Cuventul, august 1928 (Anul 4, nr. 1176-1206)
1928-08-01 / nr. 1176
►3 * O epidemie e'udată în Bihor •O» sjc 00---- Murind o vaca, doua persoane sucombă atingând cadavrul animalului In eoHBsa ianeesti (BTscr) s’a petrecut erl un ciudat fent. .aen care a uimit pe mediei şi pe veterinari. Vaca văduvei Ana Falia s’ffi îmbolnăvit pe neaşteptate şi îera&e» o examină să vadă ce are. Bar vaca suflând fu gura stăpânei sale, biata femee căzu leșinată şi după o oră de chinuri încetă din viată. Fiica sa Maria văzând că mama ei se zbate în dureri îi veni în ajutor voind să o readucă la viată. Deodată fu lovită şi ea de aceeaşi boală şi în scurt timp muri. Cele de mai sus se petreceau afară la câmp, unde un vecin al victimelor, anume loan Restes, aleargă la țipetele fetei să vadă ce s’a întâmplat. El încercă să spintece pielea vacei moarte, dar în momentul următor fu cuprins de dureri grozave, umflându-i-se tot corpul. loan Resten fu adus la spitalul judeţean din Oradea, unde est® pus sub supraveghere, necunoscâindu-se încă haceilul otrăvitor. Cadavrele celor două femei vor fi aduse de asemenea la Oradea pentru a li se face autopsia. Vaca misterioasă o va autopsia medicul veterinar din Ceia. 111 din Silicifia fait In ziua de 21 Iulie a. c. Buletinul Silvic a convocat o adunare a brigadierilor în Bucureşti la care au participat numeroşi delegaţi din toată ţara. In urma dezbaterilor adunarea generală cu unanimitate de voturi a dat delegaţie d-lui Aurel Voica, directorul «Buletinului Silvic» să prezinte d-lor miniştri de Domenii şi Finanţe cât şi d-lui Administrator al Casei Pădurilor un memoriu detailat cuprinzând doleanţele întregului corp, din care enumărăm câteva puncte mai principale: 1) încadrarea în legea generală a armonizării retribuţiunilor budgetare, în corpul tehnic, aşa cum s’a cerut în atâtea rânduri prin memorii şi buletin. 2) Relativ la carnetele de reducere pe c. f. r. se va interveni să se dea la toţi clasa II (nu unora el. II şi altora el. III). 3) Se va interveni la Ministerul Comunicaţiilor ca, cu ocazia congreselor anuale ce le ține corpul brigadierilor silvici să se acorde gratui tat© pe C. F. R. 4) Se cere ca din amenzile de delicte silvice, 50 la sută să fie vărsat la fondurile de ajutoare corpului silvic, cerere care se întemeiază pe faptul că la C. F. R. cota de 50 la sută din amendă revine direct controlorului. Adunarea generală în urma rezultatului ce va obţine de la organele de care depinde a hotărât ca în cursul lunei octombrie a. c. să fie o nouă întrunire tot în Bucureşti la care vor participa cel puţin jumătate dintre brigadieri şi pădurari cu hotărârea de a nu înceta cu cererea celor ce li se cuvin decât atunci când satisfacerea va fi anunţată. După cât se vede doleanţele acestui corp de funcţionari sunt foarte întemeiate pe dată ce majoritatea se pot satisface prin respectarea legilor, iar restului nu i-ar trebui mari sacrificii după urma cărora ar avea de suferit statul, îndreptăm cu toţii faţa către domnii miniştri de domenii, finanţe şi administrator al casei pădurilor şi-i rugăm să se pună în situaţia lefei noastre de mizerie care este cel mai principal punct şi-i asigurăm că vor ajunge la concluzia că trebue să adopte o posibilitate cinstită a existenţei care punct în prezent aduce mari pagube statului şi societăţii, iar contra celor ce intenţionat fac tot mai neagră mizeria în care se sbate corpul silvic aducem violent protest. (E vorba de nerespectarea legilor). Alexandria. — De mulţi ani, praful nostru adăposteşte o »colonie» de ţigani inelahi1, cari, sub masca unor meseriaşi cinstiţi, au comis nenumărate excrocherii cu ingeniosul sistem «dintr’nnul-doi». Teatrul lor de operaţii era prin comunele rurale unde, naivii se recrutează mai uşor. Banda aceasta de ingenioşi excroci era să fie prinsă de mult, dacă un funcţionar superior şi care conducea pe timpuri poliţia noastră, nar fi fost interesat direct în comiterea acestor excrocherii. Dar, odată cu mutarea sa din fruntea poliţiei, banda excrocilor şi-a instalat în alte direcţii «statul major», dând lovituri solide şi netemându-se că vor fi descoperiţi. De câtva timp, fiind urmăriţi continuu de poliţie şi posturi de jandarmi, escrocii s-au refugiat din nou în localitate. După minuţioase cercetări a putut fi prins unul din periculoşii escroci, ţiganul Mirian Gheorghe, care a declarat că, teatrul de operaţii era jud. Vlaşea, judeţ unde au comis multe escrocherii cu sistemul adoptat de ei. Conform cererei parchetului de Vlaşea, a fost înaintat cu pază sigură pentru cercetări. Nu mult după arestarea lui Mirian, cad în capcană escrocul ţigan Petre Ilie Tudor şi ţigăncile Maria Ilie Tudor şi Stana Marina Tudor, urmăriţi pentru acelaş caz, de poliţiile şi posturile de jandarmi din jud. Vâlcea. Postul jand. Călimăneşti înştiinţat de această captură a cerut poliţiei locale trimiterea ultimelor arestaţi pentru complectarea unor cercetări, acolo fiind arestat alt complice al lor. La câteva zile, poliţia face altă arestare în persoana ţigăncei Tinea Ilie Nicolae, implicată în aceste escrocherii şi a fot înaintată parchetului de Teleorman, pentru cercetări asupra unor escrocherii comise în jud. Putna. Restul ţiganilor escroci simţind că vor fi şi ei arestaţi, s-au făcut nevăzuţi. --------xxonsx—— Farmaciile de serviciu Azi 31 Iulie Şt. Alifanti, Griviţei 217; I. Lozinca, Griviţei 104; V. Thuringher & O. Lascăr, Victoriei 78; C. Roşu, Moşilor 45; C. Berbier, Moşilor 164; Farmacia Academiei, Academiei 2; Vasile Novian, 11 Iunie 49; M. Vartolomeu, Dudeşti 93; Al. B. Nicolescu, Şerban Vodă 147; I. Alexi, Şos. Ştef. cel Mare 24; V. Gheorghiu, 13 Septembrie 2; Şt. Panea, Văcăreşti —.—ooxxxoo------- Al IV-lea congres internaţional al invalizilor şi foştilor combatanţi se ţin la Berlin Pentru întâia oară se va ţine în Germania un congres internaţional al invalizilor de război şi foştilor combatanţi. Biroul asociaţiei internaţionale CIAMAC a lansat convocările pentru cel de al IV-lea congres anual, care se va ţine la Berlin în zilele de 9, 10 şi 11 August 1928, întemeiat la Geneva în 1925. CIAMAC-ul (Conferinţa internaţională a asociaţiilor de invalizi şi foşti combatanţi) este constituit din 20 mari federaluri naţionale, aparţinând la 10 ţări şi numărând mai bine de 3 milioane membru El are de scop apărarea intereselor materiale şi morale ale victimelor de răsboiu şi foştilor luptători, precum şi colaborarea activă la apropierea dintre popoare şi la opera de pace întreprinsă de Societatea Naţiunilor. La ordinea de zi a congresului din Berlin are înscrise următoarele chestiuni : reclasarea socială şi funcţiile obligatorii pentru victimele de răsboiu; influenţa naţionalităţii asupra pensiunii de răsboiu ; legitimitatea şi modalităţile pentru intervenirea CIAMAC-ului pe lângă guverne;_relaţiunile CIAMAC-ului cu celelalte asociaţii internaţionale care acrează pentru pace şi în sfârşit examinarea mijloacelor pentru înfrângerea obstacolelor ce se pun în drumul păcei. - — OOXXXOO---------- Nenorocirea dela Strandul din Cernăuţi CERNĂUŢI, 80. — O îngrozitoare catastrofă s’a întâmplat ori după amiază pe ștrandul Prutului (Baia populară). Cum ziua fusese extrem de călduroasă la ștrand au venit sute de oameni, întreaga plaje era’ plină de lume. Pe la orele 3 şi jumătate au început semnele unei furtuni şi imediat a început ploaia. Mulţimea a căutat să se adăpostească în special într-o construcţie fragilă de scânduri, unde erau instalate cabinele şi care normal nu putea să adăpostească decât 40—60 persoane. Sus se urcaseră peste 200 de persoane, iar dedesubtul barăcii s’au adăpostit alte zeci de persoane. La un moment dat construcţia s’a prăbuşit într’o part®, iar lumea de deasupra a căzut peste cea de desubt. S’a produs o panică de nedescris. Se auziau ţipete disperate. Persoanele căzute de sus n’au fost rănite prea grav. Insă cei de desubt au fost grav loviţi de bârne şi scânduri. Cu multă greutate s’a putut începe opera de ajutorare. De sub dărâmături au fost scoşi trei grav răniţi şi zece mai uşor -------exo------- Oarul de lucru la magazine întrunirea de la „Sfatul Negustoresc" Comercianţii de coloniale şi bodegi din Capitală s’au întrunit ori la ora 6 seara la sediul «Sfatului Negustoresc» spre a lua hotărâri cu privire la schimbarea orarului de rapoat în magazinele respective. D. I. MACOVEI dă citire unei intervenţiuni făcute de podgorenii din ţară pe lângă «Sfatul Negustorose» pentru începerea unei lupte în comun cu comercianţii. Podgorenii se plâng de această lipsă de protecţiune din partea statului pentru desfacerea produselor solului românesc. Interesele comercianţilor de băuturi sunt legate de cele ale producătorilor. D. Macovei spune că înainte de orice, comercianţii de coloniale şi băuturi au nevoe de schimbarea orarului actual de repaos, care perieltează adânc interesele acestei catgorii de comercianţi. D. PASCAL PETRESCU descrie suferinţele comercianţilor de la periferie, relevând o serie de abuzuri ale unor agenţi cari uită de orice alte atribuţiuni spre a se ocupa cu acea a aplicărei legei repausului. C. I. R. OPREANU protestează împotriva deosebirei ce se face prin lege între debitele de băuturi din centru şi cele de la periferie. D. N. GHERONDACHE spune că legea repaosului, elaborată fără consultarea comercianţilor trebue modificată spre a se ţine seamă şi de interesele acestora. Până atunci trebue modificat actualul orar, dându-se pieţelor regimul special care se cuvine pentru înlesnirea aprovizionărei publicului. D. L MARINESCU-COPACENI, spune că ministerul muncii a avut totdeauna solicitudine pentru interesele comercianţilor. Dacă însă aceste interese au fost rău servite, aceasta s’a datorat unor elemente nepregătite cari s’au erijat uneori în reprezentanţi ai comercianţilor. Exprimă speranţa că orarul actual va fi modificat. După ce mai vorbesc domnii G. Firănescu, Alexandrescu şi alţii adunarea comercianţilor de băuturi votează un memoriu prin care se cere ca închiderea magazinelor de coloniale şi băuturi să se facă la ora 9 ceara în loc de 8. Memoriul mai cere acelaş regim de repaos pentru toate localurile de băuturi (bodegi, cârciumi, berării). O delegaţie va prezenta şi susţine mâine miercuri acest memoriu d-lui ministru al muncii. Eri s’a întrunit la Casa şcoalelor consiliul general al învăţământului complectat cu inspectorii generali, inspectorii de specialitate, directorii de învăţământ, consiliul permanent şi alte personalităţi din lumea şcolară. S’a luat în discuţie programa analitică a învăţământului secundar în conformitate cu noua lege votată anul acesta şi care se aplică de la 1 Septembrie. D. dr. C. Anghelescu, ministrul instrucţiunii, a făcut o expunere asupra modului cum crede d-sa că trebue alcătuită programa analitică. In prima linie d-sa a insistat asupra faptului că programele trebuesc simplificate ca să nu mai îngreuieze mintea copiilor. Aceste programe trebue să înceapă cu lucrurile simple și să meargă, treptat, la lucrurile complexe. Pentru moment nu trebuesc făcute decât cele pentru clasele I și a II-a de gimnaziu, cari se vor aplica de la 1 Septembrie şi în trăsături generale pentru clasa a 111-a dat fiind că aceste clase formează un mugur ciclu. Pentru celelalte clase programa se va alcătui în Octombrie când se va convoca din nou, consiliul general al învăţământului D. dr. C. Angelescu a spus apoi că trebue să fie o legătură în programa analitică a claselor şi o armonie între diferitele discipline şi între diferitele clase şi a încheiat atrăgând atenţia că programa celor trei clase gimnaziale ce va aplica şi în primele trei clase de la şcoalele normale. Au mai luat apoi cuvântul d-nii: P. Gârboviceanu, I. Simionescu, Gheorghiu, Ionescu-Bujor, Șt. Pop, Neș, Șt. loan, I. Găvănescul, Belu- Palade, preot I. Mihălcescu etc. S’a decis ca fiecare membru a 1 consiliului general, cu o comisie formată din 2—3 membri să discute programa analitică a unei materii. Astăzi aceste comisii, în număr de zece, vor prezenta rapoarte pe baza cărora se va discuta şi alcătui programa analitică. Apoi programele astfel alcătuite vor trece înaintea consiliului permanent, conform legei. . -------ooxxxoo----- Doleanţele armenilor maghiarizaţi O dolegaţie la ministrul instrucţiunii O delegaţie a parlamentarilor maghiari, compusă din deputaţii dr. Iosif Wiler, Ladislau Szebelay, Deşideriu László, senatorul dr. dr. Gyárfás Elemen şi dr. Mihail Goer şi Ton Szabó reprezentând pe armenii maghiarizaţi din Ardeal, a fost primită de d. dr. Anghelescu, ministrul Instrucţiunii Publice. Delegaţiunea a expus doleanţele şi revendicările minoritare cu privire la învăţământ şi a cerut rezolvirea imediată a problemei subvenţiei şcolilor minoritare. Răspunzând, d. ministru Angelescu a arătat delegaţiunei că problema învăţământului minoritar din Ardeal este de o importanţă capitală şi necesită o atenţiune deosebită. De aceia propune instituirea unei conferinţe la care bisericile minoritare să-şi trimită reprezentanţii pentru a discuta împreună amănunţit problema învăţământului minoritar. In continuare d. Anghelescu a declarat că numărul şcolilor minoritare faţă de numărul minorităţilor este prea mare. E de părere ca conferinţa să procedeze mai întâi la revizuirea acestei chestiuni fiindcă prin o revizuire problema va putea fi cu multă înlesnire soluţionată. A încheiat spunând că hotărârile conferinţei se va supune Consiliului de Miniştri. La aceasta delegaţiunea a răspuns că Consiliul de Miniştri va fi informat unilateral despre problema învăţământului, fiindcă raportorul chestiunei va fi însuşi d. Anghelescu. La observarea aceasta d. ministru n’a răspuns. In ce priveşte propunerea pentru instituirea conferinţei, delegaţiunea maghiară va da un răspuns numai după ce va consulta pe capii bisericilor minoritare în această chestiune. lilg ii secundar'•a. Lucrările consiliului general al învățământului '•'* dii» i UT’ im Comuniştii din Galaţi au declarat greva foamei Galaţi 30. „ După cum am relatat la timp, la cabinetul de instrucţie al corpului 3 armată continuă instrucţia celor 24 comunişti, arestaţi pentru aţâţare la revoltă şi propagandă comunistă în rândurile armatei. Cum instrucţia acestei afaceri cere un timp mai îndelungat pentru formarea punctelor de acuzare, deţinuţii au declarat greva foamei, pe motiv de tergiversare a cercetărilor. După o grevă de 9 zile majoritatea deţinuţilor au renunţat la grevă. Singurul care mai persistă în a menţine greva este deţinutul Mihalovici, care azi a intrat în a 15-a zi de grevă. Pe de altă parte am aflat că parchetul militar a deschis acţiune de insubordonare contra soldaţilor comunişti implicaţi în acest proces. Ei se numesc : Voinea Vasile, Gruper Haîm, din grupul 3 aviaţie, Tirim Constantin, din reg. 3 pionieri şi Barasch Haim, din cat. 3 ad-tiv. Insubordonarea constă în faptul că aceştia refuză să facă corvoadă la rând cu toţi deţinuţii. Un furt la Constanţa Constanţa, 30. — Tutungiul Gr. Trandafirescu din str. Carol 53, a reclamat poliţiei, că a fost victima unui furt. Numitul a arătat că eri d.a. un domn bine îmbrăcat, cumpărând ţigări, a plătit mai puţin decât trebuia, după care, a părăsit în grabă debitul. Eşind după client, ca sâ-i ceară diferenţa, la înapoere a constatat că-i lipseşte din tejghea suma de lei 20.000. -------ooxxxc o------- Breva din regiunea Saar Berlin 30 (Rador). — Minerii din regiunea Saar, au declarat grevă, cu începere de la 1 August. — ooxxxco------ kuVANTUC Din Sighișoara FRAUDE LA PRIMĂRIA RUPEA. — La primăria orășelului Rupea s’a descoperit o formidabilă sustragere de bani publici prin fraude. Astfel lipsește suma de 782 mii lei pentru care nu este nici un act, iar pentru suma de 300.000 lei sunt ceva acte — nu la casa primăriei însă, — ci în buzunarul unei persoane, căci acele acte nu prea miroase a afacere curată. Se fac mari sforţări pentru ţinerea afaceri în secret şi muşamalizarea ei deşi atotştiutorii şi noi ştim că şi un subsecretar de stat are cunoştinţă de aceste fraude. Marţi afacerea va veni în faţa delegaţiunii permanente a Consiliului judeţean, care credem că nu nu se va solidariza cu defraudatorii, ci făcăndu-şi datoria, va deferi cazul parchetului -------xxooxx------ iu W f G.CHIRIAC LA MARELE MAGAZIN CULORI THEODOR ATANASIU & C2 STR.BAZACA 1 • STR.CAROL 7678• 80 • strhalelor21 11) t o r tt» a ţ i u n i Abonamente la „Cuvântul” L£1 700 pe anil 330 „ 6 luni * 200 „ 3 „ Pentru Bănci, instituţiuni şi Adm!»nistraţii Publice, 1000 anual. Pentru străinătate, an an 1700, 6 luni 850, 3 luni 500. . , , Abonamentele Încep la 1 şi 15 ale fiecărei luni Diplomatice Prin înalt decret d. Constantin Eliadis a fost numit, pe ziua de 1 Iulie 1928, dragoman onorific permanent pe lângă consulatul României din Ierusalim. Prin înalt decret d. Gheorghe Daratos a fost numit, pe ziua de 1 Iulie 1928, consul de a II-a categorie (onorar) al României la Patras (Grecia). Teatrul CĂRĂBUŞ De azi până Joi 2 August irevocabil ultimele reprezentaţii ale marelui succes Cioc! Cioc! Cioc! Revistă de K. Kiriţescu cu D-nele: Nataliţa Pavelescu, Violeta Ionescu, Lizica Petrescu şi Marilena Bodescu. D-nii Tănase, Grigaru, Codruţ, Dan, Milian, Lorentz, Martha Kruger şi Vladimir Karudi. MUTT & JEFF excentrici acrobaţi americani 12 Origine! Girls Vineri 3 August Premiera revistei ntre ciocan şi nicovală de A. de Herz şi N. Vidoianu Montare fastuoasă, numere noi Gertrude & Stanley de la Casino de Paris Franklin (omul gumă) de la Colisseum din Londra Biletele la cassa Teatrului ••••«•ee«•»«••«••pe Diverse Ultima situaţie generală a epidemiilor este următoarea: IN TARA: 21 cazuri tifos exantematic, 777 scarlatină, 26 difterie, 169 febră tifoidă, 32 dezinterie, 10 gripă, 5067 tuse convulsivă și 51 cazuri paralizie infantilă. IN CAPITALA: 60 cazuri scarlatină, 5 angină difterică, 23 febră tifoidă, 12 erizipel şi 9 paralizie infantilă In saloanele d-nei şi d-nui inginer inspector general Tudor Vernescu a avut loc Duminecă seara celebrarea căsătoriei colegului nostru Vladimir Ionescu, redactor al ziarului «Cuvântul», cu d-ra Marie-Coca Iorgulescu. Nu ni au fost d-na şi d. Ion Dragu, ataşat de presă pe lângă legaţia din Varşovia. In numeroasa asistenţă, am notat: d na şi d. inginer inspector T. Vernescu, d-na şi d. Const. Iorgulescu, d-na Lucia lonescu, d-na S. Rezeanu, d-na şi d. judecător I. Vlăduţă, d-na, d-na şi d. inginer Nicolaescu, d-na Marie Chrisenghi, d-na Corina Tzanovici, d-na şi d. locot. Paleologu, d-na Elena Cezianu, d-na Paleologu, d. prof. Mişu Iorgulescu, d. inginer Const. Iorgulescu, d. Alexandru Ionescu, d-nii Brutus şi Mişu Tzanovici, d-na maior Andrei, d-ra Genda Vlăduţă, d-ra Elena Genoiu, d. avocat N. Ianculescu, etc., etc. Comercianţii, invalizi de război se vor întruni la sediil «Sfatului Negustoresc» din Calea Victoriei (Pasagiul Imobiliara Scara B), Vineri 3 August, ora 6 seara. A apărut «PROLETARUL», ziarul oficios al Partidului socialist a! muncitorilor. Parcul Oteteleşanu In fiecare seară MHZ al il-lea jucat de Teatrul Nostru La Pnompenh (Indochina) s’a ivit câte un caz de ciumă şi holeră, la Saigon (Siam) două cazuri de holeră, iar la Pondichery (India) 5 cazuri de vărsat negru. Ministerul sănătăţii a fost avertizat de oficiul de higienă de la Paris să ia măsurile necesare contra provenienţelor şi călătorilor din regiunile contampinate. Medicul oraşului Sf. Gheorghe a fost dat în judecata comisiei de disciplină a ministerului sănătăţii pentru refuz de serviciu. Anul IV, secţia Electromecanică de la Şcoala Politechnică din Bucureşti, pleacă Miercuri 1 August în călătorie de studii la uzinele hidroelectrice din valea Rhonului şi Pirinei. Această călătorie se face sub conducerea d-lui N. Vasilescu-Karpen, directorul şcolii, şi a d-lui profesor Dionisie Ghermani. Oficiul internaţional de higienă de la Paris a făcut cunoscut ministerului sănătăţii că în localitatea Tamatava (Madagascar) nu s’a mai ivit nici un caz de ciumă şi că se poate relua traficul de mărfuri şi călători, cari eventual, ar pleca sau veni din această localitate Rectificare Relativ la informaţia apărută în ziar despre o oarecare neglijenţă la spitalul veterinar se precizează: că alarma reclamantului nu era justificată decât printr’un articol de medicină empirică apărut într’o gazetă prin care se acredita ideia că oricine a venit în contact cu an câine turbat, muşcat sau nu, sgâriat sau nu, trebue să se supue tratamentului. Ori acest lucru nu corespunde adevărului ştiinţific şi ca atare atitudinea d-lui de la spitalul militar rămâne echitabilă şi justificată. De altfel acest lucru îl confirmă şi eminentul dr. veterinar col. Bungeţianu. Bursa Piaţa calmă. Devizele oferite la cursuri inferioare celor precedent© Paris 6.45 Belgia 22.99 Elveţia 31.70 Londra 8.80 Italia 864 New-York 164% Praga 487 Viena 23.19 Berlin 39.25 Cursurile lipsă. BURSA DE ACŢIUNI Piaţa foarte slabă de dimineaţă Toate valorile înregistrând scăderi importante. Spre prânz tendinţa puţin mai fermă. Puţine transacţiuni. Banca Naţională opt. 10.30®, 701 608, 808 Banca Românească 1888, 1168 Steaua Română 1550, 25 I. R. D. P. opt. 475, 65 Creditul Industrial 1025 Urban Bucureşti 56% Creditul Minier opt. 1295, 65 Reşiţa 800, 790, 95 Renta Impropr. 57% ~xooxxxoo-------