Cuventul, august 1928 (Anul 4, nr. 1176-1206)

1928-08-01 / nr. 1176

►3 * O epidemie e'udată în Bihor •O» sjc 00----­ Murind o vaca, doua persoane sucombă atingând cadavrul animalului In eoHBsa ianeesti (BTscr) s’a petrecut erl un ciudat fent. .­aen care a uimit pe mediei şi pe veterinari. Vaca văduvei Ana Falia s’ffi îm­bol­năvit pe neaşteptate şi îera&e» o e­­xamină să vadă ce are. Bar vaca suflând fu gura stăpânei sale, bia­ta femee căzu leșinată şi după o oră de chinuri încetă din viată. Fiica sa Maria văzând că mama ei se zbate în dureri îi veni în a­­jutor voind să o readucă la viată. Deodată fu lovită şi ea de aceeaşi boală şi în scurt timp muri. Cele de mai sus se petreceau afară la câmp, unde un vecin al victimelor, anume loan Restes, aleargă la țipetele fetei să vadă ce s’a întâm­­­plat. El încercă să spintece pielea va­­cei moarte, dar în momentul ur­­­mător fu cuprins de dureri gro­­­zave, um­flându-i-se tot corpul. loan Resten fu adus la spitalul judeţean din Oradea, unde est® pus sub su­­­praveghere, necunoscâindu-se încă hac­eilul otrăvitor. Cadavrele celor două femei vor fi aduse de asemenea la Oradea pentru a li se face autopsia. Vaca misterioasă o va autopsia medicul veterinar din Cei­a. 111 d­in­ Silicifia fait In ziua de 21 Iulie a. c. Buletinul Silvic a convocat o adunare a bri­gadierilor în Bucureşti la care au participat numeroşi delegaţi din toată ţara. In urma dezbaterilor adunarea generală cu unanimitate de voturi a dat delegaţie d-lui Aurel Voica, directorul «Buletinului Silvic» să prezinte d-lor miniştri de Domenii şi Finanţe cât şi d-lui Administra­tor al Casei Pădurilor un memoriu detailat cuprinzând doleanţele în­tregului corp, din care enumărăm câteva puncte mai principale: 1) încadrarea în legea generală a armonizării retribuţiunilor bud­getare, în corpul tehnic, aşa cum s’a cerut în atâtea rânduri prin memorii şi buletin. 2) Relativ la carnetele de redu­cere pe c. f. r. se va interveni să se dea la toţi clasa II (nu unora el. II şi altora el. III). 3) Se va interveni la Ministerul Comunicaţiilor ca, cu ocazia con­greselor anuale ce le ține corpul bri­gadierilor silvici să se acorde gra­tui tat© pe C. F. R. 4) Se cere ca din amenzile de de­licte silvice, 50 la sută să fie văr­sat la fondurile de ajutoare corpu­lui silvic, cerere care se întemeia­ză pe faptul că la C. F. R. cota de­ 50 la sută din amendă revine di­rect controlorului. Adunarea generală în urma re­zultatului ce va obţine de la orga­nele de care depinde a hotărât ca în cursul lunei octombrie a. c. să fie o nouă întrunire tot în Bucu­reşti la care vor participa cel puţin jumătate dintre brigadieri şi pădu­rari cu hotărârea de a nu înceta cu cererea celor ce li se cuvin de­cât atunci când satisfacerea va fi anunţată. După cât se vede doleanţele aces­tui corp de funcţionari sunt foar­te întemeiate pe dată ce majorita­tea se pot satisface prin respecta­rea legilor, iar restului nu i-ar tre­bui mari sacrificii după urma că­rora ar avea de suferit statul, îndreptăm cu toţii faţa către dom­nii miniştri de domenii, finanţe şi administrator al casei pădurilor şi-i rugăm să se pună în situaţia lefei noastre de mizerie care este cel mai principal punct şi-i asigu­răm că vor ajunge la concluzia că trebue să adopte o posibilitate cin­stită a existenţei care punct în prezent aduce mari pagube statului şi societăţii, iar contra celor ce in­tenţionat fac tot mai neagră mi­zeria în care se sbate corpul silvic aducem violent protest. (E vorba de nerespectarea legilor). Alexandria. — De mulţi ani, pra­­ful nostru adăposteşte o »colonie» de ţigani inelah­i1, cari, sub masca unor meseriaşi cinstiţi, au comis ne­numărate excrocherii cu ingeniosul sistem «dintr’nnul-doi». Teatrul lor de operaţii era prin comunele rurale unde, naivii se re­crutează mai uşor. Banda aceasta de ingenioşi ex­­croci era să fie prinsă de mult, da­că un funcţionar superior şi care conducea pe timpuri poliţia noas­tră, nar fi fost interesat direct în co­miterea acestor excrocherii. Dar, odată cu mutarea sa din fruntea po­liţiei, banda excrocilor şi-a instalat în alte direcţii «statul major», dând lovituri solide şi netemându-se că vor fi descoperiţi. De câtva timp, fiind urmăriţi continuu de poliţie şi posturi de jandarmi, escrocii s-au refugiat din nou în localitate. După minuţioase cercetări a pu­tut fi prins unul din periculoşii es­croci, ţiganul Mirian Gheorghe, ca­re a declarat că, teatrul de opera­ţii era jud. Vlaşea, judeţ unde au comis multe escrocherii cu sistemul adoptat de ei. Conform cererei par­chet­ului de Vlaşea, a fost înaintat cu pază sigură pentru cercetări. Nu mult după arestarea lui Mi­rian, cad în capcană escrocul ţigan Petre Ilie Tudor şi ţigăncile Ma­ria Ilie Tudor şi Stana Marina Tu­dor, urmăriţi pentru acelaş caz, de poliţiile şi posturile de jandarmi din jud. Vâlcea. Postul jand. Călimăneşti înştiin­ţat de această captură a cerut po­liţiei locale trimiterea ultimelor a­­restaţi pentru complectarea unor cercetări, acolo fiind arestat alt complice al lor. La câteva zile, poliţia face altă arestare în persoana ţigăncei Tinea Ilie Nicolae, implicată în aceste es­crocherii şi a fot înaintată parche­tu­lui de Teleorman, pentru cerce­tări asupra unor escrocherii comi­se în jud. Putna. Restul ţiganilor escroci simţind că vor fi şi ei ares­taţi, s-au făcut nevăzuţi. --------xxonsx—— Farmaciile de serviciu Azi 31 Iulie Şt. Alifanti, Griviţei 217; I. Lozin­ca, Griviţei 104; V. Thuringher & O. Lascăr, Victoriei 78; C. Roşu, Mo­şilor 45; C. Berbier, Moşilor 164; Farmacia Academiei, Academiei 2; Vasile Novian, 11 Iunie 49; M. Var­­tolomeu, Dudeşti 93; Al. B. Nicoles­­cu, Şerban Vodă 147; I. Alexi, Şos. Ştef. cel Mare 24; V. Gheorghiu, 13 Septembrie 2; Şt. Panea, Văcăreşti —.—ooxxxoo-------­ Al IV-lea congres inter­naţional al invalizilor şi foştilor combatanţi se ţin la Berlin Pentru întâia oară se va ţine în Ger­mania un congres internaţional al in­valizilor de război şi foştilor comba­tanţi. Biroul asociaţiei internaţionale CIA­­MAC a lansat convocările pentru cel de­ al IV-lea congres anual, care se va ţine la Berlin în zilele de 9, 10 şi 11 August 1928, întemeiat la Geneva în 1925. CIA­­MAC-ul (Conferinţa internaţională a asociaţiilor de invalizi şi foşti comba­tanţi) este constituit din 20 mari fede­ral­uri naţionale, aparţinând la 10 ţări şi numărând mai bine de 3 milioane membru El are de scop apărarea intereselor materiale şi morale ale victimelor de răsboiu şi foştilor luptători, precum şi colaborarea activă la apropierea dintre popoare şi la opera de pace întreprinsă de Societatea Naţiunilor. La ordinea de zi a congresului din Berlin are înscrise următoarele chestiu­ni : reclasarea socială şi funcţiile obli­gatorii pentru victimele de răsboiu; in­fluenţa naţionalităţii asupra pensiunii de răsboiu ; legitimitatea şi modalităţile pentru intervenirea CIAMAC-ului pe lângă guverne;_relaţiunile CIAMAC-ului cu celelalte asociaţii internaţionale care acrează pentru pace şi în sfârşit examinarea mijloacelor pentru înfrân­gerea obstacolelor ce se pun în drumul păcei. - — OOXXXOO----------­ Nenorocirea dela Stran­dul din Cernăuţi CERNĂUŢI, 80. — O îngrozitoare catastrofă s’a întâmplat ori după amiază pe ștrandul Prutului (Baia populară). Cum ziua fusese extrem de călduroasă la ștrand au venit sute de oameni, întreaga plaje era’ plină de lume. Pe la orele 3 şi jumătate au înce­put semnele unei furtuni şi imediat a început ploaia. Mulţimea a căutat să se adăpostească în special într-o construcţie fragilă de scânduri, un­de erau instalate cabinele şi care normal nu putea să adăpostească decât 40—60 persoane. Sus se urcaseră peste 200 de per­soane, iar dedesubtul barăcii s’au a­­dăpostit alte zeci de persoane. La un moment dat construcţia s’a prăbuşit într’o part®, iar lumea de deasupra a căzut peste cea de de­­subt. S’a produs o panică de ne­­descris. Se auziau ţipete disperate. Persoanele căzute de sus n’au fost rănite prea grav. Insă cei de de­­subt au fost grav loviţi de bârne şi scânduri. Cu multă greutate s’a pu­tut începe opera de ajutorare. De sub dărâmături au fost scoşi trei grav răniţi şi zece mai uşor -------exo-------­ O­­arul de lucru la magazine întrunirea de la „Sfatul Negustoresc" Comercianţii de coloniale şi bo­degi din Capitală s’au întrunit ori la ora 6 seara la sediul «Sfatului Negustoresc» spre a lua hotărâri cu privire la schimbarea orarului de rapoat în magazinele respecti­ve. D. I. MACOVEI dă citire unei intervenţiuni făcute de podgorenii din ţară pe lângă «Sfatul Negusto­rose» pentru începerea unei lupte în comun cu comercianţii. Podgore­nii se plâng de această lipsă de protecţiune din partea statului pen­tru desfacerea produselor solului românesc. Interesele comercianţilor de bău­turi sunt legate de cele ale produ­cătorilor. D. Macovei spune că înainte de orice, comercianţii de coloniale şi băuturi au nevoe de schimbarea o­­rarului actual de repaos, care peri­el­­tează adânc interesele acestei ca­t­gorii de comercianţi. D. PASCAL PETRESCU descrie suferinţele comercianţilor de la pe­riferie, relevând o serie de abuzuri a­le unor agenţi cari uită de orice alte atribuţiuni spre a se ocupa cu acea a aplicărei legei repausului. C. I. R. OPREANU protestează împotriva deosebirei ce se face prin lege între debitele de băuturi din centru şi cele de la periferie. D. N. GHERONDACHE spune că legea repaosului, elaborată fără consultarea comercianţilor trebue modificată spre a se ţine seamă şi de interesele acestora. Până atunci trebue modificat actualul orar, dân­du-se pieţelor regimul special care se cuvine pentru înlesnirea aprovi­zionărei publicului. D. L MARINESCU-COPACENI, spune că ministerul muncii a avut totdeauna solicitudine pentru inte­resele comercianţilor. Dacă însă a­­ceste interese au fost rău servite, aceasta s’a datorat unor elemente nepregătite cari s’au erijat uneori în reprezentanţi ai comercianţilor. Exprimă speranţa că orarul actual va fi modificat. După ce mai vorbesc domnii G. Firănescu, Alexandrescu şi alţii a­­dunarea comercianţilor de băuturi votează un memoriu prin care se cere ca închiderea magazinelor de coloniale şi băuturi să se facă la ora 9 ceara în loc de 8. Memoriul mai cere acelaş regim de repaos pentru toate localurile de băuturi (bodegi, cârciumi, berării). O delegaţie va prezenta şi susţi­ne mâine miercuri acest memoriu d-lui ministru al muncii. Eri s’a întrunit la Casa şcoalelor consiliul general al învăţământu­lui complectat cu inspectorii gene­rali, inspectorii de specialitate, di­rectorii de învăţământ, consiliul permanent şi alte personalităţi din lumea şcolară. S’a luat în discuţie programa a­­nalitică a învăţământului secundar în conformitate cu noua lege vo­tată anul acesta şi care se aplică de la 1 Septembrie. D. dr. C. Anghelescu, ministrul instrucţiunii, a făcut o expunere a­­supra modului cum crede d-sa că trebue al­cătuită programa anali­tică. In prima linie d-sa a insistat a­­supra faptului că programele tre­­buesc simplificate ca să nu mai în­greuieze mintea copiilor. Aceste programe trebue să încea­pă cu lucrurile simple și să mear­gă, treptat, la lucrurile complexe. Pentru moment nu trebuesc făcu­te decât cele pentru clasele I și a II-a de gimnaziu, cari se vor apli­ca de la 1 Septembrie şi în trăsături generale pentru clasa a 111-a dat fiind că aceste clase formează un mugur ciclu. Pentru celelalte clase programa se va alcătui în Octombrie când se va convoca din nou, consiliul gene­ral al învăţământului D. dr. C. Angelescu a spus apoi că trebue să fie o legătură în pro­grama analitică a claselor şi o ar­monie între diferitele discipline şi între diferitele clase şi a încheiat atrăgând atenţia că programa ce­lor trei clase gimnaziale c­e va a­­plica şi în primele trei clase de la şcoalele normale. Au mai luat apoi cuvântul d-nii: P. Gârboviceanu, I. Simionescu, Gheorghiu, Ionescu-Bujor, Șt. Pop, Neș, Șt. loan, I. Găvănescul, Belu- Palade, preot I. Mihălcescu etc. S’a decis ca fiecare membru a­ 1 consiliului general, cu o comisie formată din 2—3 membri să discute programa analitică a unei materii. Astăzi aceste comisii, în număr de zece, vor prezenta rapoarte pe baza cărora se va discuta şi alcă­tui programa analitică. Apoi pro­gramele astfel alcătuite vor trece înaintea consiliului permanent, con­form legei. . -------ooxxxoo-----­ Doleanţele armenilor maghiarizaţi O dolegaţie la ministrul instrucţiunii O delegaţie a parlamentarilor ma­ghiari, compusă din deputaţii dr. Iosif Wil­er, Ladislau Szebelay, De­şi­deriu László, senatorul dr. dr. Gyárfás Elemen­ şi dr. Mihail Goer şi Ton Szabó reprezentând pe armenii maghiarizaţi din Ardeal, a fost pri­mită de d. dr. Anghelescu, mini­strul Instrucţiunii Publice. Delega­­ţ­iunea a expus doleanţele şi reven­dicările minoritare cu privire la în­văţământ şi a cerut rezolvirea ime­diată a problemei subvenţiei şcoli­lor minoritare. Răspunzând, d. ministru Angeles­cu a arătat delegaţiunei că proble­ma învăţământului minoritar din Ardeal este de o importanţă capi­tală şi necesită o atenţiune deose­bită. De aceia propune instituirea unei conferinţe la care bisericile minoritare să-şi trimită reprezen­tanţii pentru a discuta împreună a­­mănunţit problema învăţământului minoritar. In continuare d. Anghe­lescu a declarat că numărul şcoli­lor minoritare faţă de numărul mi­norităţilor este prea mare. E de pă­rere ca conferinţa să procedeze mai întâi la revizuirea acestei chestiuni fiindcă prin o revizuire problema va putea fi cu multă înlesnire soluţio­nată. A încheiat spunând că hotărâ­rile conferinţei se va supune Con­siliului de Miniştri. La aceasta delegaţiunea a răspuns că Consiliul de Miniştri va fi infor­mat unilateral despre problema în­văţământului, fiindcă raportorul chestiunei va fi însuşi d. Angheles­­cu. La observarea aceasta d. mini­stru n’a răspuns. In ce priveşte pro­punerea pentru instituirea conferin­ţei, delegaţiunea maghiară va da un răspuns numai după ce va con­sulta pe capii bisericilor minori­tare în această chestiune. li­lg ii­­ secundar'•a. Lucrările consiliului general al învățământului '•'* dii» i UT’ im Comuniştii din Galaţi au declarat greva foamei Galaţi 30. „ După cum am rela­tat la timp, la cabinetul de instruc­ţie al corpului 3 armată continuă instrucţia celor 24 comunişti, ares­taţi pentru aţâţare la revoltă şi pro­pagandă comunistă în rândurile ar­matei. Cum instrucţia acestei afa­­ceri cere un timp mai îndelungat pentru formarea punctelor de acu­zare, deţinuţii au declarat greva foa­mei, pe motiv de tergiversare a cer­cetărilor. După o grevă de 9 zile majorita­tea deţinuţilor au renunţat la gre­vă. Singurul care mai persistă în a menţine greva este deţinutul Miha­­lovici, care azi a intrat în a 15-a zi de grevă. Pe de altă parte am aflat că par­chetul militar a deschis acţiune de insubordonare contra soldaţilor co­munişti implicaţi în acest proces. Ei se numesc : Voinea Vasile, Gru­­per Haîm, din grupul 3 aviaţie, Ti­­rim Constantin, din reg. 3 pionieri şi Barasch Haim, din cat. 3 ad-tiv. Insubordonarea constă în faptul că aceştia refuză să facă corvoadă la rând cu toţi deţinuţii. Un furt la Constanţa Constanţa, 30. — Tutungiul Gr. Trandafirescu din str. Carol 53, a reclamat poliţiei, că a fost victima unui furt. Numitul a arătat că eri d.­a. un domn bine îmbrăcat, cumpărând ţi­gări, a plătit mai puţin decât tre­buia, după care, a părăsit în gra­bă debitul. Eşind după client, ca sâ-i ceară diferenţa, la înapoere a constatat că-i lipseşte din tejghea suma de lei 20.000. -------ooxxxc o-------­ Breva din regiunea Saar Berlin 30 (Rador). — Minerii din regiunea Saar, au declarat grevă, cu începere de la 1 August. — ooxxxco------­ k­uVANTUC Din Sighișoara FRAUDE LA PRIMĂRIA RU­PEA. — La primăria orășelului Rupea s’a descoperit o formidabilă sustragere de bani publici prin fraude. Astfel lipsește suma de 782 mii lei pentru care nu este nici un act, iar pentru suma de 300.000 lei sunt ceva acte — nu la casa primă­riei însă, — ci în buzunarul unei persoane, căci acele acte nu prea miroase a afacere curată. Se fac mari sforţări pentru ţi­nerea afaceri în secret şi muşama­lizarea ei deşi atotştiutorii şi noi ştim că şi un subsecretar de stat are cunoştinţă de aceste fraude. Marţi afacerea va veni în faţa delegaţiunii permanente a Consi­liului judeţean, care credem că nu nu se va solidariza cu defrauda­­torii, ci făcăndu-şi datoria, va de­feri cazul parchetului -------xxooxx------­ iu W f G.CHIRIAC LA MARELE MAGAZIN CULORI THEODOR ATANASIU & C2 STR.BAZACA 1 • STR.CAROL 7678• 80 • strhalelor21 11) t o r tt» a ţ i u n i Abonamente la „Cuvântul” L£1 700 pe ani­l 330 „ 6 luni * 200 „ 3 „ Pentru Bănci, instituţiuni şi Adm!»­nistraţii Publice, 1000 anual. Pentru străinătate, an an 1700, 6 luni 850, 3 luni 500. . , , Abonamentele Încep la 1 şi 15 ale fie­cărei luni Diplomatice Prin înalt decret d. Constantin E­­liadis a fost numit, pe ziua de 1 Iu­lie 1928, dragoman onorific perma­nent pe lângă consulatul României din Ierusalim. Prin înalt decret d. Gheorghe Da­ratos a fost numit, pe ziua de 1 Iu­lie 1928, consul de a II-a categorie (onorar) al României la Patras (Grecia). Teatrul CĂRĂBUŞ De azi până Joi 2 August irevo­cabil ultimele reprezentaţii ale marelui succes Cioc! Cioc! Cioc! Revistă de K. Kiriţescu cu D-nele: Nataliţa Pavelescu, Violeta Ionescu, Lizica Petrescu şi Marilena Bodescu. D-nii Tănase, Grigaru, Co­druţ, Dan, Milian, Lorentz, Martha Kruger şi Vladimir Karudi. MUTT & JEFF excentrici acrobaţi americani 12 Origine! Girls Vineri 3 August Premiera revistei ntre ciocan şi nicovală de A. de Herz şi N. Vidoianu Montare fastuoasă, numere noi Gertrude & Stanley de la Casino de Paris Franklin (omul gumă) de la Colisseum din Londra Biletele la cassa Teatrului ••••«•ee«•»«••«••p­e Diverse Ultima situaţie generală a epi­demiilor este următoarea: IN TARA: 21 cazuri tifos exan­­tematic, 777 scarlatină, 26 difterie, 169 febră tifoidă, 32 dezinterie, 10 gripă, 5067 tuse convulsivă și 51 ca­zuri paralizie infantilă. IN CAPITALA: 60 cazuri scar­latină, 5 angină difterică, 23 febră tifoidă, 12 erizipel şi 9 paralizie in­fantilă In saloanele d-nei şi d-nui inginer inspector general Tudor Vernescu a avut loc Duminecă seara celebrarea căsătoriei colegului nostru Vladi­mir Ionescu, redactor al ziarului «Cuvântul», cu d-ra Marie-Coca Ior­­gulescu. Nu ni au fost d-na şi d. Ion Dra­­gu, ataşat de presă pe lângă legaţia din Varşovia. In numeroasa asistenţă, am notat: d na şi d. inginer inspector T. Ver­nescu, d-na şi d. Const. Iorgulescu, d-na Lucia lonescu, d-na S. Rezea­­nu, d-na şi d. judecător I. Vlăduţă, d-na, d-na şi d. inginer Nicolaescu, d-na Marie Chrisenghi, d-na Corina Tzanovici, d-na şi d. locot. Paleolo­­gu, d-na Elena Cezianu, d-na Paleo­­logu, d. prof. Mişu Iorgulescu, d. in­giner Const. Iorgulescu, d. Alexan­dru Ionescu, d-nii Brutus şi Mişu Tzanovici, d-na maior Andrei, d-ra Genda Vlăduţă, d-ra Elena Genoiu, d. avocat N. Ianculescu, etc., etc. Comercianţii, invalizi de război se vor întruni la sediil «Sfatului Negustoresc» din Calea Victoriei (Pasagiul Imobiliara Scara B), Vi­neri 3 August, ora 6 seara. A apărut «PROLETARUL», zia­rul oficios al Partidului socialist a! muncitorilor. Parcul Oteteleşanu In fiecare seară MHZ al il-lea jucat de Teatrul Nostru La Pnompenh (Indochina) s’a ivit câte un caz de ciumă şi hole­ră, la Saigon (Siam) două cazuri de holeră, iar la Pondichery (In­dia) 5 cazuri de vărsat negru. Ministerul sănătăţii a fost aver­tizat de oficiul de higienă de la Pa­ris să ia măsurile necesare contra provenienţelor şi călătorilor din regiun­ile contampinate. Medicul oraşului Sf. Gheorghe a fost dat în judecata comisiei de dis­ciplină a ministerului sănătăţii pentru refuz de serviciu. Anul IV, secţia Electromecanică de la Şcoala Politechnică din Bucu­reşti, pleacă Miercuri 1 August în călătorie de studii la uzinele hidro­electrice din valea Rhonului şi Pi­­rinei. Această călătorie se face sub conducerea d-lui N. Vasilescu-Kar­­pen, directorul şcolii, şi a d-lui pro­fesor Dionisie Ghermani. Oficiul internaţional de higienă de la Paris a făcut cunoscut minis­terului sănătăţii că în localitatea Tamatava (Madagascar) nu s’a mai ivit nici un caz de ciumă şi că se poate relua traficul de mărfuri şi călători, cari eventual, ar pleca sau veni din această locali­tate Rectificare Relativ la informaţia apărută în ziar despre o oarecare neglijenţă la spitalul veterinar se precizează: că alarma reclamantului nu era justificată decât printr’un articol de medicină empirică apărut într’o gazetă prin care se acredita ideia că ori­cine a venit în contact cu an câine turbat, muşcat sau nu, sgâ­­riat sau nu, trebue să se supue tra­tamentului. Ori acest lucru nu co­respunde adevărului ştiinţific şi ca atare atitudinea d-lui de la spitalul militar rămâne echitabilă şi justi­ficată. De altfel acest lucru îl con­firmă şi eminentul dr. veterinar col. Bungeţianu. B­ursa Piaţa calmă. Devizele oferite la cursuri inferioare celor precedent© Paris 6.45 Belgia 22.99 Elveţia 31.70 Londra 8.80 Italia 864 New-York 164% Praga 487 Viena 23.19 Berlin 39.25 Cursurile lipsă. BURSA DE ACŢIUNI Piaţa foarte slabă de dimineaţă Toate valorile înregistrând scăderi importante. Spre prânz tendinţa pu­­ţin mai fermă. Puţine transacţiuni. Banca Naţională opt. 10.30®, 70­1 608, 808 Banca Românească 1888, 1168 Steaua Română 1550, 25 I. R. D. P. opt. 475, 65 Creditul Industrial 1025 Urban Bucureşti 56% Creditul Minier opt. 1295, 65 Reşiţa 800, 790, 95 Renta Impropr. 57% ~xooxxxoo-------

Next