Cuventul, iunie 1928 (Anul 4, nr. 1115-1144)

1928-06-09 / nr. 1123

2 den­temei „Gh. Dima“ din Sibiu Reuniunea de muzică, «Dima» din Si­biu, _ împlinind 50 ani de existenţă,­­ a ales ca zile de sărbătorire Sf. Rusalii, __ ca simbol al Duhului călăuzitor, de care au fost animaţi conducătorii aces­tei societăţi încă de la înfiinţarea ei. Cu acest prilej, au fost invitate a par­ticipa toate Societăţile de Muzică din Ardeal, iar din Vechiul Regat — Socie­tăţile «Carmen» şi «Cântarea Româ­niei», — cari prin prezenţa lor şi calda manifestare de frăţie, au transformat a­­cest Jubileu, într’o adevărată serbare Cultural-Naţională, închinată celor mai duioase amintiri de luptă din trecut, ca şi celor mai înălţătoare aspiraţiuni de viitor. Elementul românesc din Sibiu, care întotdeauna a dat dovadă de cea mai luminată conştiinţă de neam, şi de data aceasta s’a identificat scopului urmărit, în frunte cu I. P. S. S. Mitropolitul Ni­­colae Bălan al Ardealului, sub a cărui înalt patronaj s’a jubilat. Au fost momente de emoţionante evo­cări pentru memoria marelui compozi­tor şi dirijor-decedatul Gh. Dima,­­ îmbinate cu cea mai sinceră şi caldă satisfactions pentru talentul şi măestria actualului dirijor N. Oancea, — vred­nicul şi neobositul continuator al ma­relui dispărut. Serbările s’au desfăşurat după un pro­gram bine studiat, — astfel: ZIUA de 3 IUNIE ora 9 Membrii Reuniunei în corpore, au luat parte la Slujba religioasă de la Sf. Mi­tropolie — unde a avut loc şi Tedeumul servit de însuşi I. P. S. S. Nicolae Bă­lan, — începând la urmă cu o frumoasă cuvântare ocazională. — La ora 11.30 publicul şi autorităţile în frunte cu I. P. S. S. Bălan şi parla­mentarii a luat parte la Festivalul aran­jat în sala «Urania», — cu care prilej, delegaţii societăţilor de muzică din ţară şi-au spus cuvântul de admiraţie pentru trecutul de grea muncă a «Reuniunei de Muzică» Gh. Dima» precum şi calde urări pentru viitorul acestei societăţi. — Soc. «Carmen» prin delegatul ei pe lângă cuvintele de caldă admiraţiune,— a oferit şi o frumoasă cupă simbolică— ceia ce a impresionat în mod deosebit publicul Sibian. Din partea Societăţii de Muzică «Cân­tarea României», — a ţinut să ia parte însuşi dirijorul d. Marcel Botez,—care în cuvântarea sa, n’a precupeţit meri­tele ce ne vin Reuniunei în trecut, ca şi în prezent prin buna conducere a maes­trului Oancea. Din partea ministerului Cultelor și Artelor a vorbit de Prof. G. Breazul. isSST fc ­c—ooD -----ooi£eo----­ Sunt purtătorul de cuvânt al d-lui ministru Al. Lapedatu spre a aduce omagiile ministerului arte­lor pentru activitatea rodnică, des­fășurată timp de o jumătate de veac, de către vrednica Reuniune română de muzică «Gheorghe Di­ma» din Sibiu. Ecourile cântecelor neamului cla­mate de ardoarea românească a în­temeietorilor, a ctitorilor şi conti­nuatorilor reuniunii, răsunate pes­te văi şi plaiuri, şi peste munţii ce era să însemneze numai o vremel­nică şi uitată hotărnicie în trupul ţării noastre, au învolburat şi răs­colit atât de îndelungată vreme substraturile firei româneşti de pre­tutindeni. Ca fecunzi şi generoşi a­­tomi de proaspete şi viguroase e­­nergii, au plutit în orizontul sufle­tului românesc, măestritele armo­nii înfiripate aci. De timpuriu, mândra reuniune de muzică din Sibiu, a simţit che­marea vie a bătrânei alma-mater, a duhului pământului, şi s’a încli­nat cucernic spre frumuseţea mai aspră, dar originală a sufletului autohton, spre linia de senină du­ioşie şi arzătoare împătimire a me­lonului popular, spre bogăţia orna­mentală, arhaică şi ascetică a cân­tecului bizantin, asimilând în acti­vitatea artistică etosul caracteris­tic al neamului. Ardealul, deschi­zător de drumuri în această pri­vinţă, îşi află în reuniunea sibia­­nă exponentul râvnei sale artisti­ce muzicale, cum sunt şi azi, cântece ale neamu­lui! Atât de adânc isvorau ele din inimile artiştilor reuniunii, atât de adânc erau ele împlântate în geniul rasei Abia mai târziu crescu interesul, transfigurat în entusiasm admira­tiv, pentru autorul acelor cântece, doine şi colinde şi pentru sursa de expresie muzicală întruchipată în această reuniune. Abia atunci află obştea că autorul cântecelor şi diri­guitorul sursei de expresie muzica­lă era Gheorghe Dima. El autorul. El întemeetor de şcoală. El creator de stil caracteristic românesc. El, pornind dela obârşia sufletului nea­m­ului nostru, dela melosul neamu­lui, şi învestmântând în pompă ar­monică robusta inspiraţie muzicală a poporului, puse bazele stilului mu­zical ce s’ar putea numi în istoria muzicii româneşti «cel ardelean». Aici, aşadar, în activitatea plină de isbânzi artistice a Reuniunii, sunt de cercetat şi stabilit tendinţele de creaţiune a stilului românesc şi aci este de relevat înviorătorul în­demn de a susţine prin cântec tot mai vie conştiinţa românească.. Iată de ce, domnule Preşedinte, plin de admiraţiune şi de pietate pentru memoria fondatorului dr. Aurel Brote şi a marelui ctitor Gheorghe Dima, încredinţaţi asu­pra puterii nemărginite a muzicii româneşti pentru susţinerea aspira­­ţiunilor culturale şi pentru înnobi­larea firii noastre, ne închinăm rea munci de jumătate de veac a Reu­niunii de muzică «Gheorghe Dima» din Sibiu şi rostind cu toată căldu­ra elogiul binemeritat, îi urăm, la aceste festive împrejurări semicen­tenare, un înflăcărat, vivat, cres­­cat, floreat! loc=-------­ Cuvântarea d-lui profesor G. Breazul Rezultatul examenului de capacitate pentru pedagogie La examenul de capacitate pentru catedrele de pedagogie de la şcoale­­le normale au reuşit următorii can­didaţi: RAEŢI Nicolaescu Vasile; Bratu Ioan ; Dobrescu Virgil; Bogdan Alex­; Ni­culescu Comit­; Schileru Grigore ; Sorin Pavel; Anghelesc­u Ioan; Si­­mionescu Toma; Cormăţeanu Radu; Enescu Nicolae; Tane Nicolae; Ma­ior Vasile Răileanu Nicolae; Radu Const.; Stănescu C.; Manoliu loan; Popescu Zenobie; Scorţeanu Const. Zamfirescu Comit.; Vartic Const.­ Cârlogea Vasile; Diaconescu Iile; Bulat Ştefan. FETE Valeriu Natalia; Vasilescu Euge­nia; Dumitrescu Virginia; Solomon Lenormanda; Dumitrescu Maria; Niculescu Elena; Dragomir Janeta Preuţescu Eugenia; Iacob Maria; Jipa Sofia; Teodora Maria; Ştefă­­nescu Viorica; Răn­uceanu Florica­ Multă vreme, în timidele înjghe­­delor nepregetatei şi statornicei bări de muzică românească de prin vechiul regat, piesele de interpre­tat alese, erau prinse din ecourile răsunate de-aici, din piese de com­pozitori ardeleni. Astfel ne-am în­ceput simţi răsfrânţi ca conştiinţă muzicală a rasei, în vigurosul şi totuşi sglabiul melodism, plin de nespus farmec specific românesc, şi astfel piese ca «Mândruliţă de demult», «Vai mândruţă dragi ne­­avem», «Jelui-m’aş şi n’am cui», «Fântâna cu trei isvoare» sau colin­de ca «Leagăn verde de mătase» sau «O ce veste minunată», au con­stituit în ultima jumătate de veac hrana spirituală a iubitorilor de muzică din vechea ţară. In Ardeal, această muzică dobândise o­­semni­­ficaţie mai adâncă şi căpătase un adevărat caracter simbolic, de tre­zire şi susţinere a aspiraţiunilor neamului. Forţa ei culturală, socia­lă şi naţională se condensase un factor de afirmare al conştiinţei româneşti. Cea mai puternică dovadă de for­ţa acelor cântece clamate şi răsuna­te în această fericită reuniune si­­biană, este că, deşi trecute prin su­flul filtrărei geniale ale unui au­tor, ele deveniseră quasi-anonime, a­parţineau fiinţei sufleteşti a unui grup social, erau bun comun al u­­nei umanităţi caracteristice, de din­colo şi de dincoace de munţi, pro­duct cultural al unui mediu de pu­ră conştiinţă românească. Erau s­vântul «mistic» — pentru că îşi în­chipuie misticismul drept o mani- f­es­tare de delir colectiv, sau de transă individuală, sau de reîntoar­ceri psihonevrotice la mentalitatea primitivă, sau isterie, sau aiurări, sau imbecilizare comercializată. Fi­rește — în cazul acesta — nimeni dintre noi nu e mistic. Mari confuzii s’au tipărit în jurul «ortodoxiei». Toţi au văzut în acest cuvânt reacţionarism, tenebre, Bise­rică, fierul roşu al disciplinei su­­primătoare de personalităţi. Am au­zit adevărate strigăte de alarmă: generaţia nouă se îndreaptă către Biserică ! Vă rog, lămuriţi mai întâi ceia ce ştiţi şi ceia ce înţelegeţi asupra Bi­­sericei. Acelaş lucru asupra orto­doxiei. Am repetat mereu : ortodo­xismul nu e o dogmă primită (ca, în Apus, catolicismul) prin familie, şcoală şi tradiţie, ci un sens la care se opreşte fatal conştiinţa tânără, maturizată prin atâtea experienţe, decantată prin atâtea înfrângeri în lumea duhului. Sens care înseamnă erarhie de valori, echilibru în neli­niştita economie spirituală, elan creator. Ortodoxism nu înseamnă nici maimuţăreală autohtonizată,­­ nici renunţare la libertate, nici ig­noranţă. Ci, pur şi simplu, experi­enţă religioasă întovărăşită de o valorificare a omului, vieţii, cosmo­sului. Aşa­dar, etică şi gnoseologie, politică şi metafizică. Se va spune: toate acestea sunt vorbe. Fireşte, pentru cei care nu le înţeleg, nu sunt altceva decât vorbe, după cum cel mai perfect tratat de geometrie analitică rămâne un simplu pachet de 400 gr. hârtie tipărită tip răz­­boiu pentru oricare simpatic vân­zător de coloniale. Cuvintele pe cari nu le înţeleg co­legii mei, se pot înmulţi. De pildă : ce noţiune dau ei cuvântului suflet, cuvântului om, eu, durată, existen­ţă, emoţie ?... Scărmănând litera, gă­seşti un jalnic conţinut de conşti­inţă. Eul poartă încă placenta car­nală, sufletul e animist, sau inspi­rat din cărţi accesibile duduilor, sau un simplu conglomerat de impresii. Toată psihologia lor se rezumă la Pirandello, toată morala la Ibsen sau Paul Bourget; toată metafizica la France, Gourmont sau (în cel mai fericit caz) Papini. Literatură, literatură literatură- Nicăeri un dram de meditaţie personală, de ex­perienţă autentică, de orientare de picioare proprii sau ghidat de un spirit încercat. Prietenul meu M. Sebastian, leagă de omenie o noţiune care nu e cea a noastră, o noţiune care nu cores­punde experienţelor ultime. Omul, pentru noi, e accentuat tragic. O­menie, nu e nimic domol, calm, bă­trânesc, înţelegător şi tolerant. O­­menie e chinul necontenit şi pro­fund al sufletului mânat către ade­văratele lui plaiuri, şi ţintuit în carne. Omenia noastră e agonie. Sensul tragic dat plasmei sufleteşti în neastâmpărată trepidanţă — nu corespunde omeniei lui N. Iorga, sau Sadoveanu. Dar, aceasta a fost o pildă de di­ferenţierea înţelesului cuvântului. Colegii mei ceilalţi discutând «noua generaţie» au dovedit însă că nu în­ţeleg multe noţiuni capitale. Aceas­ta n’ar fi o ruşine. Dar — de ce vor neapărat să-şi spună părerea ?...­­..Am un prieten trist. El, e sin­gurul ce se desfată. Mir­cea Eliade - V­ak ''‘BSSS-Q­DXQ­ CUVÂNTUL ANCHETELE NOASTRE IN REGIUNILE MINIERE LA GHELAR In drum spre minele de fier... Mizeria lucrătorilor minieri. Salarii de foamete. Condiţii de muncă istovitoare. Ultimele evenimente din Lupeni şi Vulcani, readuc în discuţie starea mi­zerabilă a muncitorilor din exploatările Statului. vadul-Dobra (localitate climaterică se află Gheţarul cu instalaţiunile sale miniere. E o comună îngrijită de minieri harnici. Pământul este extrem de sărac în productivitate agricolă, în schimb însă fâneţile mănoase şi grădinile cu pomi fruc­tiferi echilibrează pe cât se poate bugetul economic al locuitorilor. Și dacă solul suferă de sterilitate, subsolul este extrem de bogat în mi­nereuri de f­ier. La dreapta intrării în comună se află carierele de piatră cu galeriile lor de exploatare. Minele se înv­parte in orizontul de est, orizontul intern si extern. In conţinutul­ pie­trelor ferramifere se află în abun­denţă, siderită, magnetită ,şi lim­o,­nită; un produs interesant este glaskopful. Se lucrează mai mult cu energie electrică,­­ minele îşi au uzina lor proprie. Lunar se exploatează aproximativ 35 mii cvintale. Piatra exploatată este coborâtă jos la furnal şi de acolo îndrepta­tă spre uzinele Ilunedoara. Comuna Ghelar se bucură de o administraţie sănătoasă şi corectă. Anemierea industriei mi­niere printr’o politică eco­nomică negativă De la Hunedoara un tren mic, a­ unde se deschide, apoi, plaiul spre statul, în miopia economiei sale po­por­ţinând uzinelor, te duce, prin­tre dealuri de stâncă şi văi împădu­rite, în sus spre Ghelar. Cum eşim din orizontul oraşului Hunedoara intrăm în valea olaşului care se întinde într’un verde însorit până la intrarea în valea Răchitele, — cu tuneluri şi pereţi de stânci de piatră. Vârfurile dealurilor de pia­tră se sfârşesc în colţuri drepte de stânci, încât de jos îţi fac im­presia unor cetăţi în ruine, —­ai crede că treci în revistă malurile Rinului au împestriţări de ruine şi dealuri înclinate. Din crăpăturile stâncilor boschete întregi de liliac în floare îşi risipesc parfumul prin aerul străveziu. Plaiuri tăiate în serpentină îşi întind dunga albă prin verdele închis al dealurilor împădurite. Cascade mici îşi rosto­golesc la vale apa spumegândă.­ Pretutindeni îţi încântă ochiul ver­dele îmbinat cu surful stâncilor in­clinate. In valea Găvoşdiei se află instalat «furnalul», unde se adună tot mineral exploatat din minele Ghelar și,­­ zdrobit, este transpor­tat de aici la uzinele Hunedoara; tot în această vale se află și tur­nul de apă al uzinei electrice. Mi­nereul este transportat, jos la fur­nal,­­ parte prin funicular, parte în vagonete ataşate la trenul uzi­nelor. Aspecte şi constatări La sfârşitul văii Răchitele, sus litice, se îndeletniceşte cu redu­cerea terenurilor de exploatare şi, ca o urmare, cu aruncarea munci­torilor pe drumuri. Aşa se trâmbi­ţează la toate răspântiile noastre politice. In timp ce se ghiftuesc, în dispreţul legilor, toţi paraziţii eco­nomiei noastre naţionale. Şi politi­ca destructivă îşi desăvârşeşte şi aici ravagiile, — şi nimeni nu vrea să vadă, nimeni nu vrea să audă! Muncitorii, aflători în lucru sunt retribuiţi pe zi cu 80—100 lei (plata cea mai bună). — din aceste retri­buţii, apoi, muncitorii trebue să se aprovizioneze de toate. Plata nere­gulată şi scumpetea pieţei pusă faţă în faţă cu o retribuţie infimă, ne dau un minus înspăimântător. Exploatările se diminuiază canti­tativ. Producţia suferă şi statul e păgubit. Muncitorii concediaţi din lucru la ei acasă, sunt angajaţi cu o plată mizeră de 30—40 lei pe zi la uzinele din Hunedoara. In fie­care dimineaţă, cu noaptea în cap, pleacă aceşti nenorociţi să-şi fără­­miţească energia fizică în uzinele din Hunedoara, la o depărtare de zeci de kilometri de satul lor. Mi­nele de exploatare s’au redus­ ca să se realizeze şi acest exod de oa­meni exploataţi şi necăjiţi, iar de pe pereţii edificiior publice sfidea­ză, ca o ironie, placarde d-lui G. Tătărescu, cu «vestirea sa către po­por», — cu promisiuni neîmpli­nite !... Şi dacă gospodăriile individuale sunt satisfăcătoare, în schimb, sta­tul s’a dovedit incapabil de o bună administraţie minieră. Deşi braţele pe muchea săpată a unui deal, de­ de muncă sunt tot mai numeroase Ţepeş Proces de spionaj Azi se va judeca la consiliul de război, secţia II, procesul celor 17 spioni, în frunte cu locotenentul ac­tiv Cecati, din reg. 10 vânători. Din organizaţia de spionaj mai fac parte soţia locot. Cecati şi sub­­locot. Purici din reg. 9 vânători. Organizaţia avea ramificaţii în ţară şi primea bani din Kiev şi Moscova. In Capitală, spionii culegeau in­­formaţiuni, făceau oficiu de legătu­ră între agenţiile de spionaj din di­ferite oraşe,­­ iar o parte din ei, erau gazdele spionilor şi a curieri­lor veniţi de peste Nistru. Consiliul de război va fi prezidat de d. col. Fometescu, iar fotoliul ministerului public va fi ocupat de d. colonel Titus Carapancea, prim comisar regal. Capitala ÎNCERCARE de sinuci­dere Alexandru Bădulescu, în etate de 28 ani, domiciliat în strada Dăn­­ciulescu II No. 23, a încercat să se sinucidă înghiţind 20 grame de tinc­tură de iod. Ajutoarele i s-au dat la postul medical din gara de nord. Alexandru Bădulescu, fiind bol­nav de tuberculosă în ultimul grad a fost transportat la spitalul de tuberculoşi Filaret, unde a fost in­ternat. ARESTAREA UNOR SPAR­GATORI La siguranţa prefecturei de poli­ţie, a fost arestat cunoscutul hoţ, Iancu Feldman, domiciliat în str. Ţepeş Vodă 37, care în ultimul timp a dat numeroase lovituri prin spar­gere, furând lucruri de îmbrăcă­minte. Comisarul Borcea, a mai arestat şi pe Mitică Chirculescu, zis Mielu, cunoscut hoţ, fost condamnat în mai multe rânlduri şi urmărit cu un mandat de arestare, pentru condamnare de 2 ani. Spărgătorul era urmărit şi de poliţiile din oraşele Iaşi, Făgăraşi şi Buzău, unde a săvârşit numeroa­se furturi.­­ Cu actele dresate hoţii, au fost înaintaţi parchetului. --------xox------­ Curierul RMH dar AVOCATUL MIŞU NEGREANU TRIMIS JUDECATA D. procuror Ion Zamfirescu, a dat rechizitor definitiv prin care e trimis în judecată pentru abuz de încredere avocatul Mişu Negreanu dispărut. Deşi toţi reclamanţii şi-au retras plângerile, totuşi avocatul Negreanu a fost trimis în jude­cată. JURISPRUDENŢA S. III a înaltei Curţi de Casaţie a stabilit. Cu prilejul judecărei u­­nui recurs în materie de ordonan­ță prezidenţială (reféré) că, potri­vit art. 43 din legea accelerării ju­decăţilor, nu există drept de opozi­ție, înalta curte a casat fără tri­mitere hotărârea tribunalului Gorj atacată cu recurs.­ ­xox- VI CRIMA DIN STR. DR. FELIX Eri a continuat la Curtea cu ju­raţi de Ilfov alcătuită din d. con­­silier Al. Liciu, preşedinte şi ju­decători Armand Constantinescu şi Ştefan Mihăescu, asesori, profedsul lui Vasile Vasilescu, ucigaşul sorei concubinei sale. Viorica Constanti­nescu asasinată în seara de 23 Oc­tombrie 1927 la locuinţa sa din str. dr. Felix. In şedinţa de cri după amiază s’au ascultat o «Serie de martori şi ai acuzărei şi ai apărărei. Printre ei sunt dr Ionescu, agent de poli­ţie, fost la locul crimei imediat du­pă comiterea crimei, şi d. inginer I. Sonia, concubinul victimei care a făcut o descriere precisă a noenei grozave a crimei, care era dispozi­ţia mobilelor şi obiectelor din bu­cătăria unde se găseau, d-sa cu vic­tima, cum au fost trase focurile de revolver de criminal. S’a arătat de d. inginer Sonia că focurile s’au tras în plină lumină, comutatorul luminei electrice fiind defect, lumi­na nu s-a stins o singură clipă. A fost confruntat criminalul Va­­silescu cu d inginer Sonia, fiecare menţinându-şi declaraţiile. D. ingi­ner Sonia a arătat imposibilitatea pentru d-sa de a-şi fi ucis din gre­­şală femeea, aşa cum susţine acu­­zatul­ D. jude consilier G. Niculescu-Bo­lintin, de la cabinetul 1, care a făcut reconstituirea crimei după cererea acuzatului, şi-a redactat ordonanţa definitivă de dare în judecată a lui Vasileuen, a dat lămuriri juraţilor­­cu privire la cele ce a constatat d-sa la reconstituirea ciumei expu­nându-şi convingerea că Vasil­escu e criminalul.­­­­ Au fost respinşi ca martori soţia acuzatului şi doi cumnaţi ai săi. . . Procesul a rămân în continuare c­a pentru azi. NOUI ARESTĂRI IN AFA­CEREA FURTULUI DE BLANURI SĂVÂRŞIT DE ATÂTZES ET CO. D. judecător de insfracţie al cab- 4, Al­ Minculescu, reluând firul cer­cetărilor în afacerea furtului în­semnat de blănuri în valoare de pa­tru milioane de la blănarul Justei din Bucureşti, a ascultat ori câţiva martori, după care a luat un lung interogatoriu soţilor Roza şi Meex Woloch din Chişinău. Stabilindu-se vinovăţia acestora ca tăinuitori ai blănurilor furate, aceşti indivizi au fost arestaţi. Ei au declarat că blănurile le-au fost aduse de servi­toarea Aculina Manea şi nepoata lui Ataţchi, arătând că Ataţch­i e acel ce a furat blănurile prin oa­menii lui hoți de meserie. DAŢI IN JUDECATA PEN­TRU EXCROCHERIE D. jude-consilier G. Brezeanu, de la cap. 6, a dat ordonanţă definiti­vă prin care trimite în judecată pentru excrocherie şi fals pe Şt. Dragoncea, Ilie Moise zis Maier­­sohn şi Alex. Huzulan pentru ex­­crocherie şi fals. Cu nişte frachte falsificate, s’au prezentat la grâna­rul Taubman din Roşiorii de Vede şi prin intermediul Băncei române de finanţare, din acel orăşel, au ri­dicat 497.000 lei. Au mai excrocat cu 40.000 lei pe negustorul Raila în acelaş mod. Cei doi dintâi au fost trimişi în judecată în stare de a- Irest, iar celalt­e dispărui_______ Crimă din imprudenţă Ploeşti 7. — Eri după amiază o crimă din imprudenţă s’a înregis­trat în str. Municipală 20. In timp ce într’o odaie se aflau mai mulţi musafiri tânărul Valadi curăţind un sertar de la o masă a pus mâna şi pe un revolver Brow­ning, care neavând piedica pusă, s’a descărcat. Glontele a lovit pe d-ra Rica Mun­teanu în abdomen. Victima transportată la spitalul Schuler, după câteva minute de chinuri a încetat din viață. -------O'AO----­ Arestarea unui agronom excroc Cluj.­­ Poliţia din Cluj a reuşit să aresteze pe agronomul Ioan Co­­ranţa, despre care s’a dovedit că păgubit pe ţăranii şi statul cu aproape 1 milion lei, comiţând di­ferite excrocherii.­ ­oxo­­ f Achitarea unui fost prefect Cluj.­­ Am arătat ori că în faţa Curţii de Apel din Cluj a început desbaterea cunoscutului proces in­tentat d-lui dr­ Titus Crişan, fost prefect al judeţului Solnoc Dobâ­­că, învinuit că pe vremea alegeri­lor, a cheltuit 80.000 lei din fondul sinistraţilor. D. avocat dr. Meteş în numele a­­cuzatului a arătat că inculpatul a întrebuinţat sumele nu pentru si­ne, ci le-a cheltuit conform indica­­ţiunilor guvernului pentru scopuri politice. După cuvântarea d-lui dr. Meteş, d. Stroe Popescu, reprezentantul mi­nisterului de interne declară că a­­cest minister n’are nici o pretenţie faţă de fostul prefect şi încheie, ce­rând achitarea acuzatului. In urma , acestor declaraţiuni, Curtea, după o lungă deliberare, a adus un verdict de achitare, cu 3 contra 2 voturi.­­• » ■ —«----0X0—­ Situaţia epidemiilor Eri erau în Capitală 92 de ca­zuri de scarlatină, 6 angină difteri­­că, 1 febră tifoidă, 1 tifos exante­­matic, 2 meningită, 10 erizipel şi 3 paralizie infantilă. __________~—exo——______ Bloc-N­ote. Deschiderea stagiune! «Teatrul Nostru» la Parcul Otetelişeanu Va fi cel mai târziu la 15 iunie, dată care va marca un nou eveni­ment teatraL In «Lumpatius Vagabondus» co­media feerică ce se va reprezenta la Parcul Oteteleşeanu de către compania dramatică «Teatrul Nos­tru», apar pe scenă 90 de persoane. Va fi un spectacol montat în ge­nul marilor spectacole din occi­dent, cu muzică de scenă, dans, co­ruri şi figuraţie numeroasă. Di­recţiunea de scenă a fost încredin­ţată reputatului regizor Mime Mi­­zu. Partea muzicală va fi condusă de maestrul Vermont-Caretas de la Opera Română, iar decorurile celor 10 tablouri sunt executate după machetele proprii ale­­ pictorului Victor Feodor­off. Conform tradiţiei sale „Teatrul Nostru» ale cărui spectacole au fost întotdeauna gustate de public a fixat şi de astă dată, cele mai ef­­tine preţuri de intrare; într’adevăr biletele se vor vinde cu: 120, 80, 50 şi 30 lei, fără nici o altă taxă. In iunie soseşte în Bucureşti, pen­tru a se documenta în privinţa li­teraturii şi artei româneşti moder­ne, ziaristul cehoslovac Artus Cer­­nik, directorul revistei săptămânale «Pasmo» din Praga. Tenorul Mihăilescu-Toscani este nevoit din nou să-şi amâne con­certul deoarece d-na prof- pianis­tă Aglae Ionescu, în urma acciden­tului suferit nu s-a însănătoşit încă. Data se va anunţa ulterior prin ziare. închiderea stagiunii la Opera Română Opera Română şi-a închis Marţi seara stagiunea anului acestuia în «Năpasta», drama muzicală a ma­estrului Sabin Drăgoi, după I. Ca­­ragiale. La sfârşitul reprezentaţiei, d-nii Sabin Drăgoi, Alfred Alessandres­­en, I. Folesen şi d-na Cojocăreanu au fost îndelung ovaţionaţi de pu­blicul spectator. Corul operii le-au făcut o căldu­roasă manifestaţie de simpatie. I s’au adus omagii d-lui Sabin Dră­goi autorul acestei opere româ­neşti. Bibliografii Au apărut în editura Cărţei Ro­mâneşti. A. MURNU: Odinioară, poveşti cu ilustraţiuni. G. RANETT­: Madam Strakinsky. I. SLAVICI: Din Bătrâni, nara­ţiune istorică. P. DULFU: Dumnezeu şi Oame­nii, povestiri după Sf. Scriptură. A apărut: Stabilizarea valutară prin rezol­varea problemelor de legătură ca bază de operaţie în ofensiva de in­tensificare a producţiei. De la Teatrul Mic Astăzi Vineri 8 Iunie 1928 are loc deschiderea Teatrului Mic de vară (Grădina Marconi) fost Teatrul No­stra, cal. Griviţei No. 94. Telefon 20/69. Se va juca marele succes «Ginere­le d-lui prefect» comedie în 3 acta de Paul Gusty. Cu d-nii Mişu Fotino, Costică Ta­neanu, G. Charnel, I. Pizone şi doam­nele Armie Capustin, Reneé, Anny, Sylvia Dumitrescu, Mimi Rădules­­cu, etc. etc. Preţurile sunt populare. Rezervat lei 100. Stal I lei 70. Stal II lei 40. De la Teatrul National Sâmbătă 9 Iunie 1928 ora 3 p. m. are loc în sala Teatrului Naţional« examenele Conservatorului de mu­­zică şi artă dramatică din Bucu­reşti. Producţia de dramă şi comedie a clasei d-nei Maria Filotti. Conferinţe Sâmbătă 9 Iunie 1928, ora 4 luni« p. m. domnul Alexandra S. Penes­­cu, avocat, va ţine în sala Curţii cu Juraţi, din palatul Justiţiei, confe­rinţa sa despre: «Diferendul cu op­­tanţii, un diferend monetar». Intrarea liberă. Astăzi Vineri 8 iunie ora 6 p. me d. colonel G. Popescu va vorbi în aula Fundaţiei Carol I, despre «Pro­tecţiunea populaţiei civile contra, gazelor de luptă. Conferinţa face parte din ciclul organizat de către Uniunea Ofiţeri­lor de rezervă sec. Ilfov. Pentru monumentul lui Eminescu la Cluj Societatea Academică «România Jună» din Viena, al cărei membru a fost odinioară Mihail Eminescu, a strâns fonduri şi a comandat u­­nui bun sculptor, un monument spre a slăvi în Cluj amintirea marelui poet. Societatea a cheltuit 380.000 Iei şi nemai dispunând de alte fonduri, încercăm pe această cale un apel că­tre bogata primărie a oraşului ro­mânesc Cluj unde se va inaugura monumentul, să contribue cu suma de 100.000 lei ce a mai rămas de pla­tă, pentru ca monumentul să apar­ţină oraşului mai grabnic. Cu a­­ceastă sumă egală unui premiu na­ţional, marele poet ar rămâne slă­vit pentru totdeauna în Ardealul pe care l-a iubit şi din care poezia lui Eminescu a înflorit cu atâta strălu­citoare frumuseţe-Preşedintele comitetului pentru ridicarea monumentului OCTAVIAN MOŞESCU P. S. Nu uitaţi că averea soc. «Ro­­mânia Jună» a fost prădată în răs­­boi, şi că suma de 380.000 lei plătită până acum de societate pentru mo­nument şi almanahul jubiliar, e strânsă mai multe de la românii ce trăesc peste hotarele ţării, aşa că şi cei din România Mare se cade să contribue la cucernica faptă. laMirul sacerdotal il Anuali filai Solemnitatea dela catedrala catolică Sft. Iosif Eri dimineaţă la orele. 11, s’a al Cehoslovaciei, precum şi a­­nu­ sărbătorit printr’un serviciu reli- mare număr de credincioşi. gios, în catedrala catolică Sf. Io­sif, 25 ani de activitate a Arhie­piscopului Alexandru Cisar. Au asistat la această solemnitate d-nii miniștri: dr. C. Anghelescu, Lapedatu, Stelian Popescu, Hioti, ministrul palatului, Tătărăscu, sub­secretar de stat, N. Iorga, generalul Coandă, Budurăscu, secretarul ge­neral al ministerului de Interne, generalul de divizie Eracle Nico­­leanu, dr. S. Costinescu, primarul municipiului, Ţigara Samurcaş, ba­ronul Vilang, ministrul plenipoten­ţiar al Ungariei. R. Kunzlefizerski ——COt's QO-­ SLUJBA PONTIFICALĂ Slujba pontificală a fost oficiată de Arhiepiscopul Alexandru Cisar, înconjurat de întreg clerul cate­dralei. Răspunsurile religioase au fost date de corul format din elemente de la Operă sub conducerea maes­trului Pashkek. După terminarea serviciului reli­gios, Arhiepiscopul Alexandru Cisar, a ţinut o frumoasă predică în limba română din anvonul bisericei. Solemnitatea a luat sfârșit la orele 1 d. a. Congresul podgorenilor din regiunea Pansiu Panciu 5. — Duminică orele 9 luni, dl D-l C. GORCIU-FOCŞANI, în numele mineaţa, a avut loc în sala teatrului sindicatului de Focşani, se asociază la «Gâtză» din oraşul nostru, congresul la lupta dusă de Sindicatul viticol din­ţional al viticultorilor din regiunea vi- Panciu, pe tărâmul cauzei podgore­­nicolă Panciu şi toate comunele vecine,­neşti. încă de dimineaţă au început să so­sească rând pe rând delegaţii de podgo­reni din sindicatele viticole Focşani, în frunte cu d-nii Ştefan Graur fost depu­tat, C. Brătescu, C. Gorciu, I. G. Ştefă­­nescu, directorul Băncii «Frăţia», apoi delegaţii de podgoreni din Odobeşti în frunte cu d-nul Gică Dragomir, Coteşti cu d-l Mihail, etc. Sala era arhiplină de podgoreni veniţi din comunele Tifeşti, Crucea de sus, Străoanele de jos şi sus, Moviliţa şi Crucea de jos. Deschiderea congresului La orele 9,45, d-l C. Gorciu, podgorean Focşani, este ales cu unanimitate pre­şedinte al adunărei. Se dă citire telegramelor de adeziune primite de la d-nii I. C. Teodorescu pre­şedintele sindicatului Viticol din Iaşi, care urează succes în lupta viticolă, de la d-l Teocalian, preşedintele sindicatu­lui de Nicoreşti, de la Drăgăşani, şi Huşi. Deasemeni din partea d-lor Gh. Nicoleanu şi Ing. Gheţu-Bucureşti, re­prezentaţii Uniunei Generale a Sindica­telor Viticole care au anunţat plecarea lor la Iaşi, tot pentru un congres viti­­ _____________________ • D. Dr. ADOLF CAPATZANA, mare podgorean, luând cuvântul expune ceia ce s’a petrecut în congresul viticol de la Bucureşti din zilele de 22 şi 23 Apri­lie a. c. şi felul cum a decurs lovitura dată după 4 zile, de o clică de samsari semi-oficiali. Vorbeşte apoi d. Iancu Neagu din Ti­feşti, Ştefan Graur, Const. Brătescu- Focşani, Ştefănescu-Focşani şi G. Dra­gomir. In urmă se dă citire moţiunei care se va trimite la toate sindicatele viticole la Uniune, ministerul Agriculturei şi d-lui Ministru Brătianu, după care la orele 2 adunarea a luat sfârșit. -—----exo--------­ Groaznică furtună la Orheiu ORHEI, 7. — Ein noapte o ploaie torenţială cu descărcări electrice s -a abătut asupra comunei Ivancea. Sunt două victime omeneşti şi nu­­mer­oase, clădiri descoperite________

Next