Cuventul, iunie 1928 (Anul 4, nr. 1115-1144)
1928-06-09 / nr. 1123
2 dentemei „Gh. Dima“ din Sibiu Reuniunea de muzică, «Dima» din Sibiu, _ împlinind 50 ani de existenţă, a ales ca zile de sărbătorire Sf. Rusalii, __ ca simbol al Duhului călăuzitor, de care au fost animaţi conducătorii acestei societăţi încă de la înfiinţarea ei. Cu acest prilej, au fost invitate a participa toate Societăţile de Muzică din Ardeal, iar din Vechiul Regat — Societăţile «Carmen» şi «Cântarea României», — cari prin prezenţa lor şi calda manifestare de frăţie, au transformat acest Jubileu, într’o adevărată serbare Cultural-Naţională, închinată celor mai duioase amintiri de luptă din trecut, ca şi celor mai înălţătoare aspiraţiuni de viitor. Elementul românesc din Sibiu, care întotdeauna a dat dovadă de cea mai luminată conştiinţă de neam, şi de data aceasta s’a identificat scopului urmărit, în frunte cu I. P. S. S. Mitropolitul Nicolae Bălan al Ardealului, sub a cărui înalt patronaj s’a jubilat. Au fost momente de emoţionante evocări pentru memoria marelui compozitor şi dirijor-decedatul Gh. Dima, îmbinate cu cea mai sinceră şi caldă satisfactions pentru talentul şi măestria actualului dirijor N. Oancea, — vrednicul şi neobositul continuator al marelui dispărut. Serbările s’au desfăşurat după un program bine studiat, — astfel: ZIUA de 3 IUNIE ora 9 Membrii Reuniunei în corpore, au luat parte la Slujba religioasă de la Sf. Mitropolie — unde a avut loc şi Tedeumul servit de însuşi I. P. S. S. Nicolae Bălan, — începând la urmă cu o frumoasă cuvântare ocazională. — La ora 11.30 publicul şi autorităţile în frunte cu I. P. S. S. Bălan şi parlamentarii a luat parte la Festivalul aranjat în sala «Urania», — cu care prilej, delegaţii societăţilor de muzică din ţară şi-au spus cuvântul de admiraţie pentru trecutul de grea muncă a «Reuniunei de Muzică» Gh. Dima» precum şi calde urări pentru viitorul acestei societăţi. — Soc. «Carmen» prin delegatul ei pe lângă cuvintele de caldă admiraţiune,— a oferit şi o frumoasă cupă simbolică— ceia ce a impresionat în mod deosebit publicul Sibian. Din partea Societăţii de Muzică «Cântarea României», — a ţinut să ia parte însuşi dirijorul d. Marcel Botez,—care în cuvântarea sa, n’a precupeţit meritele ce ne vin Reuniunei în trecut, ca şi în prezent prin buna conducere a maestrului Oancea. Din partea ministerului Cultelor și Artelor a vorbit de Prof. G. Breazul. isSST fc c—ooD -----ooi£eo---- Sunt purtătorul de cuvânt al d-lui ministru Al. Lapedatu spre a aduce omagiile ministerului artelor pentru activitatea rodnică, desfășurată timp de o jumătate de veac, de către vrednica Reuniune română de muzică «Gheorghe Dima» din Sibiu. Ecourile cântecelor neamului clamate de ardoarea românească a întemeietorilor, a ctitorilor şi continuatorilor reuniunii, răsunate peste văi şi plaiuri, şi peste munţii ce era să însemneze numai o vremelnică şi uitată hotărnicie în trupul ţării noastre, au învolburat şi răscolit atât de îndelungată vreme substraturile firei româneşti de pretutindeni. Ca fecunzi şi generoşi atomi de proaspete şi viguroase energii, au plutit în orizontul sufletului românesc, măestritele armonii înfiripate aci. De timpuriu, mândra reuniune de muzică din Sibiu, a simţit chemarea vie a bătrânei alma-mater, a duhului pământului, şi s’a înclinat cucernic spre frumuseţea mai aspră, dar originală a sufletului autohton, spre linia de senină duioşie şi arzătoare împătimire a melonului popular, spre bogăţia ornamentală, arhaică şi ascetică a cântecului bizantin, asimilând în activitatea artistică etosul caracteristic al neamului. Ardealul, deschizător de drumuri în această privinţă, îşi află în reuniunea sibiană exponentul râvnei sale artistice muzicale, cum sunt şi azi, cântece ale neamului! Atât de adânc isvorau ele din inimile artiştilor reuniunii, atât de adânc erau ele împlântate în geniul rasei Abia mai târziu crescu interesul, transfigurat în entusiasm admirativ, pentru autorul acelor cântece, doine şi colinde şi pentru sursa de expresie muzicală întruchipată în această reuniune. Abia atunci află obştea că autorul cântecelor şi diriguitorul sursei de expresie muzicală era Gheorghe Dima. El autorul. El întemeetor de şcoală. El creator de stil caracteristic românesc. El, pornind dela obârşia sufletului neamului nostru, dela melosul neamului, şi învestmântând în pompă armonică robusta inspiraţie muzicală a poporului, puse bazele stilului muzical ce s’ar putea numi în istoria muzicii româneşti «cel ardelean». Aici, aşadar, în activitatea plină de isbânzi artistice a Reuniunii, sunt de cercetat şi stabilit tendinţele de creaţiune a stilului românesc şi aci este de relevat înviorătorul îndemn de a susţine prin cântec tot mai vie conştiinţa românească.. Iată de ce, domnule Preşedinte, plin de admiraţiune şi de pietate pentru memoria fondatorului dr. Aurel Brote şi a marelui ctitor Gheorghe Dima, încredinţaţi asupra puterii nemărginite a muzicii româneşti pentru susţinerea aspiraţiunilor culturale şi pentru înnobilarea firii noastre, ne închinăm rea munci de jumătate de veac a Reuniunii de muzică «Gheorghe Dima» din Sibiu şi rostind cu toată căldura elogiul binemeritat, îi urăm, la aceste festive împrejurări semicentenare, un înflăcărat, vivat, crescat, floreat! loc=------- Cuvântarea d-lui profesor G. Breazul Rezultatul examenului de capacitate pentru pedagogie La examenul de capacitate pentru catedrele de pedagogie de la şcoalele normale au reuşit următorii candidaţi: RAEŢI Nicolaescu Vasile; Bratu Ioan ; Dobrescu Virgil; Bogdan Alex; Niculescu Comit; Schileru Grigore ; Sorin Pavel; Anghelescu Ioan; Simionescu Toma; Cormăţeanu Radu; Enescu Nicolae; Tane Nicolae; Maior Vasile Răileanu Nicolae; Radu Const.; Stănescu C.; Manoliu loan; Popescu Zenobie; Scorţeanu Const. Zamfirescu Comit.; Vartic Const. Cârlogea Vasile; Diaconescu Iile; Bulat Ştefan. FETE Valeriu Natalia; Vasilescu Eugenia; Dumitrescu Virginia; Solomon Lenormanda; Dumitrescu Maria; Niculescu Elena; Dragomir Janeta Preuţescu Eugenia; Iacob Maria; Jipa Sofia; Teodora Maria; Ştefănescu Viorica; Rănuceanu Florica Multă vreme, în timidele înjghedelor nepregetatei şi statornicei bări de muzică românească de prin vechiul regat, piesele de interpretat alese, erau prinse din ecourile răsunate de-aici, din piese de compozitori ardeleni. Astfel ne-am început simţi răsfrânţi ca conştiinţă muzicală a rasei, în vigurosul şi totuşi sglabiul melodism, plin de nespus farmec specific românesc, şi astfel piese ca «Mândruliţă de demult», «Vai mândruţă dragi neavem», «Jelui-m’aş şi n’am cui», «Fântâna cu trei isvoare» sau colinde ca «Leagăn verde de mătase» sau «O ce veste minunată», au constituit în ultima jumătate de veac hrana spirituală a iubitorilor de muzică din vechea ţară. In Ardeal, această muzică dobândise osemnificaţie mai adâncă şi căpătase un adevărat caracter simbolic, de trezire şi susţinere a aspiraţiunilor neamului. Forţa ei culturală, socială şi naţională se condensase un factor de afirmare al conştiinţei româneşti. Cea mai puternică dovadă de forţa acelor cântece clamate şi răsunate în această fericită reuniune sibiană, este că, deşi trecute prin suflul filtrărei geniale ale unui autor, ele deveniseră quasi-anonime, aparţineau fiinţei sufleteşti a unui grup social, erau bun comun al unei umanităţi caracteristice, de dincolo şi de dincoace de munţi, product cultural al unui mediu de pură conştiinţă românească. Erau svântul «mistic» — pentru că îşi închipuie misticismul drept o mani- festare de delir colectiv, sau de transă individuală, sau de reîntoarceri psihonevrotice la mentalitatea primitivă, sau isterie, sau aiurări, sau imbecilizare comercializată. Firește — în cazul acesta — nimeni dintre noi nu e mistic. Mari confuzii s’au tipărit în jurul «ortodoxiei». Toţi au văzut în acest cuvânt reacţionarism, tenebre, Biserică, fierul roşu al disciplinei suprimătoare de personalităţi. Am auzit adevărate strigăte de alarmă: generaţia nouă se îndreaptă către Biserică ! Vă rog, lămuriţi mai întâi ceia ce ştiţi şi ceia ce înţelegeţi asupra Bisericei. Acelaş lucru asupra ortodoxiei. Am repetat mereu : ortodoxismul nu e o dogmă primită (ca, în Apus, catolicismul) prin familie, şcoală şi tradiţie, ci un sens la care se opreşte fatal conştiinţa tânără, maturizată prin atâtea experienţe, decantată prin atâtea înfrângeri în lumea duhului. Sens care înseamnă erarhie de valori, echilibru în neliniştita economie spirituală, elan creator. Ortodoxism nu înseamnă nici maimuţăreală autohtonizată, nici renunţare la libertate, nici ignoranţă. Ci, pur şi simplu, experienţă religioasă întovărăşită de o valorificare a omului, vieţii, cosmosului. Aşadar, etică şi gnoseologie, politică şi metafizică. Se va spune: toate acestea sunt vorbe. Fireşte, pentru cei care nu le înţeleg, nu sunt altceva decât vorbe, după cum cel mai perfect tratat de geometrie analitică rămâne un simplu pachet de 400 gr. hârtie tipărită tip războiu pentru oricare simpatic vânzător de coloniale. Cuvintele pe cari nu le înţeleg colegii mei, se pot înmulţi. De pildă : ce noţiune dau ei cuvântului suflet, cuvântului om, eu, durată, existenţă, emoţie ?... Scărmănând litera, găseşti un jalnic conţinut de conştiinţă. Eul poartă încă placenta carnală, sufletul e animist, sau inspirat din cărţi accesibile duduilor, sau un simplu conglomerat de impresii. Toată psihologia lor se rezumă la Pirandello, toată morala la Ibsen sau Paul Bourget; toată metafizica la France, Gourmont sau (în cel mai fericit caz) Papini. Literatură, literatură literatură- Nicăeri un dram de meditaţie personală, de experienţă autentică, de orientare de picioare proprii sau ghidat de un spirit încercat. Prietenul meu M. Sebastian, leagă de omenie o noţiune care nu e cea a noastră, o noţiune care nu corespunde experienţelor ultime. Omul, pentru noi, e accentuat tragic. Omenie, nu e nimic domol, calm, bătrânesc, înţelegător şi tolerant. Omenie e chinul necontenit şi profund al sufletului mânat către adevăratele lui plaiuri, şi ţintuit în carne. Omenia noastră e agonie. Sensul tragic dat plasmei sufleteşti în neastâmpărată trepidanţă — nu corespunde omeniei lui N. Iorga, sau Sadoveanu. Dar, aceasta a fost o pildă de diferenţierea înţelesului cuvântului. Colegii mei ceilalţi discutând «noua generaţie» au dovedit însă că nu înţeleg multe noţiuni capitale. Aceasta n’ar fi o ruşine. Dar — de ce vor neapărat să-şi spună părerea ?.....Am un prieten trist. El, e singurul ce se desfată. Mircea Eliade - Vak ''‘BSSS-QDXQ CUVÂNTUL ANCHETELE NOASTRE IN REGIUNILE MINIERE LA GHELAR In drum spre minele de fier... Mizeria lucrătorilor minieri. Salarii de foamete. Condiţii de muncă istovitoare. Ultimele evenimente din Lupeni şi Vulcani, readuc în discuţie starea mizerabilă a muncitorilor din exploatările Statului. vadul-Dobra (localitate climaterică se află Gheţarul cu instalaţiunile sale miniere. E o comună îngrijită de minieri harnici. Pământul este extrem de sărac în productivitate agricolă, în schimb însă fâneţile mănoase şi grădinile cu pomi fructiferi echilibrează pe cât se poate bugetul economic al locuitorilor. Și dacă solul suferă de sterilitate, subsolul este extrem de bogat în minereuri de fier. La dreapta intrării în comună se află carierele de piatră cu galeriile lor de exploatare. Minele se învparte in orizontul de est, orizontul intern si extern. In conţinutul pietrelor ferramifere se află în abundenţă, siderită, magnetită ,şi limo,nită; un produs interesant este glaskopful. Se lucrează mai mult cu energie electrică, minele îşi au uzina lor proprie. Lunar se exploatează aproximativ 35 mii cvintale. Piatra exploatată este coborâtă jos la furnal şi de acolo îndreptată spre uzinele Ilunedoara. Comuna Ghelar se bucură de o administraţie sănătoasă şi corectă. Anemierea industriei miniere printr’o politică economică negativă De la Hunedoara un tren mic, a unde se deschide, apoi, plaiul spre statul, în miopia economiei sale poporţinând uzinelor, te duce, printre dealuri de stâncă şi văi împădurite, în sus spre Ghelar. Cum eşim din orizontul oraşului Hunedoara intrăm în valea olaşului care se întinde într’un verde însorit până la intrarea în valea Răchitele, — cu tuneluri şi pereţi de stânci de piatră. Vârfurile dealurilor de piatră se sfârşesc în colţuri drepte de stânci, încât de jos îţi fac impresia unor cetăţi în ruine, —ai crede că treci în revistă malurile Rinului au împestriţări de ruine şi dealuri înclinate. Din crăpăturile stâncilor boschete întregi de liliac în floare îşi risipesc parfumul prin aerul străveziu. Plaiuri tăiate în serpentină îşi întind dunga albă prin verdele închis al dealurilor împădurite. Cascade mici îşi rostogolesc la vale apa spumegândă. Pretutindeni îţi încântă ochiul verdele îmbinat cu surful stâncilor inclinate. In valea Găvoşdiei se află instalat «furnalul», unde se adună tot mineral exploatat din minele Ghelar și, zdrobit, este transportat de aici la uzinele Hunedoara; tot în această vale se află și turnul de apă al uzinei electrice. Minereul este transportat, jos la furnal, parte prin funicular, parte în vagonete ataşate la trenul uzinelor. Aspecte şi constatări La sfârşitul văii Răchitele, sus litice, se îndeletniceşte cu reducerea terenurilor de exploatare şi, ca o urmare, cu aruncarea muncitorilor pe drumuri. Aşa se trâmbiţează la toate răspântiile noastre politice. In timp ce se ghiftuesc, în dispreţul legilor, toţi paraziţii economiei noastre naţionale. Şi politica destructivă îşi desăvârşeşte şi aici ravagiile, — şi nimeni nu vrea să vadă, nimeni nu vrea să audă! Muncitorii, aflători în lucru sunt retribuiţi pe zi cu 80—100 lei (plata cea mai bună). — din aceste retribuţii, apoi, muncitorii trebue să se aprovizioneze de toate. Plata neregulată şi scumpetea pieţei pusă faţă în faţă cu o retribuţie infimă, ne dau un minus înspăimântător. Exploatările se diminuiază cantitativ. Producţia suferă şi statul e păgubit. Muncitorii concediaţi din lucru la ei acasă, sunt angajaţi cu o plată mizeră de 30—40 lei pe zi la uzinele din Hunedoara. In fiecare dimineaţă, cu noaptea în cap, pleacă aceşti nenorociţi să-şi fărămiţească energia fizică în uzinele din Hunedoara, la o depărtare de zeci de kilometri de satul lor. Minele de exploatare s’au redus ca să se realizeze şi acest exod de oameni exploataţi şi necăjiţi, iar de pe pereţii edificiior publice sfidează, ca o ironie, placarde d-lui G. Tătărescu, cu «vestirea sa către popor», — cu promisiuni neîmplinite !... Şi dacă gospodăriile individuale sunt satisfăcătoare, în schimb, statul s’a dovedit incapabil de o bună administraţie minieră. Deşi braţele pe muchea săpată a unui deal, de de muncă sunt tot mai numeroase Ţepeş Proces de spionaj Azi se va judeca la consiliul de război, secţia II, procesul celor 17 spioni, în frunte cu locotenentul activ Cecati, din reg. 10 vânători. Din organizaţia de spionaj mai fac parte soţia locot. Cecati şi sublocot. Purici din reg. 9 vânători. Organizaţia avea ramificaţii în ţară şi primea bani din Kiev şi Moscova. In Capitală, spionii culegeau informaţiuni, făceau oficiu de legătură între agenţiile de spionaj din diferite oraşe, iar o parte din ei, erau gazdele spionilor şi a curierilor veniţi de peste Nistru. Consiliul de război va fi prezidat de d. col. Fometescu, iar fotoliul ministerului public va fi ocupat de d. colonel Titus Carapancea, prim comisar regal. Capitala ÎNCERCARE de sinucidere Alexandru Bădulescu, în etate de 28 ani, domiciliat în strada Dănciulescu II No. 23, a încercat să se sinucidă înghiţind 20 grame de tinctură de iod. Ajutoarele i s-au dat la postul medical din gara de nord. Alexandru Bădulescu, fiind bolnav de tuberculosă în ultimul grad a fost transportat la spitalul de tuberculoşi Filaret, unde a fost internat. ARESTAREA UNOR SPARGATORI La siguranţa prefecturei de poliţie, a fost arestat cunoscutul hoţ, Iancu Feldman, domiciliat în str. Ţepeş Vodă 37, care în ultimul timp a dat numeroase lovituri prin spargere, furând lucruri de îmbrăcăminte. Comisarul Borcea, a mai arestat şi pe Mitică Chirculescu, zis Mielu, cunoscut hoţ, fost condamnat în mai multe rânlduri şi urmărit cu un mandat de arestare, pentru condamnare de 2 ani. Spărgătorul era urmărit şi de poliţiile din oraşele Iaşi, Făgăraşi şi Buzău, unde a săvârşit numeroase furturi. Cu actele dresate hoţii, au fost înaintaţi parchetului. --------xox------ Curierul RMH dar AVOCATUL MIŞU NEGREANU TRIMIS JUDECATA D. procuror Ion Zamfirescu, a dat rechizitor definitiv prin care e trimis în judecată pentru abuz de încredere avocatul Mişu Negreanu dispărut. Deşi toţi reclamanţii şi-au retras plângerile, totuşi avocatul Negreanu a fost trimis în judecată. JURISPRUDENŢA S. III a înaltei Curţi de Casaţie a stabilit. Cu prilejul judecărei unui recurs în materie de ordonanță prezidenţială (reféré) că, potrivit art. 43 din legea accelerării judecăţilor, nu există drept de opoziție, înalta curte a casat fără trimitere hotărârea tribunalului Gorj atacată cu recurs. xox- VI CRIMA DIN STR. DR. FELIX Eri a continuat la Curtea cu juraţi de Ilfov alcătuită din d. consilier Al. Liciu, preşedinte şi judecători Armand Constantinescu şi Ştefan Mihăescu, asesori, profedsul lui Vasile Vasilescu, ucigaşul sorei concubinei sale. Viorica Constantinescu asasinată în seara de 23 Octombrie 1927 la locuinţa sa din str. dr. Felix. In şedinţa de cri după amiază s’au ascultat o «Serie de martori şi ai acuzărei şi ai apărărei. Printre ei sunt dr Ionescu, agent de poliţie, fost la locul crimei imediat după comiterea crimei, şi d. inginer I. Sonia, concubinul victimei care a făcut o descriere precisă a noenei grozave a crimei, care era dispoziţia mobilelor şi obiectelor din bucătăria unde se găseau, d-sa cu victima, cum au fost trase focurile de revolver de criminal. S’a arătat de d. inginer Sonia că focurile s’au tras în plină lumină, comutatorul luminei electrice fiind defect, lumina nu s-a stins o singură clipă. A fost confruntat criminalul Vasilescu cu d inginer Sonia, fiecare menţinându-şi declaraţiile. D. inginer Sonia a arătat imposibilitatea pentru d-sa de a-şi fi ucis din greşală femeea, aşa cum susţine acuzatul D. jude consilier G. Niculescu-Bolintin, de la cabinetul 1, care a făcut reconstituirea crimei după cererea acuzatului, şi-a redactat ordonanţa definitivă de dare în judecată a lui Vasileuen, a dat lămuriri juraţilorcu privire la cele ce a constatat d-sa la reconstituirea ciumei expunându-şi convingerea că Vasilescu e criminalul. Au fost respinşi ca martori soţia acuzatului şi doi cumnaţi ai săi. . . Procesul a rămân în continuare ca pentru azi. NOUI ARESTĂRI IN AFACEREA FURTULUI DE BLANURI SĂVÂRŞIT DE ATÂTZES ET CO. D. judecător de insfracţie al cab- 4, Al Minculescu, reluând firul cercetărilor în afacerea furtului însemnat de blănuri în valoare de patru milioane de la blănarul Justei din Bucureşti, a ascultat ori câţiva martori, după care a luat un lung interogatoriu soţilor Roza şi Meex Woloch din Chişinău. Stabilindu-se vinovăţia acestora ca tăinuitori ai blănurilor furate, aceşti indivizi au fost arestaţi. Ei au declarat că blănurile le-au fost aduse de servitoarea Aculina Manea şi nepoata lui Ataţchi, arătând că Ataţchi e acel ce a furat blănurile prin oamenii lui hoți de meserie. DAŢI IN JUDECATA PENTRU EXCROCHERIE D. jude-consilier G. Brezeanu, de la cap. 6, a dat ordonanţă definitivă prin care trimite în judecată pentru excrocherie şi fals pe Şt. Dragoncea, Ilie Moise zis Maiersohn şi Alex. Huzulan pentru excrocherie şi fals. Cu nişte frachte falsificate, s’au prezentat la grânarul Taubman din Roşiorii de Vede şi prin intermediul Băncei române de finanţare, din acel orăşel, au ridicat 497.000 lei. Au mai excrocat cu 40.000 lei pe negustorul Raila în acelaş mod. Cei doi dintâi au fost trimişi în judecată în stare de a- Irest, iar celalte dispărui_______ Crimă din imprudenţă Ploeşti 7. — Eri după amiază o crimă din imprudenţă s’a înregistrat în str. Municipală 20. In timp ce într’o odaie se aflau mai mulţi musafiri tânărul Valadi curăţind un sertar de la o masă a pus mâna şi pe un revolver Browning, care neavând piedica pusă, s’a descărcat. Glontele a lovit pe d-ra Rica Munteanu în abdomen. Victima transportată la spitalul Schuler, după câteva minute de chinuri a încetat din viață. -------O'AO---- Arestarea unui agronom excroc Cluj. Poliţia din Cluj a reuşit să aresteze pe agronomul Ioan Coranţa, despre care s’a dovedit că păgubit pe ţăranii şi statul cu aproape 1 milion lei, comiţând diferite excrocherii. oxo f Achitarea unui fost prefect Cluj. Am arătat ori că în faţa Curţii de Apel din Cluj a început desbaterea cunoscutului proces intentat d-lui dr Titus Crişan, fost prefect al judeţului Solnoc Dobâcă, învinuit că pe vremea alegerilor, a cheltuit 80.000 lei din fondul sinistraţilor. D. avocat dr. Meteş în numele acuzatului a arătat că inculpatul a întrebuinţat sumele nu pentru sine, ci le-a cheltuit conform indicaţiunilor guvernului pentru scopuri politice. După cuvântarea d-lui dr. Meteş, d. Stroe Popescu, reprezentantul ministerului de interne declară că acest minister n’are nici o pretenţie faţă de fostul prefect şi încheie, cerând achitarea acuzatului. In urma , acestor declaraţiuni, Curtea, după o lungă deliberare, a adus un verdict de achitare, cu 3 contra 2 voturi.• » ■ —«----0X0— Situaţia epidemiilor Eri erau în Capitală 92 de cazuri de scarlatină, 6 angină difterică, 1 febră tifoidă, 1 tifos exantematic, 2 meningită, 10 erizipel şi 3 paralizie infantilă. __________~—exo——______ Bloc-Note. Deschiderea stagiune! «Teatrul Nostru» la Parcul Otetelişeanu Va fi cel mai târziu la 15 iunie, dată care va marca un nou eveniment teatraL In «Lumpatius Vagabondus» comedia feerică ce se va reprezenta la Parcul Oteteleşeanu de către compania dramatică «Teatrul Nostru», apar pe scenă 90 de persoane. Va fi un spectacol montat în genul marilor spectacole din occident, cu muzică de scenă, dans, coruri şi figuraţie numeroasă. Direcţiunea de scenă a fost încredinţată reputatului regizor Mime Mizu. Partea muzicală va fi condusă de maestrul Vermont-Caretas de la Opera Română, iar decorurile celor 10 tablouri sunt executate după machetele proprii ale pictorului Victor Feodoroff. Conform tradiţiei sale „Teatrul Nostru» ale cărui spectacole au fost întotdeauna gustate de public a fixat şi de astă dată, cele mai eftine preţuri de intrare; într’adevăr biletele se vor vinde cu: 120, 80, 50 şi 30 lei, fără nici o altă taxă. In iunie soseşte în Bucureşti, pentru a se documenta în privinţa literaturii şi artei româneşti moderne, ziaristul cehoslovac Artus Cernik, directorul revistei săptămânale «Pasmo» din Praga. Tenorul Mihăilescu-Toscani este nevoit din nou să-şi amâne concertul deoarece d-na prof- pianistă Aglae Ionescu, în urma accidentului suferit nu s-a însănătoşit încă. Data se va anunţa ulterior prin ziare. închiderea stagiunii la Opera Română Opera Română şi-a închis Marţi seara stagiunea anului acestuia în «Năpasta», drama muzicală a maestrului Sabin Drăgoi, după I. Caragiale. La sfârşitul reprezentaţiei, d-nii Sabin Drăgoi, Alfred Alessandresen, I. Folesen şi d-na Cojocăreanu au fost îndelung ovaţionaţi de publicul spectator. Corul operii le-au făcut o călduroasă manifestaţie de simpatie. I s’au adus omagii d-lui Sabin Drăgoi autorul acestei opere româneşti. Bibliografii Au apărut în editura Cărţei Româneşti. A. MURNU: Odinioară, poveşti cu ilustraţiuni. G. RANETT: Madam Strakinsky. I. SLAVICI: Din Bătrâni, naraţiune istorică. P. DULFU: Dumnezeu şi Oamenii, povestiri după Sf. Scriptură. A apărut: Stabilizarea valutară prin rezolvarea problemelor de legătură ca bază de operaţie în ofensiva de intensificare a producţiei. De la Teatrul Mic Astăzi Vineri 8 Iunie 1928 are loc deschiderea Teatrului Mic de vară (Grădina Marconi) fost Teatrul Nostra, cal. Griviţei No. 94. Telefon 20/69. Se va juca marele succes «Ginerele d-lui prefect» comedie în 3 acta de Paul Gusty. Cu d-nii Mişu Fotino, Costică Taneanu, G. Charnel, I. Pizone şi doamnele Armie Capustin, Reneé, Anny, Sylvia Dumitrescu, Mimi Rădulescu, etc. etc. Preţurile sunt populare. Rezervat lei 100. Stal I lei 70. Stal II lei 40. De la Teatrul National Sâmbătă 9 Iunie 1928 ora 3 p. m. are loc în sala Teatrului Naţional« examenele Conservatorului de muzică şi artă dramatică din Bucureşti. Producţia de dramă şi comedie a clasei d-nei Maria Filotti. Conferinţe Sâmbătă 9 Iunie 1928, ora 4 luni« p. m. domnul Alexandra S. Penescu, avocat, va ţine în sala Curţii cu Juraţi, din palatul Justiţiei, conferinţa sa despre: «Diferendul cu optanţii, un diferend monetar». Intrarea liberă. Astăzi Vineri 8 iunie ora 6 p. me d. colonel G. Popescu va vorbi în aula Fundaţiei Carol I, despre «Protecţiunea populaţiei civile contra, gazelor de luptă. Conferinţa face parte din ciclul organizat de către Uniunea Ofiţerilor de rezervă sec. Ilfov. Pentru monumentul lui Eminescu la Cluj Societatea Academică «România Jună» din Viena, al cărei membru a fost odinioară Mihail Eminescu, a strâns fonduri şi a comandat unui bun sculptor, un monument spre a slăvi în Cluj amintirea marelui poet. Societatea a cheltuit 380.000 Iei şi nemai dispunând de alte fonduri, încercăm pe această cale un apel către bogata primărie a oraşului românesc Cluj unde se va inaugura monumentul, să contribue cu suma de 100.000 lei ce a mai rămas de plată, pentru ca monumentul să aparţină oraşului mai grabnic. Cu această sumă egală unui premiu naţional, marele poet ar rămâne slăvit pentru totdeauna în Ardealul pe care l-a iubit şi din care poezia lui Eminescu a înflorit cu atâta strălucitoare frumuseţe-Preşedintele comitetului pentru ridicarea monumentului OCTAVIAN MOŞESCU P. S. Nu uitaţi că averea soc. «România Jună» a fost prădată în răsboi, şi că suma de 380.000 lei plătită până acum de societate pentru monument şi almanahul jubiliar, e strânsă mai multe de la românii ce trăesc peste hotarele ţării, aşa că şi cei din România Mare se cade să contribue la cucernica faptă. laMirul sacerdotal il Anuali filai Solemnitatea dela catedrala catolică Sft. Iosif Eri dimineaţă la orele. 11, s’a al Cehoslovaciei, precum şi anu sărbătorit printr’un serviciu reli- mare număr de credincioşi. gios, în catedrala catolică Sf. Iosif, 25 ani de activitate a Arhiepiscopului Alexandru Cisar. Au asistat la această solemnitate d-nii miniștri: dr. C. Anghelescu, Lapedatu, Stelian Popescu, Hioti, ministrul palatului, Tătărăscu, subsecretar de stat, N. Iorga, generalul Coandă, Budurăscu, secretarul general al ministerului de Interne, generalul de divizie Eracle Nicoleanu, dr. S. Costinescu, primarul municipiului, Ţigara Samurcaş, baronul Vilang, ministrul plenipotenţiar al Ungariei. R. Kunzlefizerski ——COt's QO- SLUJBA PONTIFICALĂ Slujba pontificală a fost oficiată de Arhiepiscopul Alexandru Cisar, înconjurat de întreg clerul catedralei. Răspunsurile religioase au fost date de corul format din elemente de la Operă sub conducerea maestrului Pashkek. După terminarea serviciului religios, Arhiepiscopul Alexandru Cisar, a ţinut o frumoasă predică în limba română din anvonul bisericei. Solemnitatea a luat sfârșit la orele 1 d. a. Congresul podgorenilor din regiunea Pansiu Panciu 5. — Duminică orele 9 luni, dl D-l C. GORCIU-FOCŞANI, în numele mineaţa, a avut loc în sala teatrului sindicatului de Focşani, se asociază la «Gâtză» din oraşul nostru, congresul la lupta dusă de Sindicatul viticol dinţional al viticultorilor din regiunea vi- Panciu, pe tărâmul cauzei podgorenicolă Panciu şi toate comunele vecine,neşti. încă de dimineaţă au început să sosească rând pe rând delegaţii de podgoreni din sindicatele viticole Focşani, în frunte cu d-nii Ştefan Graur fost deputat, C. Brătescu, C. Gorciu, I. G. Ştefănescu, directorul Băncii «Frăţia», apoi delegaţii de podgoreni din Odobeşti în frunte cu d-nul Gică Dragomir, Coteşti cu d-l Mihail, etc. Sala era arhiplină de podgoreni veniţi din comunele Tifeşti, Crucea de sus, Străoanele de jos şi sus, Moviliţa şi Crucea de jos. Deschiderea congresului La orele 9,45, d-l C. Gorciu, podgorean Focşani, este ales cu unanimitate preşedinte al adunărei. Se dă citire telegramelor de adeziune primite de la d-nii I. C. Teodorescu preşedintele sindicatului Viticol din Iaşi, care urează succes în lupta viticolă, de la d-l Teocalian, preşedintele sindicatului de Nicoreşti, de la Drăgăşani, şi Huşi. Deasemeni din partea d-lor Gh. Nicoleanu şi Ing. Gheţu-Bucureşti, reprezentaţii Uniunei Generale a Sindicatelor Viticole care au anunţat plecarea lor la Iaşi, tot pentru un congres viti _____________________ • D. Dr. ADOLF CAPATZANA, mare podgorean, luând cuvântul expune ceia ce s’a petrecut în congresul viticol de la Bucureşti din zilele de 22 şi 23 Aprilie a. c. şi felul cum a decurs lovitura dată după 4 zile, de o clică de samsari semi-oficiali. Vorbeşte apoi d. Iancu Neagu din Tifeşti, Ştefan Graur, Const. Brătescu- Focşani, Ştefănescu-Focşani şi G. Dragomir. In urmă se dă citire moţiunei care se va trimite la toate sindicatele viticole la Uniune, ministerul Agriculturei şi d-lui Ministru Brătianu, după care la orele 2 adunarea a luat sfârșit. -—----exo-------- Groaznică furtună la Orheiu ORHEI, 7. — Ein noapte o ploaie torenţială cu descărcări electrice s -a abătut asupra comunei Ivancea. Sunt două victime omeneşti şi numeroase, clădiri descoperite________