedarea vapoarelor capturate, noul îmbunătăţiri se vor produce în curând. ----------ponţos—-------- Complot contra şahului Persiei Londra 29 (Rador). — Din Teheran se anunţă că numeroase arestări au fost efectuate în ultimul timp printre ofiţerii superiori ai armatei persane, deoarece s-a descoperit un complot pentru detronarea şahului Persiei. ------oo^: oo-------- Cum se va prebuinţa împrumutul bulvar pentru refugiatî Sofia (Rador). — Ziarul «Utro» dă amănuntee de modul cum va fi întrebuinţat avansul pentru aşezarea refugiaţilor, amănunte procurate de d. Cargief, directorul general al proprietăţei rurale. D-sa a declarat, că avansul va fi întrebuinţat pentru nevoile cele mai presante ale refugiaţilor, în primul rând aşezarea lor la vetre, spre a putea folosi cât mai neîntârziat pământurile acordate. Pentru construirea locuinţelor lor nu se va cheltui mai mult ca 25 000 leva de fiecare familie• Toate bălţile vor fi secate şi pe terenurile formate vor fi instalaţi refugiaţii. Nici un refugiat nu va fi instalat in apropierea graniţelor sârbă, greacă sau română. Linia de demarcare va fi 50 kilometri în interiorul ţării. Pe malul Dunărei ca şi la graniţa turcă se vor putea aşeza refugiaţi. Acei refugiaţi ce se găsesc în momentul de faţă deja aşezaţi la graniţă vor fi consideraţi ca stabiliţi definitiv acolo. INSTITUTUL DE ARTEEMINESCU* SOC. ANONIMA, STR. PARLAMENTULUI NR. 5 BUCURESTI Conflictul minier din Anglia PROECTUL GUVERNULUI NU RĂSPUNDE SPERANŢELOR AMBELOR PARTI Londra 29 (Rador). — Noul proect al guvernului pentru aplanarea conflictului minier nu a găsit la masele Interesate ecoul dorit, se poate afirma chiar că nu răspunde întocmai speranţelor ambelor părţi. In proectul anunţat se cere muncitorilor de mine prompta reluare a lucrului pe bază de acorduri regionale, provizorii, aceste acorduri urmând a fi revizuite de către Tribunalul arbitral naţional, care va fi constituit din reprezentanţii ai minierilor, delegaţi ai patronilor preşedinţia fiind atribuită unui delegat independent. Adoptarea acestor acorduri de către organizaţiile miniere se va face prin vot secret cu participarea tuturor muncitorilor. Astfel unul din districte în centrul regional minier din Lancashire care a fost până acum cel mai persistent adversar împotriva oricărui fel de compromis, a experimentat acest procedeu. Rezultatele obţinute în urma acestui scrutin a dat majoritate de voturi pentru reîntoarcerea la lucru în condiţiunile oferite de către patronii locali, adică: un orar de muncă a şase ore jumătate zilnic şi plata imediată în rate. Numărulmuncitorilor care au reluat lucrul a crescut simţitor. De Luni s’a înregistrat un plus de 10.000. Ultimul raport săptămânal referitor la situaţia şomajului indică o descreştere în numărul muncitorilor. Londra 29 (Rador). — Comitetul executiv al minerilor a examinat astăzi asigurările date de Churchill că Tribunalul Naţional va avea dreptul nu numai de a fixa chestiunile de salarii, dar şi de a revizui numărul de ore fixate prin acordurile regionale. Asigurarea d-lui Churchill este considerată ca o manifestaţie în favoarea punctului de vedere al minerilor. * Londra 29 (Rador). — Conferinţa delegaţilor minerilor s’a amânat pe mâine după o discuţie de trei ceruri asupra propunerii guvernului pentru regularea conflictului. Conferinţa n’a luat nici o hotărâre şi nici o rezoluţie nu i-a fost supusă. ^ifc^aSmiâiâiijir »7« ■» -»•—- - - — PRIN TELEFON $1 TELEGRAF DE LA CORESPONDENŢII NOŞTRI — ----30£ ^00- Scopul întrevederei Mussolini-Chamberlain Londra. — Ziarul «Daily Telegraph» anunţă din Roma că la întâlnirea dintre Mussolini şi Chamberlain primul va propune fecheerea unui tratat de amiciţie şi de sprijin amical în toate chestiunile ce priveşte Marea Mediterană şi în genere politica europeană. Ideea acestui tratat ar fi fost luată în consideraţie în urma recentelor semne de posibilitate a unei apropieri franco-germane. Italia crede că în urma unei astfel de apropieri, eventuala unire a Austriei cu Germania nu va găsi nici o opunere din partea Franţei şi a sateliţilor ei, şi tocmai pentru a preveni această eventualitate, guvernul din Roma doreşte o mai intimă înţelegere cu Anglia. Presa germană şi întrevederea Mussolini- Chamberain Berlin. — Presa germană discutând întrevederea ce va avea loc intre Chamberlain şi Mussolini, atrage atenţia guvernului german ca în tratativele ce va duce cu Franţa să evite orice ocazie care ar da naştere la bănueli în Anglia, căci ar fi cea mai mare greşeală să contrapună unei viitoare înţelegeri franco-germane, o alianţă anglo-italiană. Ziarul «Germania» cere guvernului german să ţină în curent Londra cu tratativele duse cu francezii.* Londra 29 (Rador). —D-nii Chamberlain şi Mussolini se vor întâlni probabil mâine la Civitta Vecchia. ----------ca.«.oo---------- ----------oo ţţ; oo---------- Pusa va exporta anul acesta foarte puțin grâu Riga. — Intr’un interview acordat unui representant de la «United Press», d. Rikowitch, directorul comisiunei grâului la Consiliul de Economie naţională, a declarat că Rusia nu va putea exporta anul acesta decât foarte puţin grâu. Guvernul sovietic suferă mari pierderi exportând grâul rusesc din cauza cheltuelilor enorme de care are nevoe centralizarea stocurilor de grâu. Starea defectuoasă a transportului şi a condiţiilor de încărcare măresc şi mai mult aceste cheltueli. Din aceste cauze, încheie D. Rakowitch atât timp cât Rusia nu va proceda la ameliorarea radicală a transportului, nu va putea oferi grâul său decât cu preţuri mult mai ridicate ca ale celorlalte ţări exportatoare de grâu. --------00-00------- Canada se degajează de turela britanică Londra.• — După cele din urmă ştiri din Canada, victoria liberală este de acum înainte sigură. Compoziţia parlamentului se stabileşte după cum urmează: Liberali 118 contra toi în precedentul parlament; liberali progresişti 18 contra 24; conservatori 90 contra 116; fermieri 11 contra 6; muncitori şi independenţi 5 contra 5. Lipsesc încă trei rezultate. Cu ajutorul progresiştilor, d. King va dispune de o majoritate de 40 voturi. Astfel se termină criza politică canadiană care durează din 1925, când guvernul liberal, nedispunând decât de un vot majoritate, a fost pus în minoritate şi când guvernul lordului Ring of Vimy — în loc să disolve parlamentul făcu apel la conservatori, a căror majoritate era şi ea precară. Victoria liberalilor nu e numai o victorie constituţională, este şi victoria liberului schimb asupra protecționismului. Verdictul poporului canadian este un indiciu pentru guvernul imperial prin care Dominionuînțeleg să se libereze de controlul politic al metropolei. Ruşii nemulţumiţi de intrarea Germaniei la Societatea Naţiunilor Varşovia. — Intrarea Germaniei la Societatea Naţiunilor cu toate, că era un fapt inevitabil, a indispus foarte mult pe Ruşi, cari au rămas foarte indignaţi. Presa bolşevică înghiţindu-şi mânia, nu se poate opri de a nu comenta cu ironie succesul Germanilor la Geneva şi politica lui Streseman. «Izvestia», urmată de «Pravda» şi de celelalte ziare roşii, atacă pe social democraţii germani şi gazeta «Vorwaerts», acuzăndu-i de nesinceritate şi de rea credinţă şi conchid că Germania nu poate să ascundă faptul că Societatea Naţiunilor departe de a fi o instituţie de pace, este instrumentul cu ajutorul căruia Puterile rivale încearcă să rezolve, fiecare în propriul său interes, chestiunile de egemonie în Europa şi că Germania îşi face iluzii dacă crede că îşi va putea realiza visul înălță sare la rangul de mare putere. -------00:00------ industria germană trece printr’o cr^ă economii Berlin. — Contrariu celor ce se întâmplă în America, sarcinele sociale, în Germania, se adaugă la celelalte condiţiuni destul de defavorabile, ale producţiei. Se caută a se învinge dificultăţile industriei prin raţionalizare adoptând tipuri, simplificând pe cât este posibil procedeele manoperii. Astfel se grupează orizontal întreprinderile prin mari formaţiuni, din care avantagii să poată profita în acelaş timp şi consumtorii şi producătorii. Cu toate că industria cărbunelui şi producţia ferului a fost în ultimul timp stimulată de greva engleză, vânzarea în interior a rămas tot slabă. Marea restricţiune de producţie impusă industriei ferului şi oţelului s’a mai lărgit puţin. Nu se poate însă susţine că depresiunea a fost învinsă în construcţiile mecanice care din toate industriile german atinge proporţia de exploatare cea mai mare şi care astăzi n’au nici jumătate din ocupaţiunea normală. In adevăr fabricanţii de locomotive şi de material rulant de abia au de lucru pentru un sfert din atelierele lor. In aceste condiţiuni se vede că cu toate aceste fenomene recente de reluare nu se poate constata un reviriment favorabil. De altfel nici reducerea numărului oamenilor fără lucru, nici ridicările în Bursă, nici abundența monetară continuă, nu pot fi semne de ameliorare reală. --------ooţfcoo------- Opiniunea americană şi elecţiunile canadiene New-York. — Succesul liberalilor la elecţiunile generale ale Canadei a fost primit cu satisfacţie în Statele Unite. E interpretat ca un semn prin care bunele relaţii dintre Canada şi Statele Unite vor fi menţinute. Washington se temea cu drept cuvânt că dacă conservatorii ar fi obţinut majoritatea, târgurile canadiene ar fi fost închise Americanilor. Conservatorii vroiau să ridice tarifurile vamale, in timp ce liberalii au promis să menţie tarifurile actuale şi chiar să le reducă puţin dacă e posibil. ---------catstoo------- Congresul de educaţie morală dela Roma Roma 29 (Rador). — Eri s’a inaugurat la Capitoliu congresul internaţional de educaţie morală. Cremonesi transmite delegaţilor salutul cetăţenilor Romei. Au vorbit Sclaloja, delegaţii francez şi englez.